Transnistria, la al doilea mandat al lui Krasnoselski. Ce cred locuitorii despre alegeri și ce se va întâmpla cu opoziția

Chișinăul consideră că alegerile din Transnistria au fost nelegitime. Dar oricum, anume aceste procese politice continuă să determine, cum va trăi regiunea din stânga Nistrului în următorii câțiva ani. Vadim Krasnoselski a câștigat din nou la alegerile recente ale liderului Transnistriei. Acesta este susținut de partidul de la guvernare „Obnovlenie” („Reînnoire”) și de holdingul Sheriff. În ziua inaugurării lui Krasnoselski, NM relatează, cum aceste alegeri au lăsat practic alegătorii fără alegere, ce cred localnicii despre cele întâmplate și la ce ne-am putea aștepta de la cel de-al doilea mandat al lui Krasnoselski.

Spectacolul a eșuat?

Alegerile locale din Transnistria se desfășoară deja al doilea an consecutiv. În luna noiembrie 2020, regiunea a votat pentru deputații Sovietului Suprem. În 23 din cele 33 de circumscripții electorale a concurat câte un singur candidat. Toți aceștia au fost persoane protejate sau membri ai partidului de la guvernare „Obnovlenie”, care există cu sprijinul holdingului Sheriff. Niște alegeri aproape fără alternativă, dar au fost validate. Majoritatea absolută a fotoliilor – 31 din 33 – din parlamentul local au revenit celor de la „Obnovlenie”.

Alegerile liderului Transnistriei s-au desfășurat conform unui scenariu asemănător. Doar doi din cei cinci concurenți au fost incluși în buletinele de vot – Vadim Krasnoselski, actualul lider al regiunii, „descendentul” din „Obnovlenie” și mai puțin cunoscutul ex-deputat al poporului Serghei Pînzari.

Serghei Decev, unul dintre pretendenți, locuitor din Bender, despre care nu se știe aproape nimic, s-a retras pe neașteptate, cu doar câteva săptămâni înainte de alegeri. Cei de la CEC nu au spus, care sunt motivele.

Doi candidați au fost retrași din cursă prin decizia Comisiei Electorale Centrale din regiune. Anatolii Dirun, ex-deputat al Sovietului Suprem, doctor în politologie și activistul civic Nicolai Malîșev s-au confruntat cu problema privind insuficiența de semnături în susținerea lor: câteva sute de semnături de la fiecare au fost declarate „invalide”. După verificările CEC, acestora nu le-au ajuns semnături pentru înregistrare. Malîșev a încercat să prezinte în instanța de judecată declarațiile a peste 90 de persoane, ale căror semnături au fost numite „invalide”, dar audierea acestora nu a fost acceptată.

Foto: RIA Novosti

Votarea anticipată la alegeri a început încă la 6 decembrie. Transnistrenilor le-au fost acordate tocmai șase zile pentru a alege, pe cine să voteze din cei doi candidați.

Iulia, o femeie de 40 de ani, casnică, care s-a mutat de la Tiraspol la Chișinău, povestește pentru NM că mai devreme, mergea întotdeauna la alegeri în Transnistria. Pentru ea, alegerile recente au fost primele la care „a preferat să nu participe”. Iulia își amintește de campania electorală din anul 2016 pentru funcția de lider al Transnistriei ca de „un spectacol televizat”. Actuala campanie nu a mirat-o. 

 „Am urmărit de la Chișinău aceste alegeri. Campania prezidențială din anul 2016 a fost interesantă și pentru a fi urmărită, și pentru a participa. Șase candidați, toți – neobișnuiți, spectaculoși. De data aceasta, au decis să economisească pentru show, pentru că rezultatele erau clare”, menționează Iulia.

Unde a dispărut opoziția?

Alegerile prezidențiale precedente din Transnistria „o atrăgeau” nu numai pe Iulia. În anul 2016, 13 persoane au decis să participe la cursă, dar numai șase „au ajuns” până la alegeri. Atunci, s-au pregătit de campania electorală timp de o jumătate de an. Printre candidaţi au fost reprezentanţi ai diferitelor profesii: procurori, judecători, economişti şi chiar şi un magician. Iar subiectul principal l-a constituit un conflict de amploare dintre liderul de atunci al regiunii Evghenii Şevciuk şi preşedintele Sovietului Suprem, Vadim Krasnoselski, ales cu susţinerea fracţiunii „Obnovlenie”.

Atunci, deputaţii de la „Obnovlenie” obţinuseră deja o coaliţie majoritară în Sovietul Suprem şi chiar l-au învinuit pe Şevciuk de corupţie. În replică, liderul de atunci al Transnistriei şi-a bănuit oponenţii de tentativă de „lovitură de stat”.

