meduza.io

Ucraina cere în faţa Curţii Permanente de Arbitraj de la Haga demolarea podului Crimeei

Ucraina şi Rusia s-au confruntat luni în faţa celei mai vechi instanţe de arbitraj din lume, într-o dispută de lungă durată privind accesul la Marea Azov situată la est de Crimeea, peninsula ucraineană anexată de Moscova, Kievul cerând „demolarea” podului construit de Rusia peste strâmtoarea Kerci, pe care-l consideră „un obstacol ilegal în calea navigaţiei”, relatează AFP, citat de Agerpres.

Într-o plângere adresată Curţii Permanente de Arbitraj (CPA) de la Haga, Kievul a acuzat Moscova în septembrie 2016 că obstrucţionează în mod deliberat accesul la Marea Azov.

„Rusia nu are dreptul să rescrie legile maritime”, a indicat avocatul părţii ucrainene, Anton Korinevici, care a insistat în faţa curţii de arbitraj că podul Kerci, construit de Moscova pentru a conecta peninsula Crimeea anexată de Rusia continentală, îngrădeşte navigaţia internaţională, la fel şi controalele excesive ale Rusiei, „prin urmare acest pod ilegal trebuie demolat”.

„Rusia consideră acum strâmtoarea Kerci, Marea Azov şi poate chiar părţi ale Mării Negre drept apele sale teritoriale (…) Rusia vrea ca aceste ape să fie considerate parte a imperiului său în secolul al XXI-lea”, a continuat avocatul Kievului, în contextul în care toate teritoriile Ucrainei recunoscute internaţional prin care această ţară are acces la Marea Azov se află în prezent sub controlul armatei ruse.

După anexarea peninsulei Crimeea în 2014, în invazia lansată asupra Ucrainei în februarie 2022 armata rusă a ocupat o fâşie largă de teritoriu care face legătura terestră între Rusia şi Crimeea, astfel că la ora actuală Rusia controlează de facto Marea Azov în întregime.

Aşadar, avocatul Rusiei, Ghenadi Kuzmin, a susţinut că plângerea Kievului este „complet lipsită de temei şi fără perspectivă”, punctul de vedere al Moscovei fiind acela că, după anexarea Crimeei în 2014, Rusia consideră Marea Azov ca făcând parte din apele sale interne, caz în care nu ar intra în sfera de aplicare a legilor internaţionale privind navigaţia.

Rusia a formulat în 2019 o obiecţie în care susţine că instanţa de arbitraj nu are jurisdicţie asupra suveranităţii Crimeei, iar în 2020 CPA a cerut Ucrainei să depună un nou dosar. Ar putea dura luni sau ani până când instanţa internaţională va emite un verdict.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Roberta Metsola, despre garanțiile pe care le-ar putea cere Bulgaria pentru minoritatea bulgară din Moldova și Ucraina: Vom lucra cu toate țările candidate și le vom sprijini

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a comentat discuțiile apărute în spațiul public privind garanțiile suplimentare pe care le-ar putea cere Bulgaria în cadrul negocierilor de aderare, pentru protecția etnicilor bulgari din Ucraina și Republica Moldova. Într-un interviu acordat pentru NewsMaker, înalta oficială a explicat că protecția minorităților rămâne una dintre valorile centrale ale Uniunii Europene, fiind prevăzută explicit în criteriile de la Copenhaga, pe care fiecare țară trebuie să le respecte pentru a adera. Metsola a precizat că Legislativul UE va ajuta țările candidate pentru a le sprijini în această direcție.

„Protecția minorităților este una dintre valorile aflate în centrul Uniunii Europene. Ea se regăsește în criteriile de la Copenhaga, pe care fiecare țară trebuie să le îndeplinească pentru a adera la Uniunea noastră. Aceste criterii reflectă ceea ce apărăm: democrația, libertatea, statul de drept, egalitatea și respectarea drepturilor omului”, a declarat Metsola.

Aceasta a subliniat totodată că procesul de extindere nu trebuie privit ca un simplu exercițiu de bifare a unor condiții, ci ca un parcurs comun către un viitor comun pentru toate țările implicate.

„Procesul de extindere nu este un simplu exercițiu de bifare a unor condiții, ci un parcurs comun, orientat spre un viitor comun. Parlamentul European va lucra cu toate țările candidate și le va sprijini pe acest drum, prin împărtășirea expertizei, încurajarea cooperării, consolidarea instituțiilor și respectarea drepturilor fundamentale. Despre asta este extinderea: să devenim mai puternici împreună”, a adăugat Metsola.

Precizăm că toamna trecută, consilierii Consiliului Raional Taraclia au adoptat în unanimitate un apel adresat conducerii bulgare și europarlamentarilor bulgari, prin care își exprimă îngrijorarea cu privire la posibila lichidare a raionului în cadrul reformei administrativ-teritoriale și solicită Bulgariei să intervină pentru protejarea drepturilor comunității bulgare, potrivit Radio Bulgaria. Documentul cere ca raionul să fie păstrat ca „Regiune culturală națională Taraclia”.

Amintim că, pe 8 aprilie, Guvernul prezentase un concept de reformă administrativă potrivit căruia raionul Taraclia ar putea deveni al 14-lea municipiu al Republicii Moldova, fără să fie comasat după modelul general aplicat celorlalte raioane. Conform conceptului prezentat de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, administrația raională ar fi unită cu cea a orașului Taraclia, funcția de președinte de raion ar fi înlocuită cu cea de primar general, iar Consiliul raional ar deveni Consiliu municipal, păstrând în același timp identitatea locală și culturală a regiunii, unde aproximativ 65% din populație este de etnie bulgară, potrivit recensământului din 2024.

Pe 10 iunie, prim-ministrul Alexandru Munteanu s-a întâlnit cu omologul său bulgar, Rumen Radev, la Sofia, în marja Summitului Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est. Munteanu a reconfirmat angajamentul autorităților de la Chișinău pentru protejarea identității lingvistice și culturale a minorității bulgare, inclusiv în contextul reformelor administrative, și a menționat importanța dezvoltării filialei din Taraclia a Universității „Angel Kanchev”. Premierul a mulțumit Bulgariei pentru sprijinul acordat Republicii Moldova în educație, infrastructură, eficiență energetică și dezvoltare locală, care a depășit 600 de mii de euro în perioada 2024-2025.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: