La 2 marite, se împlinesc 29 de ani de la începutul fazei active a conflictului de pe Nistru. Acest conflict a izbucnit în anul 1992 și continuă să fie o pagină sumbră a istoriei, care încă nu a fost neîntoarsă. Acțiunile de comemorare a sutelor de victime care au căzut în lupte de ambele părți se organizează în continuare în mod separat, în oamenii de pe celălalt mal adesea sunt văzuți „străinii”, iar politicienii cultivă imaginea „dușmanului”. Nu e de mirare că în asemenea condiții, conflictul rămâne nereglementat la nivel politic și nimeni așa și nu a putut propune un model viabil al unui stat unic. Cu ocazia acestei zile, NewsMaker a decis să reamintească, din ce cauză a izbucnit conflictul, cum s-au întâmplat toate, cum timp de aproape trei decenii aici (nu) s-au ocupat de reglementare și dacă aceste două maluri ar putea fi împreună.
Cum a fost
Aproape 30 de ani au trecut de la conflictul transnistrean. Împușcăturile pe Nistru nu se mai aud, însă conflictul rămâne nereglementat. Războiul nu numai că răpește vieți, dar și îi lasă pe acei oameni vii care au luptat, s-au întors acasă și trebuie să trăiască pe timp de pace.
În toți acești ani, în Moldova își amintesc despre veterani doar din când în când și, în special, în perioada perturbărilor politice. Sunt încercări ba de a-i atrage în jocuri politice, ba de a face business pe seama problemelor lor, ba de a le închide gura cu pomene. În anul 2020, prin Chișinău a trecut un nou val de proteste ale veteranilor care au luptat pe Nistru în anul 1992. Atitudinea societății față de ei este ambiguă. Și rareori, în spatele uniformei de camuflaj, figuranților și lozincilor, sunt văzuți oameni vii cu istoriile persoane despre război, care le-a schimbat viața.
Într-un nou proiect special, NM a decis să discute deschis și sincer cu participanți reali ai conflictului. Cine sunt acești oameni? Cu ce au trăit ei până la război? Ce au trăit ei la război și cu ce s-au întors acasă? Pentru ce au luptat și ce au primit ei până la urmă?
Vorbe și fapte
Funcționarii și politicienii moldoveni vorbesc mult despre dorința de a reglementa conflictul, reprezentanții societății civile discută despre geopolitică și „linii roșii” în soluționarea problemei. În ultimii ani însă nimeni nici nu a încercat să propună o variantă viabilă de creare a administrării unui stat comun pentru ambele maluri ale Nistrului. Imaginea unui viitor și model comun de împăcare a Moldovei și Transnistriei de mulți ani nu este nici parte a agendei de negocieri, nici obiect al discuțiilor publice serioase pe ambele maluri ale Nistrului. NM a decis să reamintească despre principalele documente elaborate pentru reglementarea conflictului transnistrean care au fost semnate sau adoptate pe parcursul a 29 de ani de către participanții la proces și despre soarta lor.
Cele două maluri ale Nistrului trăiesc deja de trei decenii în spații informaționale diferite. Unele și aceleași lucruri și procese, în special cele ce țin de conflictul din anul 1992, sunt apreciate în mod diferit de presa de pe cele două maluri. În consecință, fiecare are propriul tablou „alb-negru”, propriile prejudecăți, propriii eroi și antieroi, „ai noștri” și „străini”.
Mass-media are un rol important în formarea opiniei publice – acesta nu este niciun secret pentru nimeni. Importanța presei, a eticii jurnalistice și a profesionalismului crește și mai mult în condițiile unui conflict sau ale unei situații postconflictuale, când cuvintele au o semnificație deosebită și pot contribui la identificarea unui numitor comun și a unor compromisuri, dar pot și să intensifice și mai mult ura și intoleranța.
Redactorul NewsMaker Evghenii Șolari și expertul media din Tiraspol, Nata Scurtul au elaborat un ghid pentru jurnaliștii și presa care dorește să reflecte corect și non-discriminatoriu procesul de reglementare transnistreană. Acesta este primul produs comun al jurnaliștilor de pe cele două maluri ale Nistrului și se bazează inclusiv pe practica de mai mulți ani a NewsMaker în reflectarea tematicii transnistrene.
Privire în viitor
Timp de aproape trei decenii, care au trecut de la conflictul de pe Nistru, Chişinău şi Tiraspol nu au reuşit nu doar să-și cicatrizeze rănile războiului, dar nici să ajungă la o conştientizare unică a surselor şi a cauzelor care au provocat vărsările de sânge. În toţi aceşti ani, pe ambele maluri ale Nistrului se povestesc versiuni diametral opuse ale acelor evenimente, dar nimeni aşa şi nu a reuşit să propună un model viabil al unui stat unitar.
NM a încercat să evalueze, unde s-au distanțat cele două maluri în toţi aceşti ani, ce a rămas comun şi vor putea oare să rămână împreună. Şi i-a rugat să răspundă la aceste întrebări pe câțiva tineri de pe ambele maluri ale Nistrului – cei de-o vârstă cu războiul, care s-au născut şi au crescut în două realităţi diferite.
Pentru nouă tineri din stânga și din dreapta Nistrului noi am pregătit și am adresat nouă întrebări identice despre ce-i mai important. Trei dintre ei sunt locuitori din dreapta Nistrului. Trei locuiesc în Transnistria. Alții trei s-au născut în Transnistria, însă mai târziu, din diferite motive – studii, serviciu, motive personale – s-au mutat pe malul drept al Nistrului.