Prezenţa la alegeri a fost atunci de 59,16%. Krasnoselski a învins. Iar Şevciuk, după înfrângerea sa, a părăsit în grabă Transnistria. Mai târziu, autorităţile locale l-au condamnat în absenţa sa la 16 ani privaţiune de libertate, regim strict.

Până la alegerile din anul 2021 din Transnistria, și unii reprezentanţi ai opoziţiei au fost cercetați  ori au ajuns la închisoare. Oleg Horjan, liderul Partidului Comunist din Transnistria, ex-deputat în Sovietul Suprem din regiune, îşi ispăşeşte pedeapsa fiind acuzat de „acţiuni violente în raport cu un reprezentant al puterii”. Colegul său de partid, Alexandr Samonii este fugar din cauza acuzaţiilor „de îndemnuri la extremism” în postări pe Facebook. La fel, mai mulţi foşti simpatizanţi de-ai lui Şevciuk se află în închisori din Transnistria ori sunt fugari. Sunt deschise câteva dosare penale pentru „jignirea publică” a lui Krasnoselski pe reţelele de socializare. Activistul de opoziţie Serghei Mirovici se află în închisoare, fiind condamnat la trei ani în baza acestui articol.

Singurul oponent al lui Krasnoselski – Serghei Pînzari – era cunoscut de mai puţină lume. Într-o discuție cu NM, Igor, un mecanic auto din  Grigoriopol, ne-a spus că a fost uimit când a aflat despre desemnarea lui Pînzari la aceste alegeri: ei au învăţat în aceeaşi şcoală.

 „Serghei este cu câţiva ani mai mic decât mine, dar am învăţat în aceeaşi şcoală, din satul Maiac, raionul Grigoriopol. Dar oricum, nu l-aş fi votat. Pot să spun următoarele despre el: încă din primii ani, el a dat dovadă de calităţi de «negustor»”, a menţionat bărbatul.

Dar a recunoscut imediat că aproape niciodată n-a urmărit viaţa politică din regiune, însă a decis să-şi dea votul pentru Krasnoselski. Igor este sigur că după cinci ani de guvernare ai acestuia, viaţa din Transnistria s-a schimbat în bine, iar „concurenţii reali” ai lui Krasnoselski aşa şi nu au mai apărut. 

Politicienii de opoziţie Malîşev şi Dirun, care aşa şi nu au fost înregistraţi, au declarat în unison pentru NM că în anul 2021, sarcina principală a autorităţilor a fost „să desfăşoare aceste alegeri pe neobservate”.

De ce nu se poate împotriva tuturor?

O deosebire semnificativă a campaniei din acest an a fost şi lipsa unui alt „concurent”. Cu doar câteva luni înainte de alegeri, din buletinele de vot a fost exclusă rubrica „Împotriva tuturor”. Anterior, din anul 1996 până în vara anului 2021, legislaţia locală prevedea: dacă „Împotriva tuturor” vor vota mai mulţi oameni decât pentru candidatul care a acumulat cele mai multe voturi, alegerile se declară invalide. Acum, nu există o asemenea opţiune la alegerile liderului transnistrean, la fel ca şi pragul minim de prezenţă la alegeri.

Elena, vânzătoare la un magazin de produse alimentare din Bender, a menţionat într-o discuţie cu NM că a renunțat să meargă la alegeri anume atunci când a aflat că nu va putea vota „Împotriva tuturor”. Ea este mirată, de ce în calitate de oponent al lui Krasnoselski „a fost ales” deputatul Pînzari, pe care nimeni nu-l cunoaște: „Abia acum câteva săptămâni am auzit prima dată despre el, deşi urmăresc periodic ştirile locale. Nu am mers la votare, pentru că am fost lipsită de posibilitatea de a vota împotriva tuturor candidaţilor”.

Elena menţionează că dacă nu ar fi fost acest „incident” cu rubrica „Împotriva tuturor”, i-ar fi oferit votul său lui Vadim Krasnoselski, pe care l-a votat şi la alegerile din anul 2016. Femeia spune oftând că nu simte în Transnistria o alternativă reală liderului actual al regiunii.

 „E păcat că în Transnistria nu există opoziţie, în orice caz, eu nu o văd. Toate protestele se termină cu ceartă pe reţelele de socializare, după care nu urmează nimic. Consider că şi noi înşine suntem de vină pentru ceea ce se întâmplă. Noi singuri am renunţat la drepturile noastre şi am pierdut încrederea în popria importanţă”, remarcă Elena.

Guvernarea n-a comentat public renunţarea la „Împotriva tuturor”. Însă Igor Şornikov, politolog din Tiraspol, fost viceministru de externe al Transnistriei, explică acest lucru prin următoarele: prin excluderea rubricii „Împotriva tuturor”, autorităţile locale pur şi simplu „au evitat posibilele manipulări” şi, prin aceasta, „au protejat Transnistria de eventuale ameninţări din exterior”.

„Ţin să reamintesc că la alegerile din Moldova, în buletine nu a fost rubrica «Împotriva tuturor». Au exclus această rubrică din buletine nu pentru că autorităţilor le-a fost frică de opoziție. Pur şi simplu vin semnale îngrijorătoare din diferite părţi. Este un răspuns la posibile ameninţări din exterior”, susţine Şornikov.

El este sigur că în Transnistria nu există opoziţie politică, dar sunt numai activişti de opoziţie care promovează „o agendă distructivă”. Totodată, el menţionează că cea mai mare parte a activismului acestora este axată pe reţelele de socializare.

Krasnoselski „nu poartă pică”

Votarea de bază a fost stabilită pentru 12 decembrie. Cu doar câteva zile înainte de aceasta, avocatul deținutului Horjan a declarat public că de aproape o lună, acesta, la fel ca şi Serghei Mirovici, ţin greva foamei într-un penitenciar din Transnistria. Una dintre principalele revendicări ale acestora este nerecunoaşterea rezultatelor alegerilor prezidenţiale din Transnistria. Avocatul şi colegii opozanţilor au dat asigurări că „dacă se va întâmpla ceva ireparabil cu Horjan şi Mirovici, responsabilitatea va fi pe seama lui Vadim Krasnoselski”.

După ce a fost exclus din alegeri, Anatolii Dirun şi-a îndemnat simpatizanţii ca, în semn de protest, să taie numele candidaţilor din buletinele de vot care reprezintă „partidul guvernării”. La 12 decembrie, chiar în ziua alegerilor, un al candidat ratat – Nicolai Malîşev – a înaintat o cerere colectivă din partea „cetăţenilor care nu sunt de acord cu alegerile nelibere”.

Toţi aceştia s-au plâns în instanţă pe faptul că pragul minim de prezenţă a fost anulat, iar rubrica „Împotriva tuturor” a fost exclusă din buletinul de vot. După ce va trece prin toate instanţele locale, Malîşev intenţionează să se adreseze către Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO).

Rezultatele au fost publicate la 13 decembrie. Prezenţa la urnele de vot a fost extrem de scăzută: au votat 35,2% dintre alegătorii înregistraţi la CEC din regiune. A învins Vadim Krasnoselski. Potrivit datelor CEC locale, 113,6 mii de persoane sau 79 la sută din alegători l-au votat pe Krasnoselski.

Unicul concurent al lui Krasnoselski – Serghei Pînzari – a acumulat 11,8% din voturi: acesta a fost votat de 16,9 mii de locuitori ai Transnistriei. CEC a declarat „invalide” 8,8% din buletine (circa 13 mii).

În aceeaşi zi, CEC a anunţat că a examinat plângerile „privind lipsa în buletinele de vot a rubricii «Împotriva tuturor»”.

„Comisia Electorală Centrală a decis să respingă plângerile, pentru că cerinţele reclamanţilor contravin Codului electoral care nu prevede prezenţa rubricii «Împotriva tuturor» în buletinele de vot la alegerile Preşedintelui RMN”, a comunicat serviciul de presă al CEC.

În aceeaşi zi, Krasnoselski a susţinut o conferinţă de presă în cadrul căreia a anunţat printre altele  că „nu s-a supărat” pe cei care au deteriorat buletinele.

„Cu părere de rău, 8,8% din buletine au fost declarate invalide, o parte dintre ele au fost deteriorate. Cum apreciez acest lucru? Probabil, există oameni cărora nu le convine nici o candidatură, nici a doua. Probabil, aceştia şi-au dorit să susţină candidatura a treia, a patra, nu au văzut numele acestora în buletine. Acest lucru a provocat astfel de situaţii cum ar fi buletinul deteriorat. Vă spun aşa. Nu port pică din cauza unei sau a altei acţiuni. În mare parte, dacă mi s-ar spune acum – să vă oferim numele celor care au deteriorat buletinele, eu aş refuza”, a declarat Krasnoselski citat de «Новости Приднестровья» („Actualităţile Transnistriei”).

Ce urmează?

Politologul Şornikov din Transnistria susține că alegerile liderului regiunii s-au desfăşurat într-o atmosferă „cotidiană” şi nu e nevoie să vorbim despre existenţa unor stări de spirit de protest în Transnistria. „În societate există o cerere de schimbări, dar, totodată, oamenilor le este frică de faptul că transformările ar putea doar să agraveze situaţia. Krasnoselski este persoana care corespunde cererii de stabilitate. Acesta a menţinut pacea în regiune şi încearcă să păstreze vectorul pro-Rusia”, subliniază Şornikov. Acesta este sigur că alegerile care au avut loc nu vor afecta nicicum nici relaţiile dintre Chişinău şi Tiraspol, pe care acesta le descrie ca fiind „tensionate” şi „neprieteneşti”. 

Şi reaminteşte că în ajunul votării, Moldova a interzis intrarea unor activişti publici din Rusia, care intenționau să fie observatori la alegerile din Transnistria. De notat că în acelaşi timp, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE) a făcut un apel către „partenerii externi să nu-şi trimită observatori la alegerile prezidențiale din Transnistria”. Cei de la MAEIE au indicat asupra faptului că alegerile din Transnistria sunt considerate „violare a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova”.

Iar cei de la Tiraspol au considerat declaraţiile şi acţiunile Chişinăului ca fiind „o renunţare demonstrativă la un dialog civilizat în favoarea unor metode de presiune, sancţiuni şi blocade” care duc la „escaladarea conflictului”.

Dionis Cenuşa, analist politic din Chişinău, consideră că această campanie este departe de a fi una „ordinară”. Acesta este de acord cu faptul că în Transnistria încă nu s-a creat o opoziţie ca atare, dar acuză în acest caz autorităţile locale.

 „Cum ar putea să apară o opoziţie reală în asemenea condiții? Îi vor închide oxigenul, pentru că regimul nu numai că este unul criminal, dar şi autoritar”, precizează Cenuşa.

În opinia lui expertului, încă nu au apărut premise pentru îmbunătăţirea dialogului politic dintre Chişinău şi Tiraspol. În opinia sa, nici alegerile acestea nu îl vor îmbunătăţi. Cenușa consideră că poziţia Moscovei complică dialogul. El consideră că aceasta continuă să folosească „factorul regiunii transnistrene” ca un instrument de presiune asupra Chişinăului. „Soluţionarea problemei transnistrene nu este în interesul Rusiei şi prin aceasta, cei de la Moscova continuă să încerce să manipuleze”, precizează Cenuşa.

Analistul mai susține că unica posibilitate de a influenţa situaţia din regiunea transnistreană, inclusiv cea privind încălcarea drepturilor omului, este de a anunţa „noi sancţiuni personale” pentru reprezentanţii autorităţilor locale.

Între timp, opozanţii excluşi din cursa electorală intenționează deocamdată să-şi continue activitatea. Nicolai Malîşev vrea să treacă prin toate instanţele judecătoreşti, în încercarea de a contesta rezultatele alegerilor. Anatolii Dirun a început deja să dezvolte mişcarea politică «Новая республика» („Republica Nouă”).

„În primul rând, victoria lui Vadim Krasnoselski este bună prin faptul că nu oferă niciun fel de iluzii referitoare la eventuale schimbări pozitive în Republică”, a scris Dirun după alegeri pe pagina sa de Facebook. El este sigur că în condițiile actuale, societatea civilă nu va putea de una singură să schimbe ceva și că regiunea are nevoie de o altă forță politică.

„Cu părere de rău, în loc să consolidăm societatea, noi am stabilizat [prin aceste alegeri] o dezbinare profundă a societății și o neîncredere maximă față de guvernare. […] Prezența scăzută la urnele de vot a fost rezultatul firesc al erorilor comise de către conducerea republicii în politica internă: anularea pragului de participare, anularea rubricii împotriva tuturor cu două luni înainte de alegeri. Modelul oligarhiei impus de marile afaceri ca formă de administrare și-a demonstrat pe deplin ineficiența din punctul de vedere al consolidării societății”, a scris Dirun.

Menționăm că ultima dată, Dirun a fost la guvernare în anii 2005 și 2010, când a fost ales în funcția de deputat al Sovietului Suprem. De notat că pentru al doilea termen – ca membru al partidului „Obnovlenie”. Însă de atunci, înregistrarea pentru alegerile locale i-a fost refuzată de trei ori. El a încercat fără succes să candideze pentru funcția de deputat al Sovietului Suprem în 2015 și în 2020, și exact la fel ca și la alegerile prezidențiale din acest an, nu a trecut nici de etapa de înregistrare.

La 17 decembrie, a avut loc inaugurarea lui Vadim Krasnoselski ca lider al Transnistriei.

„Noi atragem investiții în economie, creăm noi locuri de muncă, ne exercităm obligațiile sociale. Și noi am făcut toate acestea împreună. Nu este un simplu slogan, este realitatea transnistreană”, a declarat Krasnoselski în discursul său, reamintind că „forțele din exterior” au încercat să împiedice organizarea alegerilor. 

„Conceptul de dezvoltare a țării rămâne același. Și ceea ce părea cândva imposibil, astăzi este o normă a vieții”, a spus liderul Transnistriei.

Foto: president.gospmr.org