meduza.io

Ucraina cere în faţa Curţii Permanente de Arbitraj de la Haga demolarea podului Crimeei

Ucraina şi Rusia s-au confruntat luni în faţa celei mai vechi instanţe de arbitraj din lume, într-o dispută de lungă durată privind accesul la Marea Azov situată la est de Crimeea, peninsula ucraineană anexată de Moscova, Kievul cerând „demolarea” podului construit de Rusia peste strâmtoarea Kerci, pe care-l consideră „un obstacol ilegal în calea navigaţiei”, relatează AFP, citat de Agerpres.

Într-o plângere adresată Curţii Permanente de Arbitraj (CPA) de la Haga, Kievul a acuzat Moscova în septembrie 2016 că obstrucţionează în mod deliberat accesul la Marea Azov.

„Rusia nu are dreptul să rescrie legile maritime”, a indicat avocatul părţii ucrainene, Anton Korinevici, care a insistat în faţa curţii de arbitraj că podul Kerci, construit de Moscova pentru a conecta peninsula Crimeea anexată de Rusia continentală, îngrădeşte navigaţia internaţională, la fel şi controalele excesive ale Rusiei, „prin urmare acest pod ilegal trebuie demolat”.

„Rusia consideră acum strâmtoarea Kerci, Marea Azov şi poate chiar părţi ale Mării Negre drept apele sale teritoriale (…) Rusia vrea ca aceste ape să fie considerate parte a imperiului său în secolul al XXI-lea”, a continuat avocatul Kievului, în contextul în care toate teritoriile Ucrainei recunoscute internaţional prin care această ţară are acces la Marea Azov se află în prezent sub controlul armatei ruse.

După anexarea peninsulei Crimeea în 2014, în invazia lansată asupra Ucrainei în februarie 2022 armata rusă a ocupat o fâşie largă de teritoriu care face legătura terestră între Rusia şi Crimeea, astfel că la ora actuală Rusia controlează de facto Marea Azov în întregime.

Aşadar, avocatul Rusiei, Ghenadi Kuzmin, a susţinut că plângerea Kievului este „complet lipsită de temei şi fără perspectivă”, punctul de vedere al Moscovei fiind acela că, după anexarea Crimeei în 2014, Rusia consideră Marea Azov ca făcând parte din apele sale interne, caz în care nu ar intra în sfera de aplicare a legilor internaţionale privind navigaţia.

Rusia a formulat în 2019 o obiecţie în care susţine că instanţa de arbitraj nu are jurisdicţie asupra suveranităţii Crimeei, iar în 2020 CPA a cerut Ucrainei să depună un nou dosar. Ar putea dura luni sau ani până când instanţa internaţională va emite un verdict.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Péter Magyar / Facebook

Opoziția maghiară acuză că Rusia ar fi trimis ofițeri GRU în Ungaria pentru a influența alegerile: „Același lucru l-au făcut mai devreme în Moldova”

Liderul opoziției ungare, Péter Magyar, acuză că premierul Viktor Orbán a invitat în Ungaria ofițeri ai Serviciului de Informații Militare al Rusiei (GRU) pentru a influența alegerile parlamentare din 12 aprilie — o schemă pe care o descrie drept identică cu cea folosită de Rusia în Moldova în 2024. Magyar susține că mai multe persoane legate de serviciile de informații militare ruse au sosit la Budapesta, cu câteva săptămâni în urmă, sub acoperire diplomatică, potrivit The Moscow Times.

„Au misiunea de a influența alegerile ungare. Același lucru l-au făcut mai devreme în Moldova”, a scris liderul partidului Tisza pe pagina sa de Facebook, calificând situația drept „absolut fără precedent”.

Magyar a cerut expulzarea imediată a agenților ruși, convocarea Comitetului de Securitate Națională și prezentarea unui raport complet în Parlament privind informațiile primite de la aliați despre operațiunea rusă.

„Ungaria are nevoie de o conducere care să nu expună țara amenințărilor nici din Est, nici din Vest. Trăiască Ungaria liberă, independentă și europeană”, a declarat Magyar.

Declarațiile sale vin după ce portalul de investigații VSquare a publicat un reportaj potrivit căruia Vladimir Putin i-ar fi încredințat personal primului adjunct al șefului administrației prezidențiale ruse, Serghei Kirienko, sarcina de a asigura victoria lui Orbán. Potrivit surselor publicației, trei ofițeri GRU lucrează la Budapesta sub acoperire diplomatică, ocupându-se de manipularea rețelelor sociale și coordonând acțiunile cu organizatorii campaniei partidului Fidesz al lui Orbán. Surse din serviciile de informații ale mai multor țări membre UE și NATO au confirmat că monitorizează situația.

Acuzațiile apar pe fondul scăderii ratingurilor partidului de guvernământ. Potrivit sondajelor citate de Bloomberg și Reuters, Tisza conduce cu 12-20 de puncte procentuale față de Fidesz, ceea ce i-ar putea oferi opoziției o majoritate în Parlament.

Orbán se opune în mod constant ajutorului militar pentru Ucraina, îi blochează integrarea europeană și promovează narațiuni pro-ruse. Magyar, dimpotrivă, promite sprijin pentru Ucraina și vrea să consolideze cursul pro-occidental al Ungariei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: