Andrei Mardari / NewsMaker

Transportatorii își sistează în semn de protest activitatea, în perioada 7-9 februarie

Reprezentanții Asociației Patronale a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) comunică că cei de la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) nu au reacționat la cererile transportatorilor. Astfel, Asociația declară că, împreună cu operatorii de transport rutier, a decis sistarea activității. În perioada 7-9 februarie, rutele regulate naționale nu vor activa, potrivit transportatorilor. 

APOTA declară că MIDR nu a răspuns solicitărilor transportatorilor. „Nu a revizuit proiectul de ordin privind aprobarea tarifelor, nu a renunțat la mecanismul ilegal de instituire a unui nou tip de act permisiv-acordul consiliilor locale de majorare a tarifelor, nu a prezentat calculele reale a mărimii tarifului la serviciile de transport, nu a aprobat actul prin care să stabilească mărimea tarifului la serviciile de autogară și nu a renunțat la protejarea schemelor ilegale din transport”, comunică transportatorii.

Astfel, Asociația declară că activitatea pe rutele regulate naționale va fi sistată, în perioada 7-9 februarie 2022. Aceasta va fi reluată pe data de 10 februarie 2022.

„Eschivarea în continuare a MIDR de a se conforma cadrului legal pune în pericol funcționarea transportului de pasageri și crează premize pentru abandonarea rutelor pe o perioadă nedeterminată. După reluarea activității pe rute, preconizată pentru data de 10 februarie 2022, APOTA va anunța despre deciziile sale legate de problema tarifelor”, comunică reprezentanții APOTA.

***

În data de 28 ianuarie, transportatorii au declarat că dacă reprezentanții MIDR nu vor prezenta, în termeni restrânși, calculele reale ale tarifului la serviciile de transport și de autogară, atunci la începutul lunii februarie în semn de protest își vor sista activitatea toate rutele regulate din țară. Declarația transportatorilor se regăsește într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Andrei Spînu.

Anterior, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a publicat un document pentru consultări publice, avizare și expertizare prin care se arată că la serviciile regulate în trafic interraional, pentru categoria de confort II, vor putea fi stabilite tarife majorate până la 70 bani/km, pentru categoria de confort I – până la 80 bani/km. La serviciile regulate în trafic raional, pentru categoria de confort II – până la 90 bani/km, iar pentru categoria de confort I – până la 1 leu/km. Aceasta, pe fonul unor tarife generale de 70 bani/km pentru categoria de confort I și 60 bani/km pentru categoria de confort II.

În cadrul unei conferințe de presă, din 21 ianuarie, reprezentanții APOTA au declarat că transportatorii nu sunt de acord cu prevederile proiectului Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, care propune posibilitatea stabilirii tarifelor mai mari la transportul auto de pasageri cu avizul pozitiv al consiliilor autorităților administrației publice locale. În opinia acestora, prevederile proiectului sunt ilegale și ar îngreuna întreg procesul de implementare.

La rândul său, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spînu a venit cu o reacție la declarațiile reprezentanților APOTA. Spînu a declarat că unul din participanții conferinței de presă a transportatorilor a depus chiar o cerere de micșorare a tarifului.

„Transportatorul solicită reducerea tarifului din cauza sporirii fluxului de călători. În schimb, în conferința de presă solicită creșterea tarifului. În final, mă adresez transportatorilor de bună credință, împreună vom găsi soluții corecte, în interesul oamenilor și a industriei”, a spus Spînu.

În data de 25 ianuarie curent, transportatorii au comunicat că mesajul nu este înțeles corect de ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spînu. Ei nu cer majorarea tarifului, dar efectuarea unui calcul real al acestuia pentru ca mai târziu să fie aprobate măsuri de suport pentru cei din domeniu.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Estonia va avea ambasadă la Chișinău. Grosu: „Un lucru care spune mult despre relațiile noastre”

Estonia va deschide o ambasadă la Chișinău, care urmează să devină operațională în a doua parte a acestui an. Anunțul a fost făcut de președintele Parlamentului, Igor Grosu, în cadrul vizitei oficiale a șefilor parlamentelor din Estonia, Letonia și Lituania în Republica Moldova.

Potrivit lui Igor Grosu, decizia autorităților de la Tallinn este un semn clar de prietenie, solidaritate și încredere față de Republica Moldova și confirmă nivelul înalt al relațiilor dintre Chișinău și statele baltice. Odată cu deschiderea misiunii diplomatice estoniene, toate cele trei state baltice vor avea ambasade la Chișinău.

