meduza.io

Ucraina cere în faţa Curţii Permanente de Arbitraj de la Haga demolarea podului Crimeei

Ucraina şi Rusia s-au confruntat luni în faţa celei mai vechi instanţe de arbitraj din lume, într-o dispută de lungă durată privind accesul la Marea Azov situată la est de Crimeea, peninsula ucraineană anexată de Moscova, Kievul cerând „demolarea” podului construit de Rusia peste strâmtoarea Kerci, pe care-l consideră „un obstacol ilegal în calea navigaţiei”, relatează AFP, citat de Agerpres.

Într-o plângere adresată Curţii Permanente de Arbitraj (CPA) de la Haga, Kievul a acuzat Moscova în septembrie 2016 că obstrucţionează în mod deliberat accesul la Marea Azov.

„Rusia nu are dreptul să rescrie legile maritime”, a indicat avocatul părţii ucrainene, Anton Korinevici, care a insistat în faţa curţii de arbitraj că podul Kerci, construit de Moscova pentru a conecta peninsula Crimeea anexată de Rusia continentală, îngrădeşte navigaţia internaţională, la fel şi controalele excesive ale Rusiei, „prin urmare acest pod ilegal trebuie demolat”.

„Rusia consideră acum strâmtoarea Kerci, Marea Azov şi poate chiar părţi ale Mării Negre drept apele sale teritoriale (…) Rusia vrea ca aceste ape să fie considerate parte a imperiului său în secolul al XXI-lea”, a continuat avocatul Kievului, în contextul în care toate teritoriile Ucrainei recunoscute internaţional prin care această ţară are acces la Marea Azov se află în prezent sub controlul armatei ruse.

După anexarea peninsulei Crimeea în 2014, în invazia lansată asupra Ucrainei în februarie 2022 armata rusă a ocupat o fâşie largă de teritoriu care face legătura terestră între Rusia şi Crimeea, astfel că la ora actuală Rusia controlează de facto Marea Azov în întregime.

Aşadar, avocatul Rusiei, Ghenadi Kuzmin, a susţinut că plângerea Kievului este „complet lipsită de temei şi fără perspectivă”, punctul de vedere al Moscovei fiind acela că, după anexarea Crimeei în 2014, Rusia consideră Marea Azov ca făcând parte din apele sale interne, caz în care nu ar intra în sfera de aplicare a legilor internaţionale privind navigaţia.

Rusia a formulat în 2019 o obiecţie în care susţine că instanţa de arbitraj nu are jurisdicţie asupra suveranităţii Crimeei, iar în 2020 CPA a cerut Ucrainei să depună un nou dosar. Ar putea dura luni sau ani până când instanţa internaţională va emite un verdict.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Cristian Jardan

Ministrul Culturii, despre scandalul de la biserica din Dereneu: „Interesul nostru este ca acest monument să fie cât mai bine păstrat”

Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a venit astăzi, 9 februarie, cu o reacție referitor la scandalul din jurul bisericii „Adormirii Maicii Domnului” din satul Dereneu, dreptul de folosință asupra căreia este disputat de Mitropolia Basarabiei și Mitropolia Moldovei. Oficialul a declarat că, în prezent, situația ar fi exploatată de politicieni, însă nu dat nume, și a menționat că acest lucru a agravat conflictul. Jardan a subliniat că biserica, care aparține Ministerului Culturii, a fost dată în folosință Mitropoliei Basarabiei, iar instituția pe care o conduce este interesată ca lăcașul să fie „cât mai bine păstrat”.

Situația din Dereneu nu trebuie să fie exploatată politic, în special, de unii deputați care instigă lumea la ură și nesupunere. Sunt două comunități creștin-ortodoxe din același sat, care trebuie să trăiască în liniște, pace și comuniune spirituală. În acest context, facem un apel la calm și înțelepciune din partea tuturor”, a transmis Cristian Jardan pe Facebook.

Oficialul a mai spus că conflictul din jurul bisericii, care durează de mai mulți ani, s-a complicat „de fiecare dată când au intervenit politicienii”. „Și de această dată situația s-a agravat după implicarea unor deputați. Încă o dovadă că politicul nu trebuie să intervină în activitățile bisericii”, a adăugat el.

Jardan a subliniat că clădirea lăcașului de cult, care are statut de monument istoric și aparține Ministerului Culturii, a fost oferită în folosință Mitropoliei Basarabiei pentru 50 de ani. „Interesul nostru este ca acest monument să fie cât mai bine păstrat și să servească intereselor reale ale comunității”, a spus ministrul.

Potrivit lui Jardan, pe acest caz au fost deschise mai multe procese și înregistrate plângeri din partea ambelor părți.

Pe unele instanța s-a pronunțat definitiv și irevocabil, pe altele urmează să se expună. Toate deciziile finale trebuie respectate ca atare și legalitatea restabilită. Această situație poate și trebuie să fie rezolvată legal prin bună credință și comunicare”, a adăugat ministrul.

Scandalul de la biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Dereneu își are începutul în 2018, după ce, după 25 de ani de slujire sub jurisdicția Mitropoliei Moldovei, preotul Florinel Marin și credincioșii activi au decis să adere la Mitropolia Basarabiei, scrie portalul Anticorupție.md. Hotărârea a generat un conflict de durată între cele două structuri bisericești, soldat cu mai multe litigii în instanță.

În iunie 2025, Curtea Supremă de Justiție a respins recursul Mitropoliei Moldovei împotriva Agenției Servicii Publice (ASP), prin care revendica dreptul de folosință asupra bisericii din satul Dereneu, notează Anticorupție.md. Potrivit sursei citate, litigiul a pornit de la faptul că ASP a schimbat titularul, după ce comunitatea religioasă „Adormirea Maicii Domnului” a decis să treacă la Mitropolia Basarabiei.

Situația s-a acutizat la sfârșitul lunii ianuarie în contextul încercărilor reprezentanților Mitropoliei Basarabiei de a prelua efectiv biserica. Presa a relatat că exponenții Mitropoliei Moldovei din Dereneu, în frunte cu primarul localității, socialistul Vasile Revenco, s-au opus fizic preluării legale a bisericii. Iar Alexandru Popa, numit de Mitropolia Moldovei în calitate de preot al bisericii „Adormirii Maicii Domnului”, s-a baricadat împreună cu soția și trei copii minori în interiorul lăcașului, rămânând acolo până în prezent. La fața locului a intervenit poliția.

Pe 8 februarie, la biserică au avut loc noi tensiuni. Un grup de enoriași în frunte cu arhiepiscopul Petru de la Mitropolia Moldovei, responsabil de Ungheni și Nisporeni, au oficiat slujba în fața polițiștilor, care se aflau la ușii bisericii. Potrivit reprezentanților Mitropoliei Moldovei, arhiepiscopul „i-a implorat cu lacrimi și-n genunchi pe polițiști să deschidă biserica și să intre măcar el”, însă oamenii legii nu i-ar fi permis accesul.

Inspectoratul General al Poliției a respins acuzațiile, subliniind că oamenii legii asigură ordinea publică. De asemenea, IGP a amintit de decizia Curții Supreme de Justiției care stipulează că biserica a fost dată în folosință Mitropoliei Basarabiei.

De la intensificarea tensiunilor din jurul bisericii la sfârșitul lunii trecute, mai mulți deputați socialiști au fost văzuți la fața locului, sprijinind reprezentanții Mitropoliei Moldovei. Iar liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Igor Dodon, a scris pe rețelele de socializare că Mitropolia Basarabiei ar încerca să preia „forțat” biserica, calificând situația drept un „act de raiderism bisericesc”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: