dcnews.ro

Ucraina amenință că aruncă în aer „Podul lui Putin”, care face legătura între Crimeea și Rusia. Cum răspunde Moscova

Ucraina a lăsat joi impresia că se pregătește să atace podul construit de ruşi peste Strâmtoarea Kerci – supranumit și „Podul lui Putin”, care face legătura între Rusia și Peninsula Crimeea. Serviciile de informaţii militare ucrainene au publicat un document de 300 de pagini cu detalii despre construcţia podului afirmând că sunt informaţii din surse oficiale ruseşti, transmite Digi24.

Autenticitatea documentului nu a putut fi stabilită, dar acesta a fost dat publicităţii la o zi după ce generalul ucrainean Dmitro Marcenko declara că podul va fi „ţinta numărul unu”, dacă Kievul va obţine armele necesare. El a spus că Moscova foloseşte podul pentru a transporta provizii în Crimeea şi în sudul Ucrainei, relatează agenția de presă dpa, preluată de Agerpres.

Reacția Moscovei

La rândul său, Moscova a ameninţat că va bombarda Kievul dacă această structură este atacată. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că au fost luate toate măsurile de precauţie pentru a asigura securitatea Crimeei. Kremlinul este conştient de ultimele ameninţări ale Kievului de a lua drept ţintă podul, a adăugat Peskov.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a subliniat că ameninţarea generalului ucrainean Marcenko contravine promisiunilor făcute de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski partenerilor occidentali de a nu folosi arme cu rază lungă de acţiune pentru a ataca teritoriul rus, însă Ucraina consideră peninsula Crimeea ca fiind, de drept, teritoriul său, anexat ilegal de Moscova.

De altfel, nu este prima dată când ucrainenii sugerează că dacă ar avea armele necesare, n-ar sta pe gânduri să arunce în aer podul din Crimeea.

De ce distrugerea Podului Crimeei ar fi importantă pentru ucraineni

„Podul lui Putin” are o lungime de 19 kilometri – este cel mai lung din Europa – și este singura structură feroviară (în plus față de cea rutieră) dintre Rusia și Crimeea, provincia ucraineană anexată ilegal de statul rus în 2014. Construit în numai doi ani, a fost inaugurat cu mare fast în 2018 chiar de către președintele rus, care a traversat construcția la volanul unui camion. În acel moment, Vladimir Putin proclama că este o zi „excepțională, de sărbătoare, istorică”. În anul următor, 2019, el a inaugurat și partea feroviară a podului.

Astăzi, Podul Crimeei este un punct de trecere important pentru logistica militară rusă, permițând ca strâmtoarea Kerci să fie străbătută în mai puțin de o jumătate de oră.

Dacă forțele ucrainene ar reuși să lovească această construcție, beneficiile ar fi duble. În primul rând, ar obține o victorie simbolică de răsunet – mai uimitoare chiar decât scufundarea navei-amiral „Moskva”, prin ruperea legăturii dintre provincia anexată și Rusia. Crimeea ar fi astfel izolată de Rusia, la care s-ar putea ajunge doar pe mare sau prin sudul Ucrainei.

Mai mult decât atât, acest pod este numit și „Podul lui Putin”, pentru că președintele rus a ținut morțiș ca acest pod să fie construit rapid și s-a implicat personal, după anexarea Crimeei. Pentru șeful statului rus, bombardarea podului ar fi un afront personal.

Dar obiectivul armatei ucrainene este totodată și unul strategic. Podul este un punct de tranzit important pentru echipamentele militare, cum ar fi rachetele Bastion-P cu care rușii au lovit  pista aeroportului din Odesa.  În plus, guvernul ucrainean a acuzat trupele ruse că transportă în Crimeea rezervele de grâu și utilajele agricole furate din zonele ocupate Melitopol și Herson.

 

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Gavriliță, după ce Tofan a propus-o pe Belous la Finanțe: „Am avut marele nenoroc de a încerca promovarea uneia dintre cele mai dificile reforme”

Ministrul interimar al Finanțelor a venit cu o primă reacție după ce nu s-a regăsit în echipa viitorului Guvern Tofan. Andrian Gavriliță a vorbit, într-un mesaj publicat pe rețele, despre reforma fiscală inițiată în timpul mandatului său, care a stârnit un val de critici în societate, și a recunoscut că a comis greșeli cât timp s-a aflat la conducerea ministerului. Oficialul susține însă că schimbările propuse au fost necesare și dă asigurări că va continua să „ajute țara”, indiferent de rolul pe care îl va avea în continuare.

Gavriliță a spus că a acceptat funcția de ministru al Finanțelor pentru că a considerat că este o perioadă potrivită pentru promovarea unor reforme necesare, fiind conștient că acestea nu vor fi populare.

„Eram conștient că nu aveau cum să fie aplaudate, dar nici nu mă porneam la concursuri de popularitate după un asemenea mandat. Erau lucruri care pur și simplu trebuiau făcute. Și încă trebuiesc.

Din păcate, lucrul de ministru e mai mult decât teorie, cifre, înțelegeri cu FMI și decizii raționale. E un rol profund politic, într-un mediu foarte complex și chiar ostil, mai ales în această perioadă.

Dincolo de greșelile pe care le-am comis personal, am avut și marele nenoroc de a încerca promovarea uneia dintre cele mai dificile reforme într-o perioadă extrem de complicată pentru această guvernare”, a scris oficialul pe Facebook.

Gavriliță a criticat și modul în care au fost reflectate în spațiul public unele dintre deciziile și reformele promovate în mandatul său. El a acuzat unii jurnaliști și experți că ar fi răspândit informații false „în monologuri supărate la TV”. Ministerul interimar al Finanțelor zice că a rămas cu „un gust amar” după ce a constatat, în opinia sa, „cât de vulnerabil este spațiul informațional” din Republica Moldova.

În încheiere, Gavriliță a dat asigurări că va continua să contribuie la dezvoltarea Republicii Moldova, indiferent de funcția pe care o va ocupa. Acesta a urat, totodată, „mult succes echipei guvernamentale”.

Amintim, Andrian Gavriliță a preluat funcția de ministru al Finanțelor pe 1 noiembrie 2025, în Guvernul condus de Alexandru Munteanu. Acesta a fost la conducerea instituției timp de peste opt luni.

Una dintre cele mai discutate inițiative promovate în mandatul său a fost reforma bugetar-fiscală, care a stârnit un val de critici. La scurt timp după lansarea consultărilor publice, Ministerul Finanțelor a anunțat că renunță la mai multe prevederi contestate, inclusiv la noul sistem de impozitare a salariilor, care urma să intre în vigoare în 2027.

Critici a generat și reforma sistemului de salarizare. După demisia premierului Alexandru Munteanu, președinta Maia Sandu a declarat că unele reforme ar fi putut fi elaborate, consultate și explicate mai bine, astfel încât să obțină sprijinul și încrederea cetățenilor: „Este necesar să regândim o serie de decizii, inclusiv politica fiscală și legea salarizării”.

Pe 17 iulie, premierul desemnat Vasile Tofan a prezentat lista miniștrilor cu care urmează să ceară votul de încredere al Parlamentului pe 21 iulie. La conducerea Ministerului Finanțelor este propusă deputata PAS Victoria Belous, care a deținut această funcție înaintea lui Andrian Gavriliță și care ar urma acum să revină la șefia instituției, în locul acestuia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: