interfax.ru

Ucraina cere sancționarea Rusiei din cauza otrăvirii lui Navalnîi. Reacția NATO, a UE, dar și a Kremlinului

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg și președintele Consiliului European Charles Michel au solicitat Rusiei să efectueze o investigație minuțioasă în legătură cu otrăvirea politicianului Alexei Navalnîi. În același timp, Kievul cere instituirea de sancțiuni împotriva Federației Ruse, scrie RBC.

„Germania a anunțat că Alexei Navalnîi a fost victima unui atac cu „Noviciok”. Condamn categoric utilizarea agentului neuroparalitic de nivel militar. Asta face ca ancheta pe care trebuie să o desfășoare Rusia să fie și mai urgentă, completă și transparentă”, a menționat Stoltenberg.

Oficialul a precizat că NATO se va consulta cu partenerii săi, inclusiv cu Germania, privind posibilele consecințe ale incidentului.

În același timp, conducerea Consiliului European a menționat că Rusia „trebuie să desfășoare o anchetă completă și să facă dreptate”.

„Condamn în mod vehement tentativa de a-l face să tacă pe liderul opoziției Navalnîi cu ajutorul agentului neuroparalitic”, a declarat Charles Michel.

De cealaltă parte, Ministerul de Externe de la Kiev a publicat o declarație prin care solicită impunerea de sancțiuni împotriva Rusiei, în legătură cu acest caz, pe care l-a calificat drept „o răfuială inumană a Kremlinului față de un politician de opoziție”.

„Numai o poziție solidară și hotărâtă și o condamnare dură din partea lumii civilizate, inclusiv sancțiuni, poate obliga conducerea Rusiei să înceteze fărădelegile”, se arată în comunicat.

După o oră și jumătate de la anunțul medicilor privind depistarea urmelor substanței „Noviciok” în organismul lui Navalnîi, a cerut lămuriri din partea Moscovei cancelarul german Angela Merkel. Aceasta a condamnat faptul că Navalnîi a fost otrăvit și a declarat că întreaga lume așteaptă răspunsuri din partea Rusiei.

De cealaltă parte, Kremlinul a declarat că nu a primit, deocamdată, date noi din partea autorităților din Germania privind concluziile studiilor clinice în cazul lui Navalnîi. Potrivit secretarului de presă Dmitri Peskov, analizele efectuate de medicii din Rusia nu au arătat urme de substanțe toxice în organismul lui Navalnîi.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: