La Concursul NOTORIUM Trademark Awards participă peste 5000 de mărci comerciale prezente pe piața Republicii Moldova, la 45 de categorii și 170 de subcategorii de produse și servicii.
Perioada de înscriere a mărcilor noi în Concursul Mărcilor RecunoscuteNOTORIUM 2022 se finisează pe 23 septembrie.
Agenţii economici pot să înscrie mărcile noi în Concurs, completând formularul pe https://notorium.md/send.
Concursul dureză pînă pe 30 septembrie curent și este disponibil cu voting online și SMS voting pe pagina oficială www.notorium.md, cu înregistrare în baza numerelor de telefoane mobile din Moldova. Pentru că se ține de cont de principiul de calitate și transparență, pentru prima dată în Moldova, de pe un număr de telefon va fi posibil de votat doar o singură dată brandurile preferate înscrise în Concurs.
Recomandăm să participați activ în concurs, să votați și să publicați pe rețelele sociale informația Dvs. de votare, pentru obținerea unui rezultat mai bun (pe https://notorium.md/promovare găsiți exemple de promovare utilizate anterior de participanții concursului).
Câștigătorii Concursului NOTORIUM Trademark Awards 2022 vor fi premiați în cadrul Galei de premiere la finele lunii noiembrie.
Ei concurează pentru distincțiile trofeele NOTORIUM şi pentru dreptul exclusiv de a utiliza logotipul „VOTAT MARCĂ RECUNOSCUTĂ”.
Conform studiului de marketing „VOTAT MARCĂ RECUNOSCUTĂ”, realizat de Xplane Market Research Agency, pe un eşantion de 500 de interviuri, realizate în municipiile Chişinău, Bălţi şi Cahul:
70% din consumatorii din Moldova probabil ar cumpăra un produs sau serviciu marcat cu logotipul „VOTAT MARCĂ RECUNOSCUTĂ”;
59% din consumatorii din Moldova vor avea încredere în aceste produse sau servicii marcate cu logotipul „VOTAT MARCĂ RECUNOSCUTĂ”.
În baza acestor date se estimează o creştere cu 20% a vânzărilor pentru aceste produse sau servicii şi creșterea loialităţii şi încrederii consumatorilor moldoveni în ele. Raportul în întregime care cuprinde rezultatele studiului poate fi accesat la adresa https://bit.ly/3iheNDz .
Compania de Proprietate Intelectuală INTELSTART şi partenerii săi, îndeamnă agenţii economici să transforme criza în oportunitate, participând la Concursurile Mărcilor Recunoscute Notorium pentru a creşte vânzările, încrederea şi loialitatea consumatorilor.
Pentru detalii accesați www.notorium.md, solicitați informații la: [email protected], de asemena la organizatorii evenimentului: +373.61.01.55.99, +373.60.00.70.50.
Republica Moldova este un exemplu clar de desprindere din sfera de influență a Rusiei și poate conta în continuare pe sprijinul Poloniei. Declarația a fost făcută de președintele Poloniei, Karol Nawrocki, în cadrul unei conferințe de presă comune cu președinta Maia Sandu, aflată într-o vizită oficială la Varșovia. În capitala Poloniei, cei doi șefi de stat au discutat, în prim-plan, despre extinderea Uniunii Europene, inclusiv parcursul european al Republicii Moldova, precum și despre cooperarea în domeniul militar, Maia Sandu menționând că este în pregătire aprobarea unui acord.
Liderul de la Varșovia, Karol Nawrocki, a subliniat că, în pofida previziunilor sceptice ale unor experți, Moldova a reușit să-și apere democrația și să câștige alegerile parlamentare din toamna anului 2025, devenind un model pentru alte state din regiune și din lume.
„Republica Moldova reprezintă o dovadă clară a modului în care se poate ieși din sfera de influență a Rusiei. Acest lucru este privit cu mare satisfacție în Polonia, iar în acest parcurs și în acest proces, Moldova poate conta pe sprijinul Poloniei. Cred că astăzi, sub ochii noștri, Moldova devine cu adevărat un exemplu pentru multe state din lume despre cum se poate ieși din sfera de influență rusă”, a subliniat președintele polonez.
Un accent important al discuțiilor l-a constituit cooperarea în domeniul securității și apărării. Nawrocki a precizat că Polonia sprijină Republica Moldova și pe plan militar, iar colaborarea dintre ministerele apărării ale celor două state se desfășoară în mai multe sectoare.
