dcnews.ro

Ucraina amenință că aruncă în aer „Podul lui Putin”, care face legătura între Crimeea și Rusia. Cum răspunde Moscova

Ucraina a lăsat joi impresia că se pregătește să atace podul construit de ruşi peste Strâmtoarea Kerci – supranumit și „Podul lui Putin”, care face legătura între Rusia și Peninsula Crimeea. Serviciile de informaţii militare ucrainene au publicat un document de 300 de pagini cu detalii despre construcţia podului afirmând că sunt informaţii din surse oficiale ruseşti, transmite Digi24.

Autenticitatea documentului nu a putut fi stabilită, dar acesta a fost dat publicităţii la o zi după ce generalul ucrainean Dmitro Marcenko declara că podul va fi „ţinta numărul unu”, dacă Kievul va obţine armele necesare. El a spus că Moscova foloseşte podul pentru a transporta provizii în Crimeea şi în sudul Ucrainei, relatează agenția de presă dpa, preluată de Agerpres.

Reacția Moscovei

La rândul său, Moscova a ameninţat că va bombarda Kievul dacă această structură este atacată. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că au fost luate toate măsurile de precauţie pentru a asigura securitatea Crimeei. Kremlinul este conştient de ultimele ameninţări ale Kievului de a lua drept ţintă podul, a adăugat Peskov.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a subliniat că ameninţarea generalului ucrainean Marcenko contravine promisiunilor făcute de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski partenerilor occidentali de a nu folosi arme cu rază lungă de acţiune pentru a ataca teritoriul rus, însă Ucraina consideră peninsula Crimeea ca fiind, de drept, teritoriul său, anexat ilegal de Moscova.

De altfel, nu este prima dată când ucrainenii sugerează că dacă ar avea armele necesare, n-ar sta pe gânduri să arunce în aer podul din Crimeea.

De ce distrugerea Podului Crimeei ar fi importantă pentru ucraineni

„Podul lui Putin” are o lungime de 19 kilometri – este cel mai lung din Europa – și este singura structură feroviară (în plus față de cea rutieră) dintre Rusia și Crimeea, provincia ucraineană anexată ilegal de statul rus în 2014. Construit în numai doi ani, a fost inaugurat cu mare fast în 2018 chiar de către președintele rus, care a traversat construcția la volanul unui camion. În acel moment, Vladimir Putin proclama că este o zi „excepțională, de sărbătoare, istorică”. În anul următor, 2019, el a inaugurat și partea feroviară a podului.

Astăzi, Podul Crimeei este un punct de trecere important pentru logistica militară rusă, permițând ca strâmtoarea Kerci să fie străbătută în mai puțin de o jumătate de oră.

Dacă forțele ucrainene ar reuși să lovească această construcție, beneficiile ar fi duble. În primul rând, ar obține o victorie simbolică de răsunet – mai uimitoare chiar decât scufundarea navei-amiral „Moskva”, prin ruperea legăturii dintre provincia anexată și Rusia. Crimeea ar fi astfel izolată de Rusia, la care s-ar putea ajunge doar pe mare sau prin sudul Ucrainei.

Mai mult decât atât, acest pod este numit și „Podul lui Putin”, pentru că președintele rus a ținut morțiș ca acest pod să fie construit rapid și s-a implicat personal, după anexarea Crimeei. Pentru șeful statului rus, bombardarea podului ar fi un afront personal.

Dar obiectivul armatei ucrainene este totodată și unul strategic. Podul este un punct de tranzit important pentru echipamentele militare, cum ar fi rachetele Bastion-P cu care rușii au lovit  pista aeroportului din Odesa.  În plus, guvernul ucrainean a acuzat trupele ruse că transportă în Crimeea rezervele de grâu și utilajele agricole furate din zonele ocupate Melitopol și Herson.

 

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Hotnews.ro

Ruta feroviară București-Kiev revine după 5 ani de pauză. Trenul va trece prin R. Moldova

În aceste zile va fi făcută prima călătorie feroviară de probă între București și Kiev și, dacă totul va fi bine, trenul internațional va reveni după mai bine de cinci ani de pauză. Nu va mai circula însă prin Suceava și Vadu Siret, ci prin Iași – Chișinău. Cel mai probabil va face peste 30 de ore, transmite Hotnews.

Din România spre Ucraina un singur punct feroviar de frontieră a mai fost folosit când mai circula trenul direct: Vicșani – Vadu Siret, aflat la 50 km de Suceava. De la București la Kiev sunt 1 227 km pe calea ferată și un tren convențional de pasageri făcea 25-26 de ore. Din toată distanța, 500 km erau parcurși pe teritoriul românesc, iar trenul pleca dimineața din Gara de Nord și avea un vagon de dormit al căilor ferate din Ucraina.

Planul din vara lui 2025 este ca trenul să revină, iar prima cursă de probă Kiev – Bucureşti şi retur va fi făcută în această săptămână. În noaptea de 7 spre 8 august. Trenul va pleca din Kiev, iar în noaptea de 8 spre 9 august dinspre Bucureşti către Kiev, prin Chişinău. Cursa de probă va fi făcută cu două vagoane fără pasageri, a declarat secretarul de stat în ministerul Transporturilor al României, Ionel Scrioşteanu.

El a spus, la o conferință de presă din orașul Darabani (judeţul Botoşani), că legătura feroviară directă dintre Kiev şi Bucureşti va fi făcută prin Republica Moldova, prin ataşarea a patru vagoane de călători ale companiei feroviare ucrainene la Trenul „Prietenia” București-Chişinău.

Călătoria va fi lungă: de la București la Chișinău trenul face 13 ore, iar garnitura Chișinău – Kiev face minim 17 ore.

A existat mult timp legătură feroviară directă București – Kiev, realizată mai ales de trenuri care legau Moscova de diverse orașe din Bulgaria (Sofia, Varna, Burgas).

Înainte de război se mai discuta și introducerea unor trenuri de scurt parcurs între Suceava și Cernăuți, dar nu s-a concretizat nimic.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: