antena3.ro

Trei niveluri, 14 porţi de îmbarcare. Noul terminal al Aeroportului Iaşi va fi inaugurat săptămâna viitoare 

Noul terminal al Aeroportului Iaşi, investiţie care se apropie de 100 milioane de euro, va fi inaugurat vinerea viitoare, scrie news.ro. Acesta este de peste zece ori mai mare decât cel vechi, are 3 niveluri dar și 14 porţi de îmbarcare. Primul zbor din noul terminal va fi Iaşi-Bucureşti. Începând de duminică, 31 martie, din noul terminal vor fi operate toate zborurile Schengen, în timp ce cursele în ţările non-Schengen vor rămâne în T3.

Directorul Aeroportului Iaşi Romeo Vatră a declarat că intrarea României în Schengen a grăbit deschiderea T4. El a spus că primul zbor din noul terminal va fi Iaşi-Otopeni, programat vineri la prânz.

Potrivit sursei, începând de duminică, 31 martie, toate zborurile Schengen vor fi operate din noul terminal. În timp ce cursele în ţările non-Schengen vor rămâne în T3.

„Intrarea în Schengen, stabilită la început de an, ne-a devansat calendarul operaţionalizării T4, drept urmare, am apăsat pedala de acceleraţie să putem opera zboruri Schengen şi non Schengen în ultima zi de martie”, a declarat Romeo Vatră.

Noul terminal al Aeroportului Iaşi este de peste zece ori mai mare decât cel vechi, având o suprafaţă de peste 31 de mii metri pătraţi, trei niveluri (subsol, parter, etaj) şi o capacitate minimă de procesare de 3,5 milioane de pasageri anual. Terminalul T4 are 20 de birouri check-in, 12 sisteme self check-in, 14 porţi de îmbarcare, şase filtre de securitare, trei aviobridge-uri, un salon VIP şi unul de business, spaţii pentru activităţi comerciale, spaţii de relaxare, loc de joacă.

Aeroportul Iaşi şi-a mărit parcarea la 600 de locuri. Valoarea totală a proiectului de dezvoltare şi modernizare a Aeroportului Iaşi este de aproximativ 100 de milioane de euro, 85 la sută reprezentând fonduri europene.

În prezent, spațiul Schengen acoperă peste 4 milioane de kilometri pătrați, cu o populație de aproape 420 de milioane de persoane, și include 27 de țări. Spațiul Schengen permite unui număr de peste 400 de milioane de persoane să călătorească liber între țările membre fără a trece prin controale la frontieră. La 1 ianuarie 2023, Croația a devenit cea de a 27-a țară membră cu drepturi depline a spațiului Schengen. La 30 decembrie 2023, Consiliul a convenit să elimine controalele la frontierele aeriene și maritime interne cu Bulgaria și România. Ulterior va fi adoptată o altă decizie pentru a elimina controalele la frontierele terestre.

***

În mai 2023, directorul Aeroportului Iași declara că 30% din traficul actual al instituției este format din pasageri care vin din Republica Moldova. El mai preciza că instituția pe care o conduce a pregătit pentru pasagerii din Republica Moldova facilități de transport de acasă sau către casă. Se întâmpla după ce operatorul aerian WizzAir și-a închis baza din Chișinău. Menționăm, WizzAir a revenit în Republica Moldova în decembrie 2023.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Avocatele familiei Vartic acuză că sunt obligate să transcrie materialele cauzei „pe maculator”: „Un abuz în era digitalizării justiției”

Avocatele care reprezintă interesele familiei Ludmilei Vartic au făcut un apel public către Uniunea Avocaților, Avocatul Poporului și Procuratura Generală, solicitând stoparea a ceea ce califică drept „îngrădire a dreptului la un proces echitabil” în dosarul Vartic. Avocata Gabriela Kornacker acuză că procurorul de caz le obligă să transcrie materialele dosarului penal „pe maculator”, refuzând să le permită fotografierea sau scanarea actelor, practică standard în toate procedurile judiciare.

„Un abuz în era digitalizării justiției. În era digitală în care ne aflăm, în era digitalizării justiției, procurorul ne impune să transcriem materialele dosarului penal pe maculator. Evident că acest lucru este un abuz”, a declarat Kornacker.

Avocata a explicat că, pe 14 aprilie, procurorul de caz a restricționat accesul la materialele cauzei și le-a permis doar luarea de notițe, cu excepția măsurilor speciale de investigație. Contestația depusă la judecătorul de instrucție urmează să fie soluționată abia pe 18 mai.

Kornacker a descris un incident concret din această zi, când avocatele au fost chemate să ia cunoștință cu o ordonanță de dispunere a expertizei și cu un raport de expertiză deja finalizat, fiindu-le refuzată fotografierea acestora.

„La întrebarea mea dacă ni se permite fotografierea acestor acte, doamna procuror ne-a spus foarte franc că nu, pentru că avem acces limitat de a fotografia actele dosarului. Profesioniștii din domeniu cunosc foarte bine că fotografierea sau scanarea actelor dintr-un dosar penal face parte dintr-un procedeu tehnic standard de luare de cunoștință cu materialele dosarului”, a spus avocata.

Procurorul de caz a invocat necesitatea păstrării secretului anchetei și prevenirea scurgerii de informații din dosar. Kornacker a menționat că a respins acest argument, deoarece luarea de notițe implică același risc de scurgere a informațiilor ca și fotografierea.

Avocata a mai susținut că acțiunile procurorului ar putea fi calificate drept infracțiune, invocând articolul 303 prim din Codul Penal, „Imixtiunea în activitatea avocatului”, prevedere introdusă în 2024.

„Noi credem cu tărie că scopul acestei limitări nu este unul legitim. În primul rând, este împiedicarea unei apărări eficiente, iar în al doilea rând această măsură este una de discreditare și hărțuire profesională a avocatelor”, a concluzionat Kornacker.

NewsMaker a solicitat un comentariu de la Procuratura Generală, privind accesul avocaților la anchetă, însă la momentul publicării materialului, nu am primit un răspuns.

***

Ludmila Vartic, fostă educatoare din Hîncești și mamă a două fetițe, a decedat pe 3 martie 2026 după ce ar fi căzut de la etajul 11 al unui bloc din Chișinău. Mai multe ONG-uri și activiști au calificat cazul drept femicid, susținând că soțul acesteia, Dumitru Vartic, ar fi exercitat abuzuri asupra ei timp de mai mulți ani. Pe marginea cazului a fost deschis un dosar pentru violență în familie soldată cu determinare la suicid, Dumitru Vartic având statut de bănuit. Anterior, Procuratura restricționase accesul avocatelor la informațiile privind măsurile speciale de investigație, decizie pe care apărătoarele o contestă în instanță.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: