clujust.ro

Tribunalul anticorupție nu e pe placul apărătorilor? Uniunea Avocaților: „Riscă să rămână o inițiativă eșuată”

Uniunea Avocaților nu susține instituirea unui tribunal specializat anticorupție. Potrivit Uniunii, în contextul lipsei expunerii argumentelor analitice din nota informativă, instituirea tribunalului riscă să rămână o inițiativă eșuată.

Consiliul Uniunii Avocaților din Republica Moldova a examinat proiectul de Lege cu privire la sistemul judecătoresc anticorupție și modificarea unor acte normative și a exprimat avizul său negativ asupra acestuia.

Instituirea unui tribunal specializat anticorupție, în contextul unor anumite practici internaționale și naționale, lipsei expunerii argumentelor analitice convingătoare în nota informativă, evaluării opțiunilor și avantajelor/dezavantajelor fiecărei opțiuni, fără a ține cont de conceptele anterioare, care au fost implementate, unele fiind mai eficiente, fiind modificate pe parcurs, însă fără rezultatul scontat, riscă să nu fie aplicat cu succes și să rămână o inițiativă eșuată”, se arată în declarația Uniunii Avocaților.

Se menționează că „în situația în care a fost demarat procesul de evaluare extraordinară a judecătorilor, este lipsit de logică și contraproductiv de a nu oferi judecătorilor care au trecut evaluarea extraordinară dreptul de a judeca în continuare cauzele de corupție conform competenței actuale, fără a crea un tribunal specializat pentru acest scop”.

Potrivit Uniunii, „crearea noilor organe de autoadministrare ale judecătorilor, inclusiv a colegiului de selecție și evaluare și a colegiului disciplinar, urmare a procedurii de evaluare extraordinară a candidaților în cadrul acestor organe, reprezintă anume premisa pentru asigurarea autocurățirii sistemului judecătoresc și reziliența contra elementelor de corupție”.

În cazul în care statul nu ia în calcul rezultatul evaluării extraordinare efectuate drept soluție viabilă pentru atingerea scopului propus, atunci recunoaște prematur eșecul său în promovarea acestei reforme și, concomitent, afectează credibilitatea altor reforme promovate în acest domeniu, inclusiv a prezentului proiect”, a comunicat Uniunea Avocaților.

Reprezentanții Uniunii propun „să se pună în aplicare mai întâi dispozițiile Legii nr. 245/2023 pentru modificarea unor acte normative și a Legii nr. 83/2023 pentru modificarea unor acte normative, prin care se instituie mecanisme legale pentru accelerarea judecării cauzelor privind infracțiunile de corupție, inclusiv se creează premise pentru accelerarea urmăririi penale în cauzele privind „corupția mare” și abia după evaluarea rezultatelor acestor reforme să se examineze necesitatea altor soluții”.

Un risc neevaluat reprezintă, de asemenea, faptul că, Judecătoria specializată anticorupție și Colegiul special anticorupție al Curții de Apel Chișinău va trebui să-și motiveze existența, respectiv din start fiind motivat a condamna cazurile de corupție cu prejudecată, pentru a demonstra eficiența și necesitatea în sine. (…) Un alt risc constă în canalizarea atenției și așteptărilor societății referitoare la lupta împotriva corupției față de un cerc îngust de judecători și în raport cu anumite cazuri concrete, care fiind amplificată de așa-numita „justiție televizată”, poate determina presiune constantă față de cei 6 judecători, care dacă vor „îndrăzni” să achite persona vizată, toate „indignările și nedumeririle” societății și organelor de urmărire penală vor fi dirijate și catalizate în adresa anume a acestor instanțe, așa că acestea astfel vor fi manipulabile și apriori inechitabile”, a adăugat Uniunea.

Mai mult, au adăugat reprezentanții Uniunii Avocaților, judecătoria anticorupție va judeca doar cazurile de corupție în privința unui cerc îngust de subiecți. Potrivit Uniunii, „limitarea competenței acestui tribunal specializat doar în privința unei categorii înguste de subiecți este în măsură să genereze și mai mari dubii referitor la scopul urmărit prin crearea acestuia și va afecta credibilitatea lui”.

Uniunea Avocaților a adăugat că „aceste riscuri urmau a fi analizate în mod serios în cadrul unei analize ex-ante și doar apoi să fie elaborat un proiect de lege atât de important pentru sistemul de justiție și pentru societate”.

Reprezentanții Uniunii au mai spus că „nota informativă nu conține o suficientă argumentare de ce ar fi necesară instituirea unui tribunal specializat „anticorupție” și majorarea cheltuielilor bugetare, de ce se consideră drept măsură proporțională să se abată de la sistemul judiciar existent, de la principiul teritorialității etc, și să se creeze un sistem judiciar separat doar pentru cauzele de corupție și de spălare a banilor”.

În temeiul celor relatate, Uniunea Avocaților din Republica Moldova, nu susține conceptul și modul în care este formulat proiectul de Lege cu privire la sistemul judecătoresc anticorupție și modificarea unor acte normative, inițiativa legislativă nr. 275 din 28.07.2023″, se arată în declarația Uniunii.

Pe 17 martie 2023, președintele Republicii Moldova Maia Sandu a solicitat Parlamentului și Guvernului să creeze o „Curte Anticorupție”. Potrivit șefei statului „corupția la nivel înalt este cel mai mare pericol la adresa Moldovei”.

Ulterior, pe 13 iunie, administrația prezidențială a anunțat că în Republica Moldova va apărea o nouă instanță de judecată, care se va ocupa de cazurile de corupție: Tribunalul Anticorupție. Reprezentanții Președinției menționau că proiectul era în stadiul de concept și că sunt deschiși pentru comentarii și dezbateri.

În iulie, inițiativa Maiei Sandu privind crearea unei noi instanțe de judecată, care se va ocupa de cazurile de corupție, a fost trimisă în Parlament. Președinta a renunțat la denumirea „Tribunalul Anticorupție”. Potrivit noului proiect, instanța se va numi „Judecătoria Anticorupție”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

The Moscow Times

Drone ucrainene au atacat din nou un depozit Wildberries din Rusia. Alte lovituri în regiunile Saratov și Rostov (VIDEO)

Drone ucrainene au atacat în dimineața zilei de 25 iulie complexul logistic al companiei Wildberries din Ekaterinburg. Anunțul a fost făcut de compania RWB, care a precizat că angajații au fost evacuați preventiv înainte de atac, iar nicio persoană nu ar fi fost rănită. Activitatea depozitului a fost suspendată temporar, însă compania susține că operațiunile vor fi reluate în curând, transmite The Moscow Times.

Imaginile publicate de canalul Exilenova+ de la fața locului arată că depozitul propriu-zis nu a fost afectat, iar lovitura ar fi vizat parcarea din apropiere. Guvernatorul regiunii Sverdlovsk, Denis Pasler, a declarat că, în urma căderii fragmentelor unei drone, au luat foc mai multe automobile, pe o suprafață de aproximativ 300 de metri pătrați. Incendiul a fost ulterior lichidat, iar autoritățile afirmă că nu mai există riscul extinderii acestuia.

În ultima săptămână, armata ucraineană a atacat cel puțin zece depozite Wildberries din mai multe regiuni ale Rusiei, precum și din teritoriile ucrainene ocupate de Moscova, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), cu sediul în SUA. Analiștii susțin că astfel de atacuri nu doar îi fac pe locuitorii marilor orașe rusești să resimtă consecințele războiului declanșat de președintele Vladimir Putin, ci afectează și interesele financiare ale unor reprezentanți ai elitei ruse, inclusiv persoane apropiate liderului de la Kremlin.

Surse ruse citate de ISW afirmă că, după atacurile asupra unor obiective Wildberries din regiunea Moscovei, autoritățile au desfășurat suplimentar sisteme de apărare antiaeriană „Pantsir”. Analiștii consideră însă că Rusiei îi va fi tot mai dificil să protejeze astfel de infrastructuri, iar eventualele întreruperi ale activității depozitelor ar putea continua să creeze probleme locuitorilor marilor orașe.

În aceeași noapte, drone ucrainene au atacat și obiective din regiunile Saratov și Rostov. În orașul Engels, potrivit publicației ASTRA, a izbucnit un incendiu la o clădire de pe strada Engels-1, despre care se presupune că ar aparține unei unități militare. În apropiere se află infrastructura aerodromului militar „Engels-2”, notează publicația.

În regiunea Rostov, guvernatorul Iuri Sliusar a anunțat că cinci persoane au fost rănite în urma unui atac cu rachete și drone. În Rostov-pe-Don, fragmentele proiectilelor au avariat blocuri de locuințe, case particulare, clădiri aflate în construcție, spații comerciale și depozite. În raionul Krasnosulinski au fost afectate mai multe obiective de infrastructură, precum și clădirea administrativă a punctului de control rutier „Novoshahtinsk”, unde au fost introduse restricții de circulație.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: