Dursun Aydemir/Anadolu via Getty Images

UE va participa la prima reuniune a Consiliului pentru Pace, creat la inițiativa lui Trump. Pe cine trimite

UE va participa la prima reuniune formală a Consiliului pentru Pace al președintelui SUA, Donald Trump. Comisia Europeană a anunțat PE 16 februarie că blocul comunitar va fi reprezentat de comisara pentru Mediterană, Dubravka Šuica. Totuși, UE nu se alătură inițiativei.

„Comisara Šuica va călători la Washington D. C. mai târziu în această săptămână. Ea va participa la reuniunea Consiliului pentru Pace pentru partea dedicată în mod specific Gazei”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Paula Pinho, în cadrul unei conferințe de presă, relatează Politico.

Șefa Executivului UE, Ursula von der Leyen, care a fost invitată la reuniune, nu va participa.

Un alt purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Anouar El Anouni, a declarat că UE mai are „o serie de întrebări” cu privire la elemente din statutul Consiliului, inclusiv privind guvernanța acestuia și compatibilitatea cu Carta ONU. În același timp, el a subliniat că Uniunea Europeană este pregătită să colaboreze cu SUA în ceea ce privește planul de pace pentru Fâșia Gaza.

De asemenea, Pinho a mai spus că participarea Comisiei Europene nu echivalează cu statutul de membru. „Comisia Europeană nu devine membră a Consiliului pentru Pace. Participăm la această reuniune tocmai în virtutea angajamentului nostru de lungă durată în ceea ce privește implementarea armistițiului în Gaza, precum și pentru a lua parte la eforturile internaționale de sprijinire a reconstrucției și redresării postbelice. Ceea ce contează aici este ce poate aduce UE în cadrul discuțiilor. Avem expertiză. Avem deja un sprijin financiar important. Și în acest context dorim să participăm”, a precizat Pinho.

Deși UE, ca instituție, nu va adera la Consiliul pentru Pace, două state membre ale blocului comunitar — Ungaria și Bulgaria — au participat la ceremonia de semnare a statutului acestui organism.

În același timp, prim-ministra Italiei, Giorgia Meloni, a declarat recent că Roma s-ar putea alătura în calitate de observator, însă a invocat constrângeri constituționale care ar împiedica o aderare deplină. Iar România și Cipru au anunțat că vor participa la prima reuniune a Consiliului în calitate de observatori.

Precizăm că reuniunea Consiliului pentru Pace va avea loc pe 19 februarie, la Washington.

Consiliul pentru Pace, care este o inițiativă a președintelui SUA, Donald Trump, a fost conceput ca un organism internațional responsabil de supravegherea reconstrucției și tranziției de guvernare a Fâșiei Gaza, după armistițiul încheiat de Israel și gruparea palestiniană Hamas în octombrie 2025. Donald Trump a semnat statutul Consiliului pentru Pace pe 22 ianuarie, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos.

Potrivit Deutsche Welle, Consiliul pentru Pace numără 27 de membri.

Mai multe țări occidentale, inclusiv state din Uniunea Europeană, au fost invitate să se alăture organismului, dar au exprimat scepticism sau rezerve, îngrijorându-se că inițiativa ar putea suprapune sau chiar concura cu rolul ONU.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Audit la Președinție: clădirea, inaugurată în 2018, nu poate fi dată în exploatare. De ce recepția finală a fost amânată până în 2029

Aparatul Președintelui Republicii Moldova a cheltuit 110,2 milioane de lei din cei 121,6 milioane de lei alocați de la bugetul de stat în perioada 2023-2025. Un audit al Curții de Conturi a scos la iveală mai multe deficiențe în gestionarea banilor și a patrimoniului public, inclusiv bunuri înregistrate necorespunzător și probleme legate de clădirea Președinției, a cărei recepție finală este preconizată abia pentru 2029, scrie IPN.

Potrivit sursei citate, în perioada analizată, instituția a făcut achiziții de bunuri, servicii și lucrări în valoare de 25,9 milioane de lei. Rata de executare a planurilor anuale de achiziții a scăzut de la 85,6% în 2023 la 74,8% în 2025, iar necesitățile planificate, dar nevalorificate, au însumat 7,7 milioane de lei.

Auditorii au mai constatat că instituția deține materiale destinate distincțiilor de stat, în valoare de cel puțin 453 de mii de lei, care nu mai sunt relevante, întrucât evenimentele pentru care au fost achiziționate au avut deja loc.

IPN mai scrie că o altă problemă vizează clădirea Președinției, reconstruită cu sprijinul Guvernului Turciei, printr-o investiție de nouă milioane de euro. Darea în exploatare, începută în 2019, nu a fost finalizată din cauza deficiențelor sistemelor de semnalizare și stingere a incendiilor. Recepția finală este preconizată pentru ianuarie 2029.

Reprezentanții Aparatului Președintelui au precizat că, în perioada 2025-2026, au fost organizate mai multe proceduri de achiziție pentru proiectarea sistemului antiincendiar, însă niciuna nu s-a încheiat cu semnarea unui contract. Instituția a decis să evalueze întregul sistem existent, pentru a stabili intervențiile necesare.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: