Dursun Aydemir/Anadolu via Getty Images

UE va participa la prima reuniune a Consiliului pentru Pace, creat la inițiativa lui Trump. Pe cine trimite

UE va participa la prima reuniune formală a Consiliului pentru Pace al președintelui SUA, Donald Trump. Comisia Europeană a anunțat PE 16 februarie că blocul comunitar va fi reprezentat de comisara pentru Mediterană, Dubravka Šuica. Totuși, UE nu se alătură inițiativei.

Comisara Šuica va călători la Washington D. C. mai târziu în această săptămână. Ea va participa la reuniunea Consiliului pentru Pace pentru partea dedicată în mod specific Gazei”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Paula Pinho, în cadrul unei conferințe de presă, relatează Politico.

Șefa Executivului UE, Ursula von der Leyen, care a fost invitată la reuniune, nu va participa.

Un alt purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Anouar El Anouni, a declarat că UE mai are „o serie de întrebări” cu privire la elemente din statutul Consiliului, inclusiv privind guvernanța acestuia și compatibilitatea cu Carta ONU. În același timp, el a subliniat că Uniunea Europeană este pregătită să colaboreze cu SUA în ceea ce privește planul de pace pentru Fâșia Gaza.

De asemenea, Pinho a mai spus că participarea Comisiei Europene nu echivalează cu statutul de membru. „Comisia Europeană nu devine membră a Consiliului pentru Pace. Participăm la această reuniune tocmai în virtutea angajamentului nostru de lungă durată în ceea ce privește implementarea armistițiului în Gaza, precum și pentru a lua parte la eforturile internaționale de sprijinire a reconstrucției și redresării postbelice. Ceea ce contează aici este ce poate aduce UE în cadrul discuțiilor. Avem expertiză. Avem deja un sprijin financiar important. Și în acest context dorim să participăm”, a precizat Pinho.

Deși UE, ca instituție, nu va adera la Consiliul pentru Pace, două state membre ale blocului comunitar — Ungaria și Bulgaria — au participat la ceremonia de semnare a statutului acestui organism.

În același timp, prim-ministra Italiei, Giorgia Meloni, a declarat recent că Roma s-ar putea alătura în calitate de observator, însă a invocat constrângeri constituționale care ar împiedica o aderare deplină. Iar România și Cipru au anunțat că vor participa la prima reuniune a Consiliului în calitate de observatori.

Precizăm că reuniunea Consiliului pentru Pace va avea loc pe 19 februarie, la Washington.

Consiliul pentru Pace, care este o inițiativă a președintelui SUA, Donald Trump, a fost conceput ca un organism internațional responsabil de supravegherea reconstrucției și tranziției de guvernare a Fâșiei Gaza, după armistițiul încheiat de Israel și gruparea palestiniană Hamas în octombrie 2025. Donald Trump a semnat statutul Consiliului pentru Pace pe 22 ianuarie, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos.

Potrivit Deutsche Welle, Consiliul pentru Pace numără 27 de membri.

Mai multe țări occidentale, inclusiv state din Uniunea Europeană, au fost invitate să se alăture organismului, dar au exprimat scepticism sau rezerve, îngrijorându-se că inițiativa ar putea suprapune sau chiar concura cu rolul ONU.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Popșoi la APCE, despre unirea Moldovei cu România: „Nu este neapărat un subiect pe agenda politică imediată”

Unirea Republicii Moldova cu România nu este un subiect pe agenda politică imediată a Chișinăului, chiar dacă face parte din discursul politic moldovenesc de peste 30 de ani. Declarația a fost făcută de ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi la sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei de la Strasbourg. Acesta a răspuns în plen la o întrebare despre declarațiile președintei Maia Sandu privind reunificarea.

„Mișcarea de reunificare cu România face parte integrantă din discursul politic moldovenesc de la independența țării. De peste 30 de ani este o prezență constantă în dezbaterile politice și alegerile din Moldova. Dar mesajul a fost explicat în repetate rânduri acasă, nu este neapărat un subiect pe agenda politică imediată a deciziilor de la Chișinău astăzi”, a declarat Popșoi.

Popșoi a vorbit și despre legăturile comune și istorice dintre Moldova și România.

„Trebuie să fim conștienți de similitudinile istorice, lingvistice și culturale dintre Republica Moldova și România. Aproximativ un milion de cetățeni moldoveni sunt și cetățeni români. Și în lumina circumstanțelor geopolitice foarte grave în care ne aflăm, trebuie să ne reamintim trecutul nostru comun”, a adăugat oficialul.

***

Amintim că, în cadrul unui interviu publicat pe 11 ianuarie, președinta Maia Sandu a reiterat una dintre pozițiile sale din trecut privind unirea Republicii Moldova cu România. Ea a spus că ar vota în favoarea unirii celor două state în eventualitatea organizării unui referendum. Maia Sandu a menționat că un astfel de scenariu ar proteja statul de amenințările care vin partea Rusiei, care duce de aproape patru ani un război de agresiune împotriva Ucrainei și a încercat să influențeze procesele electorale din Republica Moldova. În acela și timp, Maia Sandu a subliniat că, în prezent, nu există o majoritate de moldoveni care să susțină acest deziderat, iar autoritățile de la Chișinău vor urmări dezideratul privind aderarea Republicii Moldova la UE, care este sprijinit de cea mai mare parte a societății.

Ulterior, mai mulți oficiali de la Chișinău, inclusiv președintele Parlamentului, Igor Grosu, și prim-ministrul Alexandru Munteanu, la fel au declarat că ar sprijini unirea cu România dacă ar fi un organizat un referendum pe acest subiect.

Un sondaj al companiei IDara, publicat pe 10 marti 2025, arată că sprijinul pentru unirea Republicii Moldova cu România a crescut cu aproape 10% în ultimele luni. Autorii cercetării spun că schimbarea ar putea avea legătură cu declarația președintei Maia Sandu, care a spus într-un interviu că ar vota pentru unire, dacă ar fi organizat un referendum în acest sens.

Conform sondajului, 42,3% dintre respondenți se declară în favoarea unirii Republicii Moldova cu România, iar 47,7% sunt împotrivă. Alți 10% spun că nu știu sau nu au oferit un răspuns. Prin comparație, un sondaj iData realizat în septembrie 2025 arată că doar 32,4% dintre respondenți susțineau unirea, în timp ce 60,6% erau împotrivă, iar 7% nu aveau o opinie sau un răspuns.

Sondajul a analizat și reacția cetățenilor la declarația președintei Maia Sandu privind unirea cu România. Potrivit rezultatelor, 43,5% dintre respondenți spun că nu susțin deloc această declarație, iar 8,9% afirmă că mai degrabă nu o susțin. Pe de altă parte, 23,7% spun că o susțin pe deplin, iar 15,6% declară că mai degrabă o susțin. Alți 6,6% nu au o opinie, iar 1,8% nu au răspuns.

Pe 27 martie 2018, când s-au împlinit 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care spune că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: