dcnews.ro

Ucraina amenință că aruncă în aer „Podul lui Putin”, care face legătura între Crimeea și Rusia. Cum răspunde Moscova

Ucraina a lăsat joi impresia că se pregătește să atace podul construit de ruşi peste Strâmtoarea Kerci – supranumit și „Podul lui Putin”, care face legătura între Rusia și Peninsula Crimeea. Serviciile de informaţii militare ucrainene au publicat un document de 300 de pagini cu detalii despre construcţia podului afirmând că sunt informaţii din surse oficiale ruseşti, transmite Digi24.

Autenticitatea documentului nu a putut fi stabilită, dar acesta a fost dat publicităţii la o zi după ce generalul ucrainean Dmitro Marcenko declara că podul va fi „ţinta numărul unu”, dacă Kievul va obţine armele necesare. El a spus că Moscova foloseşte podul pentru a transporta provizii în Crimeea şi în sudul Ucrainei, relatează agenția de presă dpa, preluată de Agerpres.

Reacția Moscovei

La rândul său, Moscova a ameninţat că va bombarda Kievul dacă această structură este atacată. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că au fost luate toate măsurile de precauţie pentru a asigura securitatea Crimeei. Kremlinul este conştient de ultimele ameninţări ale Kievului de a lua drept ţintă podul, a adăugat Peskov.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a subliniat că ameninţarea generalului ucrainean Marcenko contravine promisiunilor făcute de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski partenerilor occidentali de a nu folosi arme cu rază lungă de acţiune pentru a ataca teritoriul rus, însă Ucraina consideră peninsula Crimeea ca fiind, de drept, teritoriul său, anexat ilegal de Moscova.

De altfel, nu este prima dată când ucrainenii sugerează că dacă ar avea armele necesare, n-ar sta pe gânduri să arunce în aer podul din Crimeea.

De ce distrugerea Podului Crimeei ar fi importantă pentru ucraineni

„Podul lui Putin” are o lungime de 19 kilometri – este cel mai lung din Europa – și este singura structură feroviară (în plus față de cea rutieră) dintre Rusia și Crimeea, provincia ucraineană anexată ilegal de statul rus în 2014. Construit în numai doi ani, a fost inaugurat cu mare fast în 2018 chiar de către președintele rus, care a traversat construcția la volanul unui camion. În acel moment, Vladimir Putin proclama că este o zi „excepțională, de sărbătoare, istorică”. În anul următor, 2019, el a inaugurat și partea feroviară a podului.

Astăzi, Podul Crimeei este un punct de trecere important pentru logistica militară rusă, permițând ca strâmtoarea Kerci să fie străbătută în mai puțin de o jumătate de oră.

Dacă forțele ucrainene ar reuși să lovească această construcție, beneficiile ar fi duble. În primul rând, ar obține o victorie simbolică de răsunet – mai uimitoare chiar decât scufundarea navei-amiral „Moskva”, prin ruperea legăturii dintre provincia anexată și Rusia. Crimeea ar fi astfel izolată de Rusia, la care s-ar putea ajunge doar pe mare sau prin sudul Ucrainei.

Mai mult decât atât, acest pod este numit și „Podul lui Putin”, pentru că președintele rus a ținut morțiș ca acest pod să fie construit rapid și s-a implicat personal, după anexarea Crimeei. Pentru șeful statului rus, bombardarea podului ar fi un afront personal.

Dar obiectivul armatei ucrainene este totodată și unul strategic. Podul este un punct de tranzit important pentru echipamentele militare, cum ar fi rachetele Bastion-P cu care rușii au lovit  pista aeroportului din Odesa.  În plus, guvernul ucrainean a acuzat trupele ruse că transportă în Crimeea rezervele de grâu și utilajele agricole furate din zonele ocupate Melitopol și Herson.

 

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Ion Ceban

Ceban îi cere lui Zelenski să intervină în problema aprovizionării R. Moldova cu apă. Reacția ministrului Mediului

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, solicită implicarea președintelui Ucrainei, Vladimir Zelenski, în discuțiile privind situația aprovizionării Republicii Moldova cu apă, pe fondul scăderii nivelului apei în lacul de acumulare de la Nistru. Edilul a anunțat miercuri, 22 iulie, că îi va transmite liderului de la Kiev o scrisoare prin care îi va cere să intervină. În replică, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că problema nu ține de un stat și că aceasta trebuie gestionată prin modernizarea infrastructurii de apă din Chișinău.

Într-un videoclip publicat pe Facebook, Ion Ceban a menționat că va transmite președintelui Ucrainei o scrisoare prin care solicită implicarea în gestionarea aprovizionării Republicii Moldova cu apă.

Sunt sigur că administrația ucraineană, împreună cu cetățenii de acolo, nu vor admite ca cetățenii din Republica Moldova să rămână fără apă. La Chișinău se află instituții sociale, medicale și strategice, iar o eventuală criză poate genera probleme foarte grave. Fac un apel la ajutor și o spun sincer: cu regret, nu am încredere în administrația de la Chișinău, deoarece nu o consider capabilă să gestioneze această situație. Sunt convins că moldovenii nu vor fi lăsați singuri, așa cum moldovenii și Chișinăul au fost printre primii care au sărit în ajutorul poporului ucrainean”, a menționat el.

În replică, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a criticat gestul edilului capitalei.

Cred că primarul Ceban mai bine s-ar îngriji de infrastructura învechită a Apă-Canal și ar investi mai mult în ceea ce ține de aprovizionarea cu apă. Aici vorbim de la țevile învechite în municipiul Chișinău, care ar putea să cedeze în ultimul moment. Aici vorbim de stația de captare care este învechită, construită în anul 1974. (…) Avem nevoie de o stație nouă, adaptată la noile condiții. Deci, ar fi bine să se ocupe cu ceea ce este obligat și să lase aceste probleme care, în mare parte, nu țin de o țară sau alta, pentru că vorbim de schimbări climatice, vorbim de apă care se acumulează mai puțin în lacul de acumulare”, a spus ministrul.

Amintim că, recent, Gheorghe Hajder a comunicat că în lacul de acumulare de la Novodnestrovsk ajunge în prezent un debit de aproximativ 30 de metri cubi pe secundă, în timp ce în Nistru sunt deversați circa 100 de metri cubi pe secundă. Acesta a precizat că, în urma discuțiilor cu partea ucraineană, s-a convenit menținerea unui debit de deversare de 100 de metri cubi pe secundă în Nistru până la 31 iulie.

Totodată, Hajder a avertizat că municipiul Chișinău riscă să rămână fără apă din cauza scăderii nivelului apei în lacul de acumulare de la Nistru. Primarul Ion Ceban a calificat avertismentul drept o problemă „artificială” și a acuzat autoritățile centrale că încearcă „să lase Chișinăul fără apă”. Ulterior, ministrul a precizat că problema principală nu este lipsa apei, ci starea pompelor Apă-Canal Chișinău.

Pe 18 iulie, Gheorghe Hajder a cerut Primăriei Chișinău să reabiliteze echipamentele de la stația de captare și tratare a apei. Potrivit oficialului, sistemul de rezervă al stației este într-o stare precară, iar autoritățile nu știu dacă echipamentele de acolo mai sunt funcționale. El a menționat că acestea ar putea fi necesare în cazul în care nivelul apei din lacul de acumulare de la Nistru va continua să scadă.

Pe 22 iulie, Ion Ceban a convocat Comisia pentru Situații Excepționale a municipiului Chișinău. După ședință, edilul a declarat că datele prezentate de specialiști indică faptul că, în prezent, nu există riscuri privind aprovizionarea cu apă a capitalei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: