meduza.io

Ucraina cere în faţa Curţii Permanente de Arbitraj de la Haga demolarea podului Crimeei

Ucraina şi Rusia s-au confruntat luni în faţa celei mai vechi instanţe de arbitraj din lume, într-o dispută de lungă durată privind accesul la Marea Azov situată la est de Crimeea, peninsula ucraineană anexată de Moscova, Kievul cerând „demolarea” podului construit de Rusia peste strâmtoarea Kerci, pe care-l consideră „un obstacol ilegal în calea navigaţiei”, relatează AFP, citat de Agerpres.

Într-o plângere adresată Curţii Permanente de Arbitraj (CPA) de la Haga, Kievul a acuzat Moscova în septembrie 2016 că obstrucţionează în mod deliberat accesul la Marea Azov.

„Rusia nu are dreptul să rescrie legile maritime”, a indicat avocatul părţii ucrainene, Anton Korinevici, care a insistat în faţa curţii de arbitraj că podul Kerci, construit de Moscova pentru a conecta peninsula Crimeea anexată de Rusia continentală, îngrădeşte navigaţia internaţională, la fel şi controalele excesive ale Rusiei, „prin urmare acest pod ilegal trebuie demolat”.

„Rusia consideră acum strâmtoarea Kerci, Marea Azov şi poate chiar părţi ale Mării Negre drept apele sale teritoriale (…) Rusia vrea ca aceste ape să fie considerate parte a imperiului său în secolul al XXI-lea”, a continuat avocatul Kievului, în contextul în care toate teritoriile Ucrainei recunoscute internaţional prin care această ţară are acces la Marea Azov se află în prezent sub controlul armatei ruse.

După anexarea peninsulei Crimeea în 2014, în invazia lansată asupra Ucrainei în februarie 2022 armata rusă a ocupat o fâşie largă de teritoriu care face legătura terestră între Rusia şi Crimeea, astfel că la ora actuală Rusia controlează de facto Marea Azov în întregime.

Aşadar, avocatul Rusiei, Ghenadi Kuzmin, a susţinut că plângerea Kievului este „complet lipsită de temei şi fără perspectivă”, punctul de vedere al Moscovei fiind acela că, după anexarea Crimeei în 2014, Rusia consideră Marea Azov ca făcând parte din apele sale interne, caz în care nu ar intra în sfera de aplicare a legilor internaţionale privind navigaţia.

Rusia a formulat în 2019 o obiecţie în care susţine că instanţa de arbitraj nu are jurisdicţie asupra suveranităţii Crimeei, iar în 2020 CPA a cerut Ucrainei să depună un nou dosar. Ar putea dura luni sau ani până când instanţa internaţională va emite un verdict.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Sursa: Știri.md

Parlamentul a votat bugetul 2026 în prima lectură: Mai mulți bani pentru economie, educație și sănătate

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2026. Documentul prevede majorarea salariului minim în sectorul bugetar, creșteri semnificative ale investițiilor și alocări sporite pentru domenii-cheie precum economia, educația, sănătatea și protecția socială. Potrivit autorilor, bugetul este orientat spre consolidarea rezilienței economice, dezvoltarea infrastructurii și stimularea competitivității sectorului privat.

Venituri în creștere, cheltuieli mai mari

Pentru anul 2026, veniturile bugetului de stat sunt estimate la peste 79,67 miliarde de lei, cu 5,1% mai mult față de anul curent. Cea mai mare parte a acestora — 91,4% — va proveni din taxe și impozite. Ministerul Finanțelor explică această evoluție printr-o creștere economică moderată, condiții externe favorabile și avansarea reformelor structurale.

Cheltuielile bugetare vor depăși 100,57 miliarde de lei, fiind cu circa 7% mai mari comparativ cu 2025. Autorii proiectului menționează că aproximativ 93% din cheltuielile planificate vor fi acoperite din resursele generale ale bugetului de stat, iar peste 5,7 miliarde de lei vor fi alocate proiectelor finanțate din surse externe.

Accent pe investiții

Bugetul pentru 2026 pune un accent pronunțat pe investiții. Cheltuielile pentru investiții capitale sunt prognozate să crească cu 35,6% față de 2025 și să depășească 3 miliarde de lei — cel mai mare volum din ultimii ani. Fondurile sunt destinate realizării a 85 de proiecte, inclusiv de infrastructură rutieră, construcția de creșe, precum și reparația și dotarea grădinițelor.

De asemenea, sunt prevăzute 5,6 miliarde de lei din Planul de creștere al Uniunii Europene, care vor fi direcționate spre proiecte de investiții, infrastructură și reforme.

Cea mai mare pondere a investițiilor capitale — peste 47% — revine sectorului economiei, în valoare de circa 1,44 miliarde de lei. Din această sumă, 81,8% sunt destinate proiectelor de reabilitare a drumurilor, finanțate din surse externe. Alte 245 de milioane de lei vor fi alocate proiectelor de aprovizionare cu apă și canalizare.

Alocări pentru economie, educație și sănătate

Pentru serviciile de stat cu destinație generală sunt prevăzute alocații de 16,1 miliarde de lei, echivalentul a 16% din totalul cheltuielilor bugetare. Aproximativ 74% din această sumă va fi utilizată pentru programe de dezvoltare și activități sectoriale, inclusiv implementarea tehnologiilor informaționale, susținerea diasporei și sprijinirea financiară a unităților administrativ-teritoriale.

Domeniul economiei va beneficia de alocații în valoare de 14,85 miliarde de lei, cu 25,8% mai mult decât în 2025. Printre principalele direcții de finanțare se numără:

  • 1,06 miliarde de lei pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii;
  • 561,8 milioane de lei pentru generarea și stocarea energiei electrice;
  • 465,2 milioane de lei pentru Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural;
  • 284 milioane de lei pentru Fondul Național de Dezvoltare Regională și Locală.

Pentru ocrotirea sănătății sunt prevăzute 9,89 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 9,8% din totalul cheltuielilor bugetare. Fondurile vor fi utilizate pentru dezvoltarea unei rețele regionale integrate de servicii medicale, implementarea dosarelor electronice de sănătate, sisteme de monitorizare a medicamentelor și extinderea accesului la medicamente inovatoare.

Educația va beneficia de 21,94 miliarde de lei. Printre alocările specifice se numără 238 milioane de lei pentru alimentația gratuită a elevilor din treapta gimnazială, 35 milioane de lei pentru majorarea burselor elevilor și studenților și 41 milioane de lei pentru renovarea grădinițelor. Pentru domeniul protecției sociale sunt planificate cheltuieli de 22,47 miliarde de lei.

Salariul minim și deficitul bugetar

Proiectul bugetului prevede și majorarea salariului minim în sectorul bugetar, de la 5 500 la 6 300 de lei, începând cu anul 2026.

Potrivit estimărilor, bugetul de stat pentru anul viitor va înregistra un deficit de 20,9 miliarde de lei, care urmează să fie finanțat atât din surse interne, cât și externe.

Președintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, Radu Marian, a declarat că „este esențial ca bugetul programat să fie valorificat la maximum” și a dat asigurări că gradul de executare a bugetului va fi monitorizat atent.

După definitivare și includerea propunerilor fracțiunilor parlamentare, comisiilor permanente și deputaților, proiectul legii bugetului de stat pentru 2026 urmează să fie examinat de Parlament în lectura a doua.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: