Pe 24 decembrie se împlinesc exact trei ani de la învestirea în funcția de președinte a Maiei Sandu. NM a decis să-și amintească promisiunile electorale ale lui Sandu și să vadă care dintre ele au fost realizate și care încă nu. De altfel, Maia Sandu mai are încă un an de mandat pentru a realiza tot ce a promis.
Integrarea europeană
Maia Sandu a pus accent în programul său electoral pe integrarea europeană. „Scoaterea Moldovei din izolare și apropierea de Uniunea Europeană”, a fost unul dintre cele cinci „obiective naționale” ale lui Sandu, în noiembrie 2020, când a candidat la Președinție. Sandu a promis atunci că va întreprinde toate „măsurile necesare pentru integrarea europeană” și va folosi „sprijinul UE” în alte domenii. De exemplu: „Cu ajutorul partenerilor europeni, să fie atrase anual 2 miliarde de lei pentru dezvoltarea satelor” și „atragerea finanțării europene pentru crearea „Fondului de Argint” (un program de ajutorare a persoanelor în etate).
În cei trei ani de șefie ai Maiei Sandu, Moldova a depus cerere de aderare la UE, a primit statutul de țară candidat, iar la sfârșitul celui de-al treilea an de mandat al Maiei Sandu, Consiliul European a aprobat începerea negocierilor privind aderarea Republicii Moldova la UE.
În același timp, experții au spus în repetate rânduri că agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei a jucat un rol semnificativ în progresul rapid al Moldovei în drumul său către UE. Moldova a solicitat să devină țară candidat privind aderarea la UE la câteva zile după ce Ucraina a făcut-o, iar partenerii europeni au remarcat în mod repetat că Republica Moldova a fost afectată puternic de războiul din țara vecină.
Când Moldova a primit statutul de țară candidat privind aderarea la UE în iunie 2022, Comisia Europeană (CE) a stabilit 9 condiții pentru Chișinău, a căror îndeplinire era necesară pentru a începe negocierile de aderare.
În noiembrie 2023, Comisia Europeană a anunțat că Chișinăul a îndeplinit 6 din 9 condiții și a recomandat începerea negocierilor. Iar pe 15 decembrie, șefii statelor UE au aprobat la summit-ul Consiliului European începerea negocierilor cu Moldova și Ucraina pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Maia Sandu cu greu și-a putut imagina un astfel de ritm de integrare europeană a Moldovei când a candidat pentru funcția de președinte în 2020. La fel ca și faptul că țara poate deveni membră a UE până în 2030. Dar probabil acest subiect va fi unul cheie în următoarea campanie prezidențială a lui Sandu.
Schimbarea Parlamentului
Sandu a câștigat alegerile prezidențiale din 2020. La acea vreme nu exista o majoritate clar formată în Parlament. Acel Parlament a fost ales după un sistem mixt: (unii dintre deputați erau din circumscripții uninominale, iar alții – de pe liste de partid). Programul electoral al lui Sandu spunea că acel Parlament nu era reprezentativ, iar Sandu, după ce va deveni președinte, „va insista asupra organizării alegerilor parlamentare anticipate, astfel încât Parlamentul să reflecte cu adevărat voința poporului”.
În mai puțin de șase luni de la inaugurare, Sandu a reușit să dizolve Parlamentul, iar două luni mai târziu, au fost organizate alegeri parlamentare anticipate. Motivul dizolvării Parlamentului a fost incapacitatea de a forma un Guvern. Dar în momentul în care Curtea Constituțională (CC) a decis că există motive pentru dizolvarea Parlamentului, în Republica Moldova era în vigoare starea de urgență din cauza pandemiei de COVID. Deputații din fracțiunea socialistă și fracțiunea Pentru Moldova au introdus stare de urgență pentru 60 de zile – de la 1 aprilie până pe 30 mai. Potrivit legii, președintele nu are dreptul să dizolve Parlamentul pe perioada stării de urgență, dar deputații din partidul pro-prezidențial Acțiune și Solidaritate (PAS) au contestat la Curtea Constituțională introducerea stării de urgență. Curtea Constituțională a anulat starea de urgență, iar Sandu a semnat un decret de dizolvare a Parlamentului.
În urma alegerilor parlamentare anticipate din iulie 2021, PAS a câștigat 63 dintre cele 101 mandate în Parlament. Ei au putut numi independent un guvern, iar din vara anului 2021, Sandu și PAS au obținut practic puterea absolută în Moldova. Totuși, de atunci, starea de urgență a oferit de mai multe ori un serviciu actualei guvernări, atunci când a luat mai multe decizii pentru care lipseau pârghiile obișnuite și democratice.
Cheltuielile președintelui
În programul său electoral, Sandu a promis, de asemenea, să reducă cheltuielile președintelui: „Voi munci cu sârguință și voi reduce bugetul președintelui, asigurând cheltuirea eficientă a banilor publici”. Sandu a promis să excludă cheltuielile pentru evenimente costisitoare și vizite oficiale inutile și a promis să insiste asupra utilizării raționale a fondurilor pentru evenimentele de protocol.
Bugetul de stat include un capitol de cheltuieli pentru administrația prezidențială, care, la rândul său, publică rapoarte anuale privind cheltuielile efectuate. NM a studiat aceste cheltuieli și a ajuns la concluzia că cheltuielile totale ale președintelui nu au scăzut, ci, dimpotrivă, au crescut, și în mod semnificativ. Astfel, în 2017 (președinția lui Igor Dodon), cheltuielile administrației prezidențiale au totalizat peste 14 milioane de lei, iar în 2022 – peste 25 de milioane de lei. Și cheltuielile bugetului de stat pentru administrația prezidențială au crescut semnificativ: în 2021, acestea au fost de peste 29 de milioane de lei, iar în 2023 – de peste 40 de milioane de lei.
Totuși, trebuie menționat faptul că aceste cheltuieli includ, printre altele, plata pentru serviciile comunale, ale căror tarife au crescut semnificativ. În același timp, cheltuielile pentru deplasările în străinătate ale președintelui, într-adevăr, au scăzut. De exemplu, în 2019 (președinția lui Dodon), pentru deplasări au fost cheltuiți 1,8 milioane de lei, iar în 2022 – puțin peste 534 de mii de lei.
Cauze penale de rezonanță
Un alt și, poate, principalul accent al programelor atât ale lui Sandu, cât și ale PAS-ului, este reforma justiției și lupta împotriva corupției. „Hoții vor fi pedepsiți, iar bunurile lor vor fi confiscate”, promitea Sandu. Între timp, după trei ani de guvernare niciun dosar de rezonanță nu a fost finalizat cu succes. Ilan Șor, care a fost condamnat la 15 ani de închisoare în Moldova pentru furtul miliardului, este încă fugar și nu poate fi extrădat. Și în Republica Moldova, în ciuda tuturor încercărilor autorităților de a interzice activitățile politice ale lui Șor, partidele și instituțiile de presă afiliate acestuia încă funcționează, iar el însuși continuă să „comunice” cu alegătorii prin mesaje video.
Unul dintre principalii beneficiari și organizatori ai furtului miliardului, Vladimir Plahotniuc, este și el în căutare, fără mari șanse de a fi extrădat. Nu a fost condamnat, însă i-au fost sechestrate bunurile din străinătate, inclusiv aproximativ 3 hectare de teren.
Un alt dosar penal de mare rezonanță este așa-numitul „dosarul Sacoșa” împotriva fostului președinte Igor Dodon. El a fost acuzat de finanțare ilicită a Partidului Socialiștilor (PSRM) și trădare de patrie. Dodon a fost reținut în mai 2022, apoi eliberat, măsurile preventive fiind treptat slăbite. După un an și jumătate cazul rămâne nefinalizat, procedurile judiciare continuă.
Există și alte exemple de cazuri penale de mare rezonanță nefinalizate. De ce se întâmplă așa, puteți citi mai multe în materialul „Cât valorează arestările pentru popor?”
Sandu a mai promis în programul său electoral că va modifica Constituția pentru a simplifica procedura de confiscare a bunurilor. În cei trei ani de președinție, așa o modificare a Constituției nu a fost votată. Dar în martie 2022, Curtea Constituțională a adoptat o hotărâre conform căreia este admisă o procedură simplificată de confiscare a bunurilor obținute ilegal. Maia Sandu a salutat această decizie a CC. Cu toate acestea, numeroasele dosare intentate pentru îmbogățire ilicită nu pot fi finalizate.
Și în general, actuala guvernare nu are cu ce se lăuda în domeniul justiției. Reformarea sistemului justiției rămâne principala problemă a celor care au ajuns la putere cu promisiunea de a-i „băga la răcoare pe toți hoții” și de a oferi țării dreptate echitabilă și onestă.
Securitate
Întrucât Președintele Republicii Moldova este comandantul suprem al forțelor armate, în programul său electoral, Sandu a pus un accent major pe problemele de securitate națională. Ea a promis că va revizui Strategia de Securitate Națională. În 2023, președinta Sandu a prezentat o nouă Strategie de Securitate Națională, pe care Parlamentul a aprobat-o în primă lectură acum o săptămână, pe 15 decembrie.
În campania prezidențială, Sandu a promis că va sprijini „finanțarea adecvată” a armatei. Într-adevăr, finanțarea armatei a crescut în ultimii doi ani. Astfel, pentru apărare, de la bugetul de stat au fost alocate 380,9 milioane lei pentru 2021, iar în 2023 – 498,7 milioane lei. Noua Strategie de Securitate Națională prevede ca în următorul deceniu cheltuielile pentru armată să ajungă la cel puțin 1% din PIB.
Experții au remarcat că acest lucru nu este suficient pentru a dezvolta potențialul de apărare. Anume despre aceasta a vorbit, fostul secretar general al Ministerului Apărării, Radu Burduja, la audierile privind noua Strategie de Securitate Națională.
Nivelul minim al cheltuielilor pentru apărare în țările NATO este de 2% din PIB. Iar nivelul cheltuielilor pentru apărare, necesare unui stat neutru, așa cum este Moldova, este mai mare decât a statelor membre a blocurilor militare.
Medicină
Alegerile prezidențiale din 2020 s-au desfășurat în plină pandemie de coronavirus. În programul său, Sandu a dedicat un capitol aparte pandemiei și sistemului de ocrotire a sănătății. Președintele a promis că va crește salariile medicilor, stabilind asta drept o chestiune prioritară. În timpul președinției lui Sandu, salariile medicilor au fost majorate de două ori. În octombrie 2022, salariile medicilor și asistenților medicali au fost majorate cu aproximativ 10% , iar pentru directorii instituțiilor medicale și adjuncții acestora, majorarea a constituit 5,5%. În octombrie 2023, salariile medicilor au fost majorate în medie cu 15%. Potrivit Guvernului, creșterea a vizat 48 de mii de lucrători medicali. Salariul mediu al medicilor a crescut de la 17 344 la 19 945 lei, asistenții medicali primesc 12 758 lei în loc de 11 094 lei, iar infirmierele 7 486 lei în loc de 6 510 lei.
Sandu a promis, de asemenea, compensarea integrală a medicamentelor pentru persoanele vulnerabile. În timpul președinției Maiei Sandu lista medicamentelor compensate într-adevăr a crescut. Totuși, mai există medicamente care sunt acoperite de asigurări la nivel de doar 65%, așa că este prea devreme să vorbim despre compensarea integrală a costului medicamentelor pentru pensionari.
Pensia minimă
Un „obiectiv național” din programul electoral al lui Sandu a fost majorarea pensiei minime până la 2000 de lei. În toamna anului 2021, pensia minimă a fost majorată la nivelul promis, dar numai pentru pensionarii cu stagiu deplin de muncă. După indexările din 2022 și 2023, pensia minimă pentru această categorie de pensionari a ajuns la 2 620 de lei. Cei care au o pensie sub minimumul stabilit, primesc un „supliment de solidaritate” (acest supliment nu se indexează).
În 2023, indexarea anuală a pensiilor din 1 aprilie a fost acompaniată de un scandal incendiar. Autoritățile au refuzat să indexeze pensiile conform legii, la nivelul inflației din anul precedent, care a fost de peste 30%. Indexarea a constituit doar 15%, guvernarea explicând acest fapt prin lipsa de fonduri în buget (mai multe despre asta, și cum a reacționat opoziția la acest lucru, în materialul „Guvernul nu și-a permis așa ceva niciodată până acum”).
O altă promisiune pe care Sandu le-a făcut-o pensionarilor a fost crearea unui „Fond de Argint”, prin care autoritățile să ofere „servicii de îngrijire pentru persoanele în vârstă cu venituri mici și solitari (asistență medicală la domiciliu, mese calde, alte servicii de îngrijire). Atât actualul ministru al Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, cât și predecesorul său, Marcel Spataru, au vorbit despre necesitatea creării unui „Fond de Argint”. Cu toate acestea, de trei ani un astfel de fond nu a fost creat.
Localitățile
Un alt „obiectiv național” al președintei Sandu este asistența pentru localități. În programul său electoral, ea a promis că va aloca 2 miliarde de lei anual pentru dezvoltarea satelor.
Bugetele locale de nivelul I și II primesc anual de la bugetul de stat transferuri cu destinație generală și specială ce depășește cu mult, inclusiv înainte de președinția lui Sandu, suma de 2 miliarde de lei.
În 2022, autoritățile au creat Fondul Național de Dezvoltare Regională și Locală cu un buget de 770 de milioane de lei. În 2023, bugetul său a fost de 600 de milioane de lei, iar pentru 2024, a fost planificată suma de 601,5 milioane de lei.
În același 2022, autoritățile, la inițiativa lui Sandu, au lansat programul „Satul European”. În 2023, pentru proiectele implementate în cadrul acestui program au fost alocate 320 de milioane de lei, pentru 2024 sunt planificate 600 de milioane de lei, iar suma poate fi majorată dacă vor fi mai multe proiecte.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