De asemenea, Polonia își menține sprijinul ferm pentru parcursul european al Republicii Moldova.
„Totodată, sprijinim Moldova pe drumul său către Uniunea Europeană. Astfel de declarații vin atât din partea guvernului polonez, cât și astăzi din partea președintelui Poloniei”, a mai spus acesta.
Președintele Poloniei a menționat că există un potențial semnificativ pentru extinderea cooperării economice și a anunțat organizarea unei misiuni economice poloneze în Republica Moldova. Totodată, va fi lansată și o misiune dedicată memoriei naționale și istoriei,
„La invitația doamnei președinte, cu acordul meu și în baza deciziilor noastre comune, aceste misiuni vor merge în Republica Moldova pentru a discuta, pe de o parte, despre memoria istorică, istorie și dezvoltarea instituțiilor care spun adevărul în educație despre natura totalitarismului sovietic, iar pe de altă parte, despre dezvoltarea relațiilor economice și comerciale”, a mai spus oficialul.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu a apreciat că Polonia, are „o voce puternică și credibilă în Europa”, și a făcut apel la susținerea extinderii UE, care este o „investiție în securitate, stabilitate și valori comune”.
În acest context, șefa statului a subliniat că Republica Moldova este pe deplin angajată pe acest drum și că, în pofida presiunilor la care a fost supusă țara, acestea nu au deviat Moldova de la parcursul său european, ci au determinat accelerarea reformelor și consolidarea instituțiilor statului.
„Această presiune nu a întors Moldova din drum. Dimpotrivă, ne-a consolidat direcția. Am accelerat reformele, am întărit instituțiile și ne-am aliniat mai profund la standardele Uniunii Europene.Raportul de Extindere al Comisiei Europene a recunoscut că, anul trecut, Moldova a înregistrat cele mai mari progrese dintre țările candidate. Pentru noi, aderarea la Uniunea Europeană este cea mai clară garanție de securitate, democrație și libertate”, a afirmat Maia Sandu.
Președinta țării a vorbit și despre necesitatea susținerii în continuare a Ucrainei care asigură „securitatea întregului continent european”.
„De aceea, Moldova și Polonia sunt ferm unite în a sprijini Ucraina. Apreciem profund sprijinul Poloniei pentru Ucraina — politic, militar și moral. Ajutând Ucraina să reziste agresiunii, Polonia contribuie și la protejarea Moldovei. Și la apărarea viitorului Europei”, a spus oficiala.
Maia Sandu a vorbit și despre „potențialul nevalorificat” al parteneriatului dintre Polonia și Moldova. Șefa statului a accentuat că Republica Moldova își propune să își extindă schimburile comerciale cu Polonia și să atragă mai multe investiții — în agricultură și procesarea alimentelor, industrie, infrastructură, energie, construcții, IT și economia digitală.
„Companiile poloneze deja prezente în Moldova demonstrează ce poate oferi acest parteneriat. Îi încurajăm și pe alți antreprenori polonezi să vadă în Moldova un loc sigur pentru investiții”, a subliniat Maia Sandu.
Totodată, Chișinăul și Varșovia lucrează la un acord bilateral în domeniul apărării, axat pe „contracararea amenințărilor moderne”.
„Lucrăm la actualizarea și aprofundarea acordului nostru bilateral de cooperare în domeniul apărării. Aceasta va include o activitate mai strânsă în domeniul rezilienței, al combaterii amenințărilor hibride și al protejării infrastructurii critice. Suntem pregătiți să continuăm să învățăm din experiența Poloniei și, acolo unde este util, să o împărtășim pe a noastră”, a mai spus șefa statului.
Din delegația de la Chișinău fac parte ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, și ministrul Culturii, Cristian Jardan. La Varșovia, președinta Maia Sandu are în agendă întrevederi planificate și cu prim-ministrul Donald Tusk, precum și cu reprezentanți ai conducerii Senatului și Seimului Poloniei.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Ministerul Apărării oferă noi detalii în cazul tânărului născut în Republica Moldova, care a fost declarat apatrid după ce nu și-ar fi perfectat buletinul de identitate până la împlinirea vârstei de 18 ani. Instituția respinge acuzațiile apărute în spațiul public privind o presupusă încorporare ilegală în Armata Națională și precizează că lipsa actului de identitate nu echivalează cu lipsa cetățeniei. Potrivit Ministerului, tânărul a fost încorporat cu respectarea legislației în vigoare.
Potrivit Ministerului Apărării, încorporarea în serviciul militar nu este condiționată exclusiv de deținerea buletinului de identitate. În cazul vizat, tânărul a fost încorporat în baza documentelor existente – certificat de naștere, actul care atestă că a fost luat la evidența militară la vârsta de 16 ani – și cu respectarea Legii nr. 1245/2002 cu privire la pregătirea cetățenilor pentru apărarea Patriei.
„Persoana în cauză a fost încorporată în serviciul militar în termen la 22 decembrie 2023, și trecută în rezervă la data 20 decembrie 2024, până la intrarea în vigoare a noii Legi a cetățeniei, din 24 decembrie 2025. Totodată, lipsa buletinului nu poate fi interpretată ca lipsă a cetățeniei Republicii Moldova. Cetățenia este un statut juridic reglementat de lege, iar Constituția interzice privarea arbitrară de cetățenie”, transmite Ministerul Apărării în comunicatul emis pe 26 ianuarie.
Ministerul mai precizează că legea prevede modalități clare de verificare și confirmare a statutului persoanei, iar „instituțiile statului au obligația să utilizeze aceste mecanisme”. Potrivit sursei citate, evidența militară și încorporarea trebuie să se bazeze pe date verificate și pe actele/registrele relevante – procedură pe care Ministerul anunță că „o implimentează”.
Reamintim, un tânăr născut în Republica Moldova, care a efectuat serviciul militar pe teritoriul țării, a fost declarat apatrid, după ce nu și-ar fi perfectat buletinul de identitate până la împlinirea vârstei de 18 ani. După intrarea în vigoare a modificărilor la Legea cetățeniei, la sfârșitul anului 2025, tânărul nu mai este recunoscut ca cetățean și trebuie să urmeze o procedură de redobândire a cetățeniei Republicii Moldova. Cazul a ajuns în atenția opiniei publice la sfârșitul săptămânii trecute, fiind făcut publice de deputatul Vasile Costiuc, care a criticat noua Lege a cetățeniei. Detalii – AICI.
***
Noua Lege a cetățeniei Republicii Moldova a intrat în vigoare pe 24 decembrie 2025. Aceasta a înăsprit procedura de obținere a cetățeniei moldovenești. Acum, solicitanții vor fi obligați să susțină un test de cunoaștere a limbii române și a prevederilor Constituției, să depună dosarele exclusiv personal, iar verificările vor deveni mai ample și mai riguroase (detalii – AICI).
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
56% dintre respondenții unui sondaj, realizat în rândul populației adulte din România, au declarat că ar vota pentru reunirea cu Republica Moldova la un eventual referendum. Sondajul a fost realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS) în perioada 14–23 ianuarie și prezentat pe 25 ianuarie.
„În ipoteza unui vot privind reunirea Republicii Moldova cu România, susținut public de președinta Maia Sandu, 56% dintre respondenți declară că ar vota pentru reunire la un eventual referendum”, au relatat autorii sondajului.
Potrivit sursei citate, 37% au afirmat că nu ar susține un astfel de demers, iar 7% nu au o opinie clară. „Datele indică existența unei majorități favorabile unirii, dar și un nivel semnificativ de opoziție, ceea ce sugerează un subiect puternic polarizant în spațiul public românesc”, au comunicat autorii cercetării.
Potrivit autorilor, sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1 067 respondenți, populație adultă rezidentă din România, cu vârsta de 18 ani și peste. Datele au fost colectate prin metoda CATI (interviuri telefonice asistate de computer), în perioada 14–23 ianuarie 2026. „Eșantionul este probabilist, multistadial și stratificat, cu o marjă maximă de eroare de ±3%, la un nivel de încredere de 95%”, au comunicat autorii cercetării.
***
Subiectul unirii a fost readus în discuție după ce, într-un interviu pentru presa britanică, publicat pe 11 ianuarie 2026, președinta Maia Sandu a declarat că, dacă ar avea loc un referendum, ar vota pentru unirea Republicii Moldova cu România. Maia Sandu a mai declarat că, în prezent, nu există o majoritate de cetățeni moldoveni care să susțină acest deziderat, iar autoritățile de la Chișinău urmăresc mai degrabă aderarea Republicii Moldova la UE, sprijinită de majoritatea populației.
Nu este pentru prima dată când Maia Sandu se pronunță în favoarea unirii cu România. În 2016, anul în care a participat pentru prima dată la alegerile prezidențiale, ea a declarat că ar vota pentru unirea cu România în eventualitatea unui referendum.
Ultima declarație a Maiei Sandu a generat un val de reacții în spațiul public. Unii au lansat apeluri la demisie și acuzații de trădare, în timp ce alții au transmis mesaje de susținere. NewsMaker a analizat ce impact ar putea avea această declarație asupra reputației politice a Maiei Sandu și asupra mișcării unioniste.
Menționăm că, la câteva zile după declarațiile Maia Sandu, președintele României Nicușor Dan a spus că autoritățile de la București vor sprijini aderarea Republicii Moldova la UE, adăugând că „integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă una din căile de a fi împreună„. Ulterior, Nicușor Dan a declarat că România va fi pregătită să ia în serios scenariul unirii „în momentul în care o majoritate în Republica Moldova va dori asta”.
În prezent, datele sociologice arată că ideea unirii nu se bucură de susținerea majorității cetățenilor moldoveni. Un sondaj al Barometrului Opiniei Publice, publicat în septembrie 2025, a arătat că 33,4% dintre cetățenii moldoveni ar susține unirea cu România, în timp ce 45,7% ar vota împotrivă, iar 16,7% rămân indeciși.
„Integrarea europeană este opțiunea clar exprimată de cetățeni și consacrată în Constituție” – astfel a comentat ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova, Iwona Piorko, subiectul privind eventuala unire a Republicii Moldova și România. Declarația a fost făcută într-un interviu acordat Ziarului de Gardă, în contextul declarațiilor recente ale președintei Maia Sandu, care a provocat dezbateri aprinse pe ambele maluri ale Prutului.
„Nu aș dori să intru în speculații legate de subiectul reunificării cu România. Ceea ce este însă important de subliniat, în acest context și în orice altul, este faptul că integrarea europeană reprezintă o opțiune clar exprimată de cetățenii Republicii Moldova și consacrată în Constituție”, a declarat oficiala.
Diplomata a menționat că autoritățile Republicii Moldova, alături de alți actori relevanți și de societate, depun eforturi constante pentru atingerea acestui obiectiv, iar Uniunea Europeană sprijină activ acest parcurs.
„Sunt convinsă și nu am nicio îndoială în această privință, lucru pe care mi l-a confirmat inclusiv președinta, că Guvernul, alți actori relevanți și cetățenii muncesc intens pentru atingerea acestui obiectiv, la fel cum și noi depunem eforturi susținute pentru a-l sprijini”, a subliniat oficiala.
Totodată, Iwona Piorko a subliniat că, pe durata mandatului său de patru ani, sprijinirea avansării Republicii Moldova pe calea integrării europene va reprezenta prioritatea sa principală.
„Acesta este motivul pentru care mă aflu aici. Pe durata mandatului meu de patru ani, voi face tot ce îmi stă în putință pentru a ajuta Republica Moldova să avanseze cât mai mult pe acest drum. Aceasta va fi prioritatea mea principală”, a mai spus șefa diplomației europene.
Amintim că în conferința de presă din 22 ianuarie, răspunzând la întrebările jurnaliștilor, Maia Sandu a declarat că unirea Republicii Moldova cu România este una dintre modalitățile care ar asigura faptul că țara noastră va rămâne parte a lumii libere și va trăi în pace
Totuși, șefa statului a reiterat că actualmente, obiectivul aderării la Uniunea Europeană este sprijinit de majoritatea cetățenilor Republicii Moldova, spre deosebire de ideea unirii cu România, iar autoritățile naționale vor acționa în conformitate cu voința populară. „Suntem o țară democratică și mergem strict după decizia cetățenilor”, a menționat ea.
Totodată, Maia Sandu a precizat că nu a discutat cu liderii europeni subiectul unei eventuale uniri dintre cele două state.
***
Subiectul unirii a fost readus în discuție după ce, într-un interviu pentru presa britanică, publicat pe 11 ianuarie, președinta Maia Sandu a declarat că, dacă ar avea loc un referendum, ar vota pentru unirea Republicii Moldova cu România. „Uitați-vă la ce se întâmplă în jurul Moldovei astăzi! (…) Devine din ce în ce mai dificil pentru o țară mică precum Moldova să supraviețuiască ca democrație, ca stat suveran și, bineînțeles, să reziste Rusiei”, a spus Maia Sandu. Ea a mai declarat că, în prezent, nu există o majoritate de cetățeni moldoveni care să susțină acest deziderat, iar autoritățile de la Chișinău urmăresc mai degrabă aderarea Republicii Moldova la UE, sprijinită de majoritatea populației.
Nu este pentru prima dată când Maia Sandu se pronunță în favoarea unirii cu România. În 2016, anul în care a participat pentru prima dată la alegerile prezidențiale, ea a declarat că ar vota pentru unirea cu România în eventualitatea unui referendum.
Ultima declarație a Maiei Sandu a generat un val de reacții în spațiul public. Unii au lansat apeluri la demisie și acuzații de trădare, în timp ce alții au transmis mesaje de susținere. NewsMaker a analizat ce impact ar putea avea această declarație asupra reputației politice a Maiei Sandu și asupra mișcării unioniste.
Menționăm că, la câteva zile după declarațiile Maia Sandu, Nicușor Dan a spus că autoritățile de la București vor sprijini aderarea Republicii Moldova la UE, adăugând că „integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă una din căile de a fi împreună„.
În prezent, datele sociologice arată că ideea unirii nu se bucură de susținerea majorității cetățenilor moldoveni. Un sondaj al Barometrului Opiniei Publice, publicat în septembrie 2025, a arătat că 33,4% dintre cetățenii moldoveni ar susține unirea cu România, în timp ce 45,7% ar vota împotrivă, iar 16,7% rămân indeciși.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Avocatul Poporului s-a autosesizat în cazul decesului unui militar prin contract din garnizoana Florești, care ar fi murit după ce s-a împușcat cu arma din dotare. Ombudsmanul Ceslav Panico afirmă că există „bănuieli rezonabile” privind nefuncționarea unor mecanisme esențiale de protecție a drepturilor omului, în special a celor ce țin de suportul psihologic acordat militarilor. Totodată, sunt investigate posibile deficiențe în prevenirea și raportarea cazurilor de intimidare, violență și bullying în cadrul Armatei Naționale.
Avocatul Poporului anunță că va analiza și documenta circumstanțele cazului din perspectiva articolelor 2, 3 și 6 ale Convenției Europene a Drepturilor Omului, inclusiv măsurile întreprinse de autorități după incident, modul de desfășurare a anchetei interne și funcționarea mecanismelor de protecție a militarilor.
Ceslav Panico precizează că demersul nu urmărește ingerințe în atribuțiile legale ale Armatei Naționale, ci are drept scop protejarea drepturilor și libertăților fundamentale ale militarilor și îmbunătățirea situației din sistemul militar.
Ombudsmanul amintește că nu este primul caz de acest fel. În aprilie 2024, Avocatul Poporului s-a autosesizat într-un alt deces survenit în Armata Națională, iar în ianuarie 2025 a prezentat un raport special cu 14 recomandări adresate Ministerului Apărării și Marelui Stat Major. Printre acestea se numără angajarea psihologilor în unitățile militare, evaluarea psihologică periodică a militarilor, prevenirea bullyingului și violenței, precum și îmbunătățirea mecanismelor de raportare a abuzurilor. Potrivit instituției, majoritatea acestor recomandări nu au fost implementate.
Ombudsmanul solicită Ministerului Apărării, în acest context, să coopereze pe deplin cu Oficiul Avocatului Poporului pentru clarificarea circumstanțelor acestui caz și să consolideze mecanismele de prevenire a violenței și de respectare a drepturilor omului în Armata Națională. Totodată, Ceslav Panico critică practica autorităților militare de a invoca secretul de stat pentru a limita accesul la informații privind posibile încălcări ale drepturilor omului, subliniind că legislația interzice secretizarea unor astfel de date.
Amintim că militarul s-a împușcat cu arma din dotare pe 20 ianuarie, în timp ce se afla la serviciu într-o unitate militară din garnizoana Florești. Ministerul Apărării a transmis atunci că a dispus desfășurarea unei anchete de serviciu, iar poliția investighează cazul pentru a stabili ce s-a întâmplat. Bărbatul a decedat patru zile mai târziu, pe patul de spital, din cauza rănilor suferite.
Oficiul Avocatului Poporului încurajează militarii, membrii familiilor acestora sau alte persoane care dețin informații despre cazuri similare să se adreseze instituției prin intermediul adresei de e-mail [email protected].
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
