clujust.ro

Tribunalul anticorupție nu e pe placul apărătorilor? Uniunea Avocaților: „Riscă să rămână o inițiativă eșuată”

Uniunea Avocaților nu susține instituirea unui tribunal specializat anticorupție. Potrivit Uniunii, în contextul lipsei expunerii argumentelor analitice din nota informativă, instituirea tribunalului riscă să rămână o inițiativă eșuată.

Consiliul Uniunii Avocaților din Republica Moldova a examinat proiectul de Lege cu privire la sistemul judecătoresc anticorupție și modificarea unor acte normative și a exprimat avizul său negativ asupra acestuia.

Instituirea unui tribunal specializat anticorupție, în contextul unor anumite practici internaționale și naționale, lipsei expunerii argumentelor analitice convingătoare în nota informativă, evaluării opțiunilor și avantajelor/dezavantajelor fiecărei opțiuni, fără a ține cont de conceptele anterioare, care au fost implementate, unele fiind mai eficiente, fiind modificate pe parcurs, însă fără rezultatul scontat, riscă să nu fie aplicat cu succes și să rămână o inițiativă eșuată”, se arată în declarația Uniunii Avocaților.

Se menționează că „în situația în care a fost demarat procesul de evaluare extraordinară a judecătorilor, este lipsit de logică și contraproductiv de a nu oferi judecătorilor care au trecut evaluarea extraordinară dreptul de a judeca în continuare cauzele de corupție conform competenței actuale, fără a crea un tribunal specializat pentru acest scop”.

Potrivit Uniunii, „crearea noilor organe de autoadministrare ale judecătorilor, inclusiv a colegiului de selecție și evaluare și a colegiului disciplinar, urmare a procedurii de evaluare extraordinară a candidaților în cadrul acestor organe, reprezintă anume premisa pentru asigurarea autocurățirii sistemului judecătoresc și reziliența contra elementelor de corupție”.

În cazul în care statul nu ia în calcul rezultatul evaluării extraordinare efectuate drept soluție viabilă pentru atingerea scopului propus, atunci recunoaște prematur eșecul său în promovarea acestei reforme și, concomitent, afectează credibilitatea altor reforme promovate în acest domeniu, inclusiv a prezentului proiect”, a comunicat Uniunea Avocaților.

Reprezentanții Uniunii propun „să se pună în aplicare mai întâi dispozițiile Legii nr. 245/2023 pentru modificarea unor acte normative și a Legii nr. 83/2023 pentru modificarea unor acte normative, prin care se instituie mecanisme legale pentru accelerarea judecării cauzelor privind infracțiunile de corupție, inclusiv se creează premise pentru accelerarea urmăririi penale în cauzele privind „corupția mare” și abia după evaluarea rezultatelor acestor reforme să se examineze necesitatea altor soluții”.

Un risc neevaluat reprezintă, de asemenea, faptul că, Judecătoria specializată anticorupție și Colegiul special anticorupție al Curții de Apel Chișinău va trebui să-și motiveze existența, respectiv din start fiind motivat a condamna cazurile de corupție cu prejudecată, pentru a demonstra eficiența și necesitatea în sine. (…) Un alt risc constă în canalizarea atenției și așteptărilor societății referitoare la lupta împotriva corupției față de un cerc îngust de judecători și în raport cu anumite cazuri concrete, care fiind amplificată de așa-numita „justiție televizată”, poate determina presiune constantă față de cei 6 judecători, care dacă vor „îndrăzni” să achite persona vizată, toate „indignările și nedumeririle” societății și organelor de urmărire penală vor fi dirijate și catalizate în adresa anume a acestor instanțe, așa că acestea astfel vor fi manipulabile și apriori inechitabile”, a adăugat Uniunea.

Mai mult, au adăugat reprezentanții Uniunii Avocaților, judecătoria anticorupție va judeca doar cazurile de corupție în privința unui cerc îngust de subiecți. Potrivit Uniunii, „limitarea competenței acestui tribunal specializat doar în privința unei categorii înguste de subiecți este în măsură să genereze și mai mari dubii referitor la scopul urmărit prin crearea acestuia și va afecta credibilitatea lui”.

Uniunea Avocaților a adăugat că „aceste riscuri urmau a fi analizate în mod serios în cadrul unei analize ex-ante și doar apoi să fie elaborat un proiect de lege atât de important pentru sistemul de justiție și pentru societate”.

Reprezentanții Uniunii au mai spus că „nota informativă nu conține o suficientă argumentare de ce ar fi necesară instituirea unui tribunal specializat „anticorupție” și majorarea cheltuielilor bugetare, de ce se consideră drept măsură proporțională să se abată de la sistemul judiciar existent, de la principiul teritorialității etc, și să se creeze un sistem judiciar separat doar pentru cauzele de corupție și de spălare a banilor”.

În temeiul celor relatate, Uniunea Avocaților din Republica Moldova, nu susține conceptul și modul în care este formulat proiectul de Lege cu privire la sistemul judecătoresc anticorupție și modificarea unor acte normative, inițiativa legislativă nr. 275 din 28.07.2023″, se arată în declarația Uniunii.

Pe 17 martie 2023, președintele Republicii Moldova Maia Sandu a solicitat Parlamentului și Guvernului să creeze o „Curte Anticorupție”. Potrivit șefei statului „corupția la nivel înalt este cel mai mare pericol la adresa Moldovei”.

Ulterior, pe 13 iunie, administrația prezidențială a anunțat că în Republica Moldova va apărea o nouă instanță de judecată, care se va ocupa de cazurile de corupție: Tribunalul Anticorupție. Reprezentanții Președinției menționau că proiectul era în stadiul de concept și că sunt deschiși pentru comentarii și dezbateri.

În iulie, inițiativa Maiei Sandu privind crearea unei noi instanțe de judecată, care se va ocupa de cazurile de corupție, a fost trimisă în Parlament. Președinta a renunțat la denumirea „Tribunalul Anticorupție”. Potrivit noului proiect, instanța se va numi „Judecătoria Anticorupție”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Alegerile pentru bașcanul Găgăuziei: de luni începe depunerea actelor. Cine poate candida

Luni, 21 septembrie, începe perioada de depunere a documentelor pentru înregistrarea candidaților la funcția de bașcan al Găgăuziei. Despre acest lucru a anunțat Comisia Electorală Centrală (CEC).

Potrivit CEC, Consiliul Electoral Central al Găgăuziei a stabilit locul și programul pentru depunerea documentelor necesare înregistrării candidaților la funcția de bașcan, în alegerile din 15 noiembrie. Documentele vor putea fi depuse în perioada 21 septembrie – 6 octombrie.

Documentele necesare pentru înregistrarea candidaților independenți, a grupurilor de inițiativă și a concurenților electorali vor fi depuse la Consiliul Electoral Central al Găgăuziei, în municipiul Comrat. În perioada 21 septembrie – 5 octombrie, documentele vor putea fi depuse de luni până vineri, între orele 10:00 și 16:00, cu pauză între 12:00 și 13:00. Pe 6 octombrie, ultima zi de depunere, programul va fi între orele 09:00 și 17:00, cu aceeași pauză.

Totodată, a fost constituită o comisie care va organiza tragerea la sorți. În cazul în care doi sau mai mulți solicitanți vor depune documentele pentru înregistrare în aceeași zi, la ora 17:00 a zilei respective va fi organizată tragerea la sorți pentru stabilirea ordinii de înscriere a concurenților electorali în buletinul de vot.

Condițiile pentru candidații la funcția de bașcan

Potrivit CEC, poate fi ales în funcția de bașcan al Găgăuziei cetățeanul Republicii Moldova cu drept de vot care, inclusiv în ziua alegerilor, a împlinit vârsta de 35 de ani, a domiciliat sau domiciliază pe teritoriul unității teritoriale autonome Găgăuzia o perioadă nu mai mică de 10 ani, cunoaște limbile găgăuză și română și nu cade sub incidența restricțiilor privind exercitarea drepturilor electorale prevăzute la art. 16 alin. (2) din Codul electoral nr. 325/2022.

Guvernatorul se alege pentru un mandat de 4 ani. 

Comisia a precizat că dreptul de a desemna candidați la funcția de bașcan al Găgăuziei îl au:

  • partidele politice care au dreptul de a participa la alegeri, în baza datelor furnizate de Agenția Servicii Publice, înregistrate până la data intrării în vigoare a hotărârii CEC cu privire la stabilirea datei alegerilor pentru funcția de Guvernator (Bașcan) al Găgăuziei;
  • blocurile electorale, constituite și înregistrate în condițiile legislației electorale;
  • cetățenii Republicii Moldova care își înaintează propria candidatură independent de partidele politice și de blocurile electorale și care, începând cu 70 de zile înainte de ziua alegerilor, nu au deținut calitatea de membru al unui partid politic și nu și-au afirmat public susținerea față de un partid politic.

Partidele politice și blocurile electorale pot desemna în calitate de candidați persoanele care, începând cu 70 de zile înainte de ziua alegerilor, întrunesc condițiile pentru candidatul independent și nu au deținut calitatea de membru al unui alt partid politic decât cel care le desemnează sau, în cazul blocului electoral, decât partidele politice constituente ale acestuia, a precizat CEC.

Partidele politice și blocurile electorale își desemnează candidații prin organele prevăzute în statute sau, după caz, în acordul de constituire a blocului. În cazul candidaților independenți, aceștia trebuie să fie susținuți de cel puțin 1% din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale din UTA Găgăuzia, dar nu mai puțin de 1 500 de persoane din cel puțin jumătate din numărul localităților autonomiei. În cazul candidatelor femei, este necesară susținerea a cel puțin 0,5% din numărul alegătorilor din UTA Găgăuzia, dar nu mai puțin de 750 de persoane din cel puțin jumătate din numărul localităților regiunii. La stabilirea numărului de localități se iau în considerare unitățile administrativ-teritoriale de nivelul întâi din UTA Găgăuzia în care au fost colectate cel puțin 40 de semnături. Totodată, numărul maxim de semnături ale susținătorilor care pot fi prezentate pentru verificare nu poate depăși cu mai mult de 50% numărul minim necesar.

„Documentele pentru înregistrarea candidaților, atât a celor desemnați de partide politice sau blocuri electorale, cât și a candidaților independenți, se depun la Consiliul Electoral Central al Găgăuziei. Acestea sunt examinate în termen de cel mult 7 zile de la data primirii acestora, ulterior fiind adoptată hotărârea privind înregistrarea sau refuzul înregistrării candidatului”, a menționat CEC.

***

Alegerile pentru funcția de bașcan sunt programate pentru 15 noiembrie, zi în care vor fi aleși și deputații în Adunarea Populară a Găgăuziei.

Până acum și-au anunțat intenția de a candida la scrutin fostul deputat socialist Fiodor Gagauz, actual deputat, fostul procuror general Alexandr Stoianoglo și fostul deputat PLDM Petru Vlah.

Liderul PSRM, Igor Dodon, a anunțat, recent, că formațiunea pe care o conduce îl va propune pe actualul deputat Grigore Uzun. Totuși, o decizie oficială nu a fost anunțată, deocamdată.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: