Trump back. Cum va influența revenirea lui Trump la Casa Albă Moldova și lumea

Donald Trump a câștigat alegerile prezidențiale din SUA. Unii îl consideră un prieten al președintelui rus Vladimir Putin, în timp ce alții, dimpotrivă, îl văd ca pe un politician capabil să oprească agresiunea rusă. Însuși Trump promite că va încheia războiul din Ucraina în 24 de ore. În Moldova, atât autoritățile, cât și opoziția l-au felicitat cu obținerea victoriei, opoziția subliniind cu această ocazie că în America există „adevărata democrație și alternanța la putere”. NM a analizat cum ar putea influența victoria lui Trump relațiile moldo-americane și regiunea în ansamblu.

Pe scurt despre alegerile din SUA

Alegerile prezidențiale din SUA au avut loc pe 5 noiembrie. Contracandidata republicanului Donald Trump a fost democrata Kamala Harris. Ea este vicepreședintă în administrația actualului președinte al SUA, Joe Biden, și, în mare parte, programul său a reprezentat o continuare a politicii lui Biden.

Трамп back. Как возвращение Трампа в Белый дом повлияет на Молдову и мир

Steve Marcus / Las Vegas Sun / AP / Scanpix / LETA

Trump, însă în aceste alegeri, și-a dorit o „revansă” în fața democraților. El a mai fost președinte al Statelor Unite în perioada 2016–2020 (când a învins-o pe democrata Hillary Clinton). În 2020, Trump a pierdut în fața democratului Joe Biden, ceea ce a dus la protestul susținătorilor săi, cunoscut drept „Asaltul asupra Capitoliului”.

De această dată, nu trebuie să ne așteptăm la astfel de „asalturi”. Trump a obținut 279 de voturi electorale din cele 270 necesare pentru victorie, iar Harris a obținut 223. În SUA, alegerile prezidențiale se desfășoară în două etape: mai întâi, alegătorii își exprimă votul pentru electori, apoi aceștia votează pentru președinte. Fiecărui stat îi este alocat un anumit număr de electori. Dacă într-un stat un candidat – democrat, de exemplu – obține mai mult de jumătate dintre voturi, toți electorii acelui stat votează pentru democrat și invers în cazul republicanilor (doar în câteva state, electorii nu sunt obligați să voteze în bloc pentru un singur candidat, ci își distribuie voturile proporțional). Sistemul electorilor este frecvent criticat. Au existat situații în care un candidat din cauza acestui sistem a câștigat alegerile cu mai puține voturi, deoarece a obținut victorie în statele cu un număr mare de electori delegați. Așa a câștigat Trump alegerile din 2016. Însă de data aceasta, el a obținut și mai multe voturi decât contracandidata sa.

Anumite state tradițional susțin un anumit partid. De exemplu, California votează întotdeauna pentru democrați, iar Texas pentru republicani. În consecință, viitorul Americii este decis în „statele-swing”, unde votanții aleg diferit de la un scrutin la altul. Anul acesta, Trump a fost mai convingător în aceste state „oscilante”.

Poziția lui Trump și moștenirea primului său mandat

  • Trump este un adept al izolaționismului. El susține că America ar trebui să ofere mai puțin sprijin aliaților și să acționeze mai mult în propriul interes. În timpul primului său mandat, Trump a criticat țările NATO pentru finanțarea insuficientă a sectorului de apărare și chiar a amenințat cu retragerea SUA din Alianță. Sub președinția lui Trump, Statele Unite s-au retras din acordul nuclear cu Iranul, deoarece președintele a considerat că acesta nu servește intereselor Americii. În consecință, Iranul și-a intensificat activitatea nucleară.
  • Trump – un sceptic al schimbărilor climatice. El consideră că schimbările climatice și încălzirea globală sunt subiecte la care se exagerează. În timpul primului său mandat, SUA s-au retras din Acordul de la Paris, care stabilea măsuri pentru reducerea concentrației de dioxid de carbon din atmosferă. Trump promite să elimine restricțiile ecologice pentru a permite forarea de noi puțuri de petrol pe teritoriul SUA. „Foraje, baby, foraje” este unul dintre sloganurile republicanilor.
  • Trump – adversar al migrației ilegale. Trump promite să oprească fluxul de migranți ilegali prin raiduri și deportări pe întreg teritoriul Americii. Aceasta a fost și promisiunea sa înainte de primul mandat, însă nu a reușit să o îndeplinească. În 2016, Trump a promis, de asemenea, extinderea zidului de la granița cu Mexic pentru a opri migrația ilegală, dar nu a avut un succes semnificativ în acest sens.
  • Trump – opozant al avortului. În 2020, Trump a devenit primul președinte american care a participat la un marș al celor care pledează pentru interzicerea avortului. „Sunt pentru viață,” a declarat Trump. Pe perioada mandatului său, a fost anulat dreptul la avort, permițându-le  statelor să decidă individual în privința acestui aspect
  • Trump – inițiator al „războaielor comerciale” cu China. Trump susține majorarea taxelor pentru bunurile din import, în special cele din China. În campania pentru actualele alegeri, el a promis creșterea taxelor de import pentru produsele chinezești până la 60%. „Având în vedere că Beijingul va răspunde simetric, acest lucru poate declanșa un război comercial fără precedent între cele două superputeri, cu consecințe imprevizibile pentru economia americană și, implicit, pentru economia mondială”, scrie BBC Rusia.

Трамп back. Как возвращение Трампа в Белый дом повлияет на Молдову и мир

vanityfair.com

(Ne)prietenul lui Putin și războiul din Ucraina

Una dintre cele mai controversate poziții ale lui Trump este atitudinea sa față de Vladimir Putin. Trump a subliniat de mai multe ori că Putin este un om și un politician „inteligent”, menționând că se înțeleg bine.

Războiul din Ucraina a devenit un subiect central în campania electorală din SUA. Donald Trump a afirmat că, dacă va câștiga alegerile, va opri războiul din Ucraina chiar înainte de învestirea sa în ianuarie 2025, promițând că va încheia acest conflict în 24 de ore. Democrații l-au criticat, sugerând că o soluție rapidă ar însemna acceptarea condițiilor lui Putin.

Este de menționat faptul că majoritatea republicanilor susțin oprirea livrărilor de arme către Ucraina. Susținătorii lui Trump cred că el va putea să-l oprească pe Putin. Trump însuși a declarat că l-a amenințat anterior pe Putin cu un atac nuclear asupra Moscovei, dacă acesta ar invada Ucraina. De asemenea, Trump a declarat că a fost cel care a „distrus” proiectul Nord Stream 2, blocându-i construcția. În timpul mandatului său, SUA au expulzat 60 de diplomați ruși și au impus noi sancțiuni împotriva Rusiei.

Трамп back. Как возвращение Трампа в Белый дом повлияет на Молдову и мир

Reuters

Politologul american Jason Jay Smart este de părere că Trump este mai degrabă un „prieten” al lui Putin decât un „inamic”. „Trump admiră politica lui Putin. Îl admiră ca lider”, a menționat Smart într-o discuție cu NM. Expertul este convins că promisiunea lui Trump de a încheia războiul este irealizabilă: „Cel mult, el poate îngheța conflictul, dar nu-l poate încheia.”

Expertul în relații internaționale Mihail Isac consideră că între Trump și Putin „nu există prietenie”, dar că Rusia a exploatat abil divizarea politică internă din SUA. Potrivit lui Isac, Putin joacă abil pe dorința lui Trump de a fi un lider mondial important. „Relația dintre Moscova și Washington este o problemă extrem de complexă. A vorbi despre „prietenie” sau „dușmănie” ar însemna să simplifici realitatea complexă a relațiilor dintre o superputere, cum este SUA, și o putere regională, cum este Rusia, ținând cont că ambele țări au arsenale nucleare și sunt membri ai Consiliului de Securitate al ONU”, explică Isac.

Expertul consideră că promisiunea de a încheia războiul în 24 de ore este destinată doar electoratului american și nu are nicio legătură cu realitatea. „Aceste declarații erau necesare pentru a o învinge pe Harris. După învestire, el va schimba probabil această retorică,” este de părere expertul.

Ce se va întâmpla în Moldova?

Potrivit lui Mihail Isac, administrația Trump va rămâne interesată de regiunea Mării Negre, iar politica SUA în acest spațiu va influența inclusiv Moldova. „Donald Trump s-a consacrat ca un apărător al intereselor SUA în regiunea extinsă a Mării Negre. Politica sa se reflectă în măsurile luate pentru a crește prezența americană în Polonia și România. Putem deduce că planurile de dezvoltare a prezenței militare americane și aliate, de exemplu în Dobrogea (România), vor rămâne în vigoare. Ce va urma, vom vedea probabil în câteva luni, când vor fi ocupate posturile-cheie din noua administrație,” a declarat expertul într-o discuție cu NM.

În ceea ce privește relațiile dintre Washington și Chișinău, Isac crede că Moldova va rămâne o prioritate a SUA în Europa de Est. Totuși, pentru acest lucru, este necesar ca autoritățile moldovenești să organizeze cât mai curând întâlniri cu reprezentanții Partidului Republican care se vor ocupa de dosarul Republicii Moldova. „Este important ca reprezentanții Chișinăului să prezinte cât mai bine situația din Moldova administrației Trump – punctele tari și slabe, amenințările și riscurile – și să explice anumite detalii pe care administrația Trump ar putea să nu le cunoască. Aici, diplomații moldoveni vor juca un rol esențial. Desigur, Moldova are „prieteni importanți” în NATO: Franța, România, Marea Britanie, și cu ajutorul lor poate să fie mai bine reprezentată în planurile SUA”, a explicat expertul.

În schimb, Jason Jay Smart consideră că Moldova ar putea ieși din zona de interes a SUA, deoarece politica izolaționistă a lui Trump presupune o implicare redusă a SUA în politica europeană.

Politologul român Sorin Ioniță crede că relațiile dintre Moldova și SUA ar putea trece printr-o perioadă mai dificilă, deoarece Chișinăul va trebui să stabilească noi contacte cu administrația Trump. „Relațiile pot fi bune, dar mult va depinde de deciziile lui Trump legate de Ucraina și război, precum și de sancțiunile împotriva Rusiei. Dacă sancțiunile vor fi relaxate în urma unor negocieri cu Putin, acest lucru va crea dificultăți și pentru Moldova,” a explicat expertul.

Fostul reprezentant permanent al Moldovei la ONU și Consiliul Europei, Alexei Tulbure, consideră că pentru Moldova ar fi de preferat continuarea politicii administrației actualului președinte Joe Biden. „Ei au sprijinit reformele democratice și aspirațiile pro-europene ale Moldovei,” a remarcat Tulbure.

Трамп back. Как возвращение Трампа в Белый дом повлияет на Молдову и мир

Tudor Mardei / NewsMaker

Totodată, expertul a amintit că în timpul președinției altui democrat, Barack Obama, în Moldova a prosperat oligarhul Vlad Plahotniuc, în prezent fugar, iar în timpul primului mandat al lui Trump, Plahotniuc a fugit din țară. Tulbure a subliniat că atunci, în timpul mandatului lui Trump, Republica Moldova a avut, potrivit experților, cel mai bun ambasador american – Dereck J. Hogan.

În general, Alexei Tulbure consideră că relațiile dintre Chișinău și Washington nu vor suferi schimbări majore, însă în relațiile dintre Washington și Bruxelles ar putea apărea tensiuni. „Trebuie să așteptăm primele declarații și acțiuni ale lui Trump privind Ucraina și Uniunea Europeană,” a spus expertul.

Europa, în așteptare

Între timp, Bruxelles-ul decide cum să gestioneze relațiile cu Washingtonul. Pe 7 noiembrie, liderii țărilor UE s-au reunit la Budapesta pentru a discuta despre relațiile transatlantice după victoria lui Trump.

Sorin Ioniță consideră că, în prezent, statele UE adoptă o poziție de „așteptare și observare”, deoarece acțiunile lui Trump sunt complet imprevizibile. Expertul crede că relațiile dintre Washington și Bruxelles ar putea fi influențate și de o posibilă creștere a susținătorilor lui Trump în Europa (populiștii de dreapta). Unul dintre acești aliați este premierul Ungariei, Viktor Orbán. Mai mult, Ungaria deține în prezent președinția Consiliului European. „Victoria lui Trump ar putea face ca președinția Ungariei să devină mai îndrăzneață,” a concluzionat expertul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

ipn.md

Preot de la Mitropolia Basarabiei, despre violențele de la Dereneu: „Statul de drept în Moldova este la terapie intensivă”

Mitropolia Basarabiei cere tragerea la răspundere, conform legii, a primarului din Dereneu și a arhiepiscopului de Ungheni și Nisporeni, în urma incidentelor din seara de 10 februarie, când un grup de preoți și enoriași a rupt cordonul poliției și a intrat în biserică. Avocatul Mitropoliei, Constantin Turuta, susține că disputa legată de acest lăcaș de cult nu „este o problemă politico-religioasă”, dar „o problemă juridică”. Potrivit acestuia, manifestările violente – nu doar în cazul Dereneu – arată că sunt necesare modificări legislative modificări legislative.

Avocatul Mitropoliei Basarabiei susține că ceea ce se întâmplă la biserica din Dereneu reprezintă dezordini în masă și acțiuni ilegale, deși în spațiul public s-ar încerca validarea unui drept care ar fi inexistent – de „reîntoarcere a bisericii”.

„Acțiunile au caracter infracțional, din perspectiva noastră. Nu ne putem expune dacă este cu siguranță așa, pentru că nu avem competență în acest sens – o are doar organul de urmărire penală – însă este strigător la cer că în acea seară s-a ajuns la acele acțiuni, fiind într-o etapă destul de evoluată inclusiv la capitolul integrare europeană, când statul Moldova își asigură respectarea tuturor libertăților și drepturilor fundamentale conform Convenției europene”, a declarat Constantin Turuta în cadrul unei conferințe de presă susținute pe 11 februarie la agenția IPN.

Acțiunile enoriașilor și ale preoților – în frunte cu episcopul Petru – au fost criticate și de vicarul Mitropoliei Basarabiei, Gabriel Andrei Gherasa. Potrivit acestuia, în seara zilei de 10 februarie, „Moldova a dat un examen de protejare a statului de drept”.

„Mă tem să vă spun că trăiesc cu impresia – în pofida intervenției autorităților – că statul de drept în Moldova este la terapie intensivă. De ce vă spun asta: faptul că acest episcop are astfel de comportări, faptul că angajați care sunt în protecția și respectarea legii ajung să plece acasă, după ce își îndeplinesc atribuțiile de serviciu, cu capul spart de către un episcop, și în potriva acestuia nu se declanșează niciun act de urmărire penală, este un lucru deosebit de grav. Am dat aseară un examen al statului de drept pe care mă tem că suntem pe punctul de a-l pica”, a declarat Gabriel Andrei Gherasa.

Scandalul de la Dereneu: tot ce trebuie să știi

Conflictul de la Dereneu durează din 2018, când un grup de enoriași au pătruns, potrivit ministrului Culturii, Cristian Jardan, „forțat și ilegal în biserica din sat și au scos din lăcaș preotul care slujea de peste douăzeci de ani acolo”. Oficialul a confirmat, pe 9 februarie, că clădirea este la moment un monument istoric și aparține Ministerului Culturii. Aceasta a reamintit, însă, că la solicitarea enoriașilor și a preotului care a gestionat-o în toată această perioadă – în 2019 – clădirea a fost oferită în folosință pe o perioadă de 50 de ani comunității religioase „Adormirea Maicii Domnului”, din cadrul Mitropoliei Basarabiei. Jardan a spus că interesul Ministerului Culturii „este ca acest monument să fie cât mai bine păstrat și să servească intereselor reale ale comunității”. 

Situația s-a acutizat la sfârșitul lunii ianuarie 2026, în contextul încercărilor reprezentanților Mitropoliei Basarabiei de a prelua efectiv biserica, în urma deciziei Curții Supreme de Justiție care i-a dat dreptate în acest litigiu. Exponenții Mitropoliei Moldovei din Dereneu, în frunte cu primarul localității, socialistul Vasile Revenco, se opun deschis preluării lăcașului. Sunt deja două săptămâni de când preotul Mitropoliei Moldovei, Alexandru Popa, stă baricadat împreună cu soția și trei copii minori în interiorul lăcașului, iar Poliția – păzește lăcașul. De la intensificarea tensiunilor din jurul bisericii la sfârșitul lunii trecute, mai mulți deputați socialiști au fost văzuți la fața locului, sprijinind reprezentanții Mitropoliei Moldovei.

NewsMaker a scris AICI despre soarta celor trei copii minori care rămân baricadați în biserica din Dereneu de două săptămâni și cum au intervenit autoritățile în acest caz.

Conflictul a degenerat în seara zilei de 10 februarie, când un grup de enoriași și preoți  au forțat cordonul poliției și au intrat în biserica din Dereneu, aflată sub jurisdicția Mitropoliei Basarabiei. În aceeași seară, șase persoane au fost reținute pentru ultragierea polițiștilor. Între acestea – primarul localității Dereneu și avocatul preotului care reprezintă Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove. La fața locului au intervenit mascații, carabinierii și polițiștii. Șeful IGP a declarat pentru TVR Moldova că pe acest caz a fost pornit un dosar.

În aceeași seară, Mitropolia Basarabiei – care este subordonată canonic Patriarhiei Române – a condamnat, într-o reacție publică, violențele de la Dereneu și a calificat escaladările drept „extrem de grave, violente și ilegale”. Aceasta a amintit că lăcașul îi aparține de drept și este protejat de lege și a cerut, în acest context, intervenția „de urgență” a statului.

Pe 11 februarie, într-o primă reacție la subiect, premierul Alexandru Munteanu a declarat pentru jurnaliști că autoritățile centrale nu se amestecă în treburile bisericești. Potrivit oficialului, este la discreția enoriașilor și a bisericilor să-și soluționeze problemele. Prim-ministrul a declarat în același timp, însă, că legea trebuie respectată și a dat asigurări că Guvernul va urmări anchetele inițiate în cazul de la Dereneu.

Cum comentează politicienii, dar și reprezentanți ai societății civile scandalul de la Dereneu, aflați – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: