Viață

Transportatorii își sistează în semn de protest activitatea, în perioada 7-9 februarie

Mihaela Conovali
| 2 februarie, 2022
11:46

Reprezentanții Asociației Patronale a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) comunică că cei de la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) nu au reacționat la cererile transportatorilor. Astfel, Asociația declară că, împreună cu operatorii de transport rutier, a decis sistarea activității. În perioada 7-9 februarie, rutele regulate naționale nu vor activa, potrivit transportatorilor.

APOTA declară că MIDR nu a răspuns solicitărilor transportatorilor. „Nu a revizuit proiectul de ordin privind aprobarea tarifelor, nu a renunțat la mecanismul ilegal de instituire a unui nou tip de act permisiv-acordul consiliilor locale de majorare a tarifelor, nu a prezentat calculele reale a mărimii tarifului la serviciile de transport, nu a aprobat actul prin care să stabilească mărimea tarifului la serviciile de autogară și nu a renunțat la protejarea schemelor ilegale din transport”, comunică transportatorii.

Astfel, Asociația declară că activitatea pe rutele regulate naționale va fi sistată, în perioada 7-9 februarie 2022. Aceasta va fi reluată pe data de 10 februarie 2022.

„Eschivarea în continuare a MIDR de a se conforma cadrului legal pune în pericol funcționarea transportului de pasageri și crează premize pentru abandonarea rutelor pe o perioadă nedeterminată. După reluarea activității pe rute, preconizată pentru data de 10 februarie 2022, APOTA va anunța despre deciziile sale legate de problema tarifelor”, comunică reprezentanții APOTA.

***

În data de 28 ianuarie, transportatorii au declarat că dacă reprezentanții MIDR nu vor prezenta, în termeni restrânși, calculele reale ale tarifului la serviciile de transport și de autogară, atunci la începutul lunii februarie în semn de protest își vor sista activitatea toate rutele regulate din țară. Declarația transportatorilor se regăsește într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Andrei Spînu.

Anterior, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a publicat un document pentru consultări publice, avizare și expertizare prin care se arată că la serviciile regulate în trafic interraional, pentru categoria de confort II, vor putea fi stabilite tarife majorate până la 70 bani/km, pentru categoria de confort I – până la 80 bani/km. La serviciile regulate în trafic raional, pentru categoria de confort II – până la 90 bani/km, iar pentru categoria de confort I – până la 1 leu/km. Aceasta, pe fonul unor tarife generale de 70 bani/km pentru categoria de confort I și 60 bani/km pentru categoria de confort II.

În cadrul unei conferințe de presă, din 21 ianuarie, reprezentanții APOTA au declarat că transportatorii nu sunt de acord cu prevederile proiectului Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, care propune posibilitatea stabilirii tarifelor mai mari la transportul auto de pasageri cu avizul pozitiv al consiliilor autorităților administrației publice locale. În opinia acestora, prevederile proiectului sunt ilegale și ar îngreuna întreg procesul de implementare.

La rândul său, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spînu a venit cu o reacție la declarațiile reprezentanților APOTA. Spînu a declarat că unul din participanții conferinței de presă a transportatorilor a depus chiar o cerere de micșorare a tarifului.

„Transportatorul solicită reducerea tarifului din cauza sporirii fluxului de călători. În schimb, în conferința de presă solicită creșterea tarifului. În final, mă adresez transportatorilor de bună credință, împreună vom găsi soluții corecte, în interesul oamenilor și a industriei”, a spus Spînu.

În data de 25 ianuarie curent, transportatorii au comunicat că mesajul nu este înțeles corect de ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spînu. Ei nu cer majorarea tarifului, dar efectuarea unui calcul real al acestuia pentru ca mai târziu să fie aprobate măsuri de suport pentru cei din domeniu.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

activitate, APOTA, MIDR, top, transportatori

Știri similare

Externe

„Este Geran-2, de proveniență rusească”. Nicușor Dan a prezentat concluziile anchetei de la Galați FOTO

Politică

Turul doi al alegerilor locale noi: se aleg primarii în trei localități, inclusiv la Orhei și Taraclia

Politică

„Să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări”. Sandu, despre lucrătorii străini care vin în Moldova

Mihaela Conovali
| 31 mai, 2026
16:48

Moldova are deficit de forță de muncă. Chiar dacă există oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească, salariile nu sunt suficient de mari pentru a genera valuri de migrație. Declarațiile au fost făcute de președinta Maia Sandu, în contextul discuțiilor despre lucrătorii străini. Șefa statului a adăugat că autoritățile își doresc în primul rând ca moldovenii să lucreze acasă, însă acolo unde nu este suficientă forță de muncă, aceasta trebuie asigurată în mod controlat. „Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă”, a adăugat șefa statului.

„Avem deficit de forță de muncă în R. Moldova, deci asta este clar. (…) Acum, forță de muncă există, dar ea nu e interesată dintr-un motiv sau altul, pentru că salariile nu sunt suficient de mari, pe potriva așteptărilor lor sau, mă rog, din alte motive”, a declarat șefa statului, la ediția din 30 mai a emisiunii sale online „Jurnal politic”. Maia Sandu a spus că „de la această discuție în care recunoaștem că avem un deficit de forță de muncă și până la a ne speria că vine un mare val de migranți peste R. Moldova, este o distanță foarte mare”.

Președinta a declarat că Moldova a deschis piața pentru cetățenii UE. „Și e normal să fie așa, pentru că sute de mii de moldoveni lucrează în Uniunea Europeană. (…) Ca moldovenii noștri să lucreze în Uniunea Europeană e ok, dar dacă să vrea să vină… și crede-mă că nu rup ușa cetățenii UE să vină să lucreze în R. Moldova”, a menționat șefa statului.

Maia Sandu a adăugat că „există și oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească aici, dar asta nu înseamnă că e un proces necontrolat, că oricine din orice colț al lumii vine în R. Moldova să lucreze”. „Există proceduri, instituții ale statului care verifică foarte riguros. (…) Deci, nu există un pericol major și nici salariile în R. Moldova nu sunt atât de mari încât să vedem aceste valuri de migrații care vin pentru Moldova”, a declarat președinta.

Potrivit șefei statului, „pe de o parte trebuie să vedem cum reducem impedimentele ca mai mulți moldoveni să se angajeze”. „Sigur că noi ne dorim, în primul rând, moldovenii să lucreze, să aibă locuri de muncă aici, acasă. Dar acolo unde nu se rezolvă problema cu moldoveni cred că trebuie să, așa cum am zis, controlat, dar să putem să avem forță de muncă suficientă”, a spus Maia Sandu.

„Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem ca rudele noastre care lucrează peste hotare, pentru că avem un milion de oameni care lucrează peste hotare, să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă. Repet, oamenii aceștia nu sunt aici să ne ia nouă bucățica de pâine, ei muncesc pentru ceea ce obțin și, în multe cazuri, sunt de acord să lucreze pentru un salariu mai mic decât salariul pentru care suntem noi gata să lucrăm aici”, a conchis Maia Sandu.

***

Amintim că, pe 4 mai 2026, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, declara că Republica Moldova este sub nivelul minim al productivității din Uniunea Europeană la toate capitolele. „Ca să ajungem la minimul productivității Uniunii Europene, noi avem nevoie de 300 de mii de oameni. (…) Eu personal, sunt de părere că trebuie să facem import de forțe de muncă”, adăuga oficialul.

Ulterior, pentru NewsMaker, Osmochescu a spus că Moldova are nevoie de aproximativ 100 de mii de muncitori migranți.

Mai târziu, pe 20 mai, oficialul a declarat că nu a vorbit niciodată despre necesitatea de import a 300 de mii de oameni, ci de maximum posibil pe care țara îl poate include în cifrele sale – de circa 100 de mii. Ministrul a menționat că a venit cu precizări pentru a „liniști spiritele din Republica Moldova”, după ce a auzit mai multe discuții la acest subiect.