„Astfel, toate cele trei state baltice vor avea ambasade în Republica Moldova. Un lucru care spune mult despre nivelul relațiilor noastre. De fiecare dată când vorbim despre aderarea la Uniunea Europeană, privim firesc spre dumneavoastră. Pentru că știți ce înseamnă să ieși dintr-o zonă gri a istoriei, să rupi dependențe, să reformezi instituții și să alegi ferm libertatea. Parcursul statelor baltice ne arată că transformarea este posibilă”, a declarat oficialul.

Igor Grosu a accentuat că parcursul european al Republicii Moldova nu mai este o chestiune de „dacă”, ci de „când”, iar acest termen depinde de efortul intern și de sprijinul partenerilor europeni.

Igor Grosu a evidențiat și cooperarea practică dintre Republica Moldova și statele baltice. Estonia este principalul partener al țării în procesul de digitalizare a serviciilor publice, experiența estoniană contribuind la construirea unor instituții mai eficiente și mai transparente. Letonia sprijină formarea noii generații de funcționari publici prin programe de instruire în drept european și economie, iar Lituania susține proiecte de energie regenerabilă în spitale, școli și grădinițe, menite să sporească independența energetică și să reducă costurile pentru instituțiile publice.

Președintele Riigikogu al Republicii Estonia, Lauri Hussar, a precizat, în debutul intervenției sale, că vizita comună a speakerilor baltici a fost discutată de mai mulți ani și are loc acum datorită direcției europene asumate de Republica Moldova:

„Sunt foarte bucuros să spun aici cu voce tare și să vă asigur că noi suntem aici pentru că vreți să vă integrați în Uniunea Europeană. Vă sprijinim pe această cale, în acest proces. Vă ajutăm și vă sugerăm chiar și mai mult. În conformitate cu ceea ce ați făcut deja, ceea ce ați realizat, pot să spun că, într-adevăr, aparțineți marii familii europene. Acolo este locul Republicii Moldova”, a menționat acesta.

Președintele Seimasului Republicii Lituania, Juozas Olekas, a anunțat că extinderea Uniunii Europene va fi o prioritate majoră pentru Lituania la nivel comunitar în următorii ani.

„ Procesul de integrare europeană este impresionant, vedem ambiția moldovenilor de a implementa reforme, iar această perioadă reprezintă o oportunitate unică pentru țara dumneavoastră. În 2027, Lituania va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene, iar extinderea Uniunii Europene va fi în topul agendei noastre, alături de securitate și apărare”, a menționat oficialul.

La rândul său, președinta Saeimei Republicii Letonia, Daiga Mieriņa, a reiterat sprijinul ferm al Letoniei pentru parcursul european al Republicii Moldova, subliniind că Chișinăul este perceput la Riga ca parte integrantă a familiei europene.

„Din partea noastră, suntem gata să facem tot ce este necesar pentru ca procesul de integrare să fie pe cât de rapid este nevoie. Letonia este gata să continue instruirea funcționarilor publici pentru a acoperi necesitățile de capacitate instituțională”, a spus aceasta.

În același timp, Daiga Mieriņa a făcut referire la cooperarea în domeniul securității și apărării, apreciind eforturile autorităților de la Chișinău în acest sector.

„Ne bucurăm să auzim că ați dublat bugetul de apărare. Fiecare euro investit în apărarea națională ne face pe toți mai puternici împotriva agresorului. Moldova este parte a familiei europene și vrem să continuăm să lucrăm împreună pentru ca integrarea să aibă loc cât mai curând”, a conchis președinta Saeimei.

***

Președinții parlamentelor din Letonia, Lituania și Estonia se află la Chișinău în perioada 2–4 februarie, într-o vizită oficială efectuată la invitația președintelui Parlamentul Republicii Moldova, Igor Grosu.

Pe 3 februarie, începând cu ora 10:30, oficialii celor trei state vor rosti discursuri în plenul Legislativului, în cadrul ședinței solemne de inaugurare a sesiunii parlamentare de primăvară, urmând ulterior întrevederi cu președinții fracțiunilor parlamentare.

Agenda vizitei mai include întâlniri cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, prim-ministrul Alexandru Munteanu, viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, precum și viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: