Фото: Википедия

Transnistria: până la 7 ani de închisoare pentru cei care se vor adresa Procuraturii din Moldova

În Codul Penal al regiunii transnistrene ar putea apărea un nou articol. Procurorul general al republicii nerecunoscute a propus sancționarea cu până la 7 ani de închisoare a celor care apelează la instanța de judecată sau procuratura unor „țări străine”, inclusiv Moldova.

Ce a propus „procurorul general” al Transnistriei?

Sovietul Suprem al Transnistriei a înregistrat pe 15 februarie un proiect de modificare a Codului Penal. Procurorul general al regiunii, Anatolii Gurețchii, a propus pedeapsa penală pentru chemarea unor „state străine la tragerea la răspundere a persoanelor oficiale” sau „cetățenilor transnistreni”.

Inițiativa legislativă prevede și pedepse pentru îndemnuri lansate „prin intermediul surselor de informare în masă sau a rețelei globale Internet”, adică postări pe rețelele de socializare. Pentru astfel de adresări către „țări străine”, vinovații riscă până la 4 ani de închisoare sau de la 3 la 7 ani de închisoare, în cazul unor grupuri de persoane.

Pedepsele vor surveni în cazul unor „consecințe grave”, acest lucru însemnând orice fel de „acțiuni procesuale” față de persoane cu funcții de răspundere sau cetățeni ai Transnistriei. Cu alte cuvinte, dacă după astfel de plângeri va urma reacția organelor de drept ale Moldovei.

Este valabil și pentru Moldova?

În nota informativă a proiectului, Moldova este inclusă în lista „țărilor străine”. Totodată, în document se amintește că, în perioada 2010-2021, au fost inițiate urmăriri penale în cazul unor „persoane cu funcții de răspundere sau organe de drept și instituții” din Transnistria, precum și „a unor cetățeni ai Transnistriei”.

Autorul inițiativei a amintit de dosarele inițiate în Moldova pentru „răpire” sau „privațiune ilegală de libertate”. Gurețchii a calificat dosarele drept „motivate politic” și „o tentativă de a delegitimiza institutele puterii și ale justiției” din Transnistria. De asemenea, autorul a menționat că s-a inspirat din legislația Belarusului.

Posibile consecințe

Procuratura Generală a Moldovei a inițiat nu o singură dată procese penale față de autoritățile de facto din Transnistria. De exemplu, a încercat să-și apere drepturile prin intermediul Procuraturii Generale politicianul de opoziție din Tiraspol,  Alexandr Samonii. Autoritățile transnistrene îl acuză că ar sta în spatele unor mesaje anonime publicate pe Facebook, care ar conține „chemări la ură socială și intoleranță”, precum și ofensarea liderului regiunii, Vadim Krasnoselski. Pentru acest gest, politicianul riscă până la 5 ani de închisoare. Samonii nu recunoaște că ar fi scris acele mesaje. În urma plângerii sale, la Chișinău a fost inițiat un dosar penal.

Un alt dosar a fost inițiat în urma plângerii unui alt activist de opoziție din Transnistria, Ghennadii Ciorbă. Acesta a petrecut un an în închisoare, fiind acuzat de „extremism” și „insultarea” liderului Vadim Krasnoselski. Ulterior, termenul de dentenție a fost schimbat în unul cu suspendare. Singurul document care i-a fost înmânat este certificatul de eliberare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: