playtech.ro

Un avocat din Chișinău se plânge că discuțiile cu clientul său au fost interceptate. Ce spune Procuratura

În comunitatea juridică din Moldova s-a iscat un alt scandal. Avocatul Denis Terioșchin a spus că conversația sa cu un client a fost ascultată ilegal și atașată la dosarul cazului ca argument pentru arestare. Procuratura susține că nu au încălcat legea, menționând că cei doi au făcut o înregistrare înainte ca părțile să semneze contractul.  NM explică de ce avocații critică nu doar procurorul care se ocupă de dosar, ci și judecătorul care a luat deciziile și ceea ce se știe despre procurorul care se ocupă de dosar.

Ce spune avocatul

Denis Tereoșchin a declarat pe pagina sa de Facebook că, pe 21 iunie, procurorii au depus o cerere de arestare a unuia dintre clienții săi. La demers procurorul a anexat stenograma convorbirilor telefonice dintre el și clientul său, ca rezultat al măsurilor speciale de investigație. Avocatul susține că acțiunile procurorilor sunt contrare legilor naționale și internaționale. El a menționat că negocierile dintre avocați și clienți sunt confidențiale.

Avocatul a spus că stenograma nu a fost exclusă din probe nici până pe 7 iulie. El a remarcat că procurorii încă nu i-au furnizat un permis de interceptare telefonică aprobat de judecătorul de urmărire.

Într-o conversație cu NM, Denis Tereoșchin a spus că clientul său este acum arestat. El a menționat că atât instanța Ciocana, cât și Curtea de Apel au ignorat argumentele sale conform cărora clientul său a fost interceptat ilegal și, prin urmare, stenograma nu justifică necesitatea aplicărea arestului preventiv. El a mai spus că a făcut apel la PCCOCS și a cerut excluderea stenogramei din materiale. În plus, el a remarcat că procurorul nu i-a oferit opinia judecătorului cu privire la legalizarea „interceptărilor telefonice”. „La început, judecătorul emite o hotărâre privind autorizarea „interceptării”. După ce o persoană a fost interceptată, judecătorul trebuie să legalizeze această interceptare. Deci, dacă judecătorul ar fi respectat legea, ar fi refuzat procurorului să legalizeze acțiuni speciale de anchetă”, a spus avocatul.

Ce spune procurorul general

Procuratura Generală nu a comentat incidentul, deoarece de acest caz se ocupă PCCOCS.

La rândul său, PCCOCS susține că „interceptarea este legată” de cazul de contrabandă a 750.000 de țigări. Aceștia au precizat că pe 27 aprilie 2022, țigările au fost transportate fără piedici prin vama Leușeni. Contrabanda a fost descoperită de polițiștii de frontieră români. PCCOCS susține că țigările au fost scoase din Moldova cu ajutorul unui vameș care „a acționat împreună cu membrii unui grup infracțional organizat”. De asemenea, PCCOCS a spus că au primit permisiunea de a-l intercepta pe unul dintre inspectori înainte ca acesta să semneze un contract cu un avocat. „Procurorul care se ocupă de caz nu știa și nu a putut afla identitatea persoanei cu care a vorbit [suspectul]”, se arată în comunicatul de presă. De asemenea, procurorii susțin că din conținutul conversației nu se înțelege că suspectul vorbea cu un avocat. „Interlocutorii nu au dat nume”, se arată în comunicatul de presă.

Ce se știe despre procurorul care conduce dosarul

Potrivit surselor NM, dosarul penal este condus de Serghei Petrușca. În 2019, el a devenit cunoscut într-un alt scandal de interceptări telefonice. Atunci jurnaliştii de la Rise Moldova au aflat că, în 2016-2019, poliţia a interceptat şi monitorizat câteva zeci de persoane, inclusiv politicieni de opoziţie, activişti sociali şi jurnalişti, în cadrul dosarelor penale. Petrușca a fost unul dintre procurorii care au depus petiții pentru „interceptare telefonică”. A depus cel puțin 20 de astfel de petiții. Printre acestea s-au numărat cereri de interceptare telefonică ale liderului partidului „Platforma Demnitatea și Adevărul” (DA), Andrei Năstase, colegii săi de partid Chiril Moțpan, Alexandru Slusari și Dinu Plînău.

După ce cazul a devenit public, procuratura a deschis un dosar penal pentru „interceptări ilegale”.

Cum a reacționat comunitatea juridică

După cum a declarat pentru NM unul dintre membrii Consiliului Uniunii Avocaților, Iurie Mărgineanu, Uniunea „va răspunde cu siguranță la ceea ce s-a întâmplat” cu Tereoșchin. El a menționat că astfel de acțiuni sunt ilegale, iar CEDO a emis deja mai multe decizii prin care condamnă astfel de practici. „Nu e chiar așa rău că procurorul a procedat așa, dar unde s-a uitat judecătorul de urmărire penală? Trebuie concediat imediat. Pentru că toate problemele pe care le avem în republică se datorează sistemului judiciar. Dacă ar reacționa corect și ar da o evaluare legitimă [acțiunilor procurorilor], nu ar exista astfel de probleme. Ei nu protejează drepturile omului, ci protejează procuratura”, a spus el.

Avocatul Octavian Cazac a declarat că „niciun om din această țară nu poate beneficia de apărare a drepturilor sale dacă convorbirile dintre avocat și client nu sunt protejate 100%.

„Să nu ne mire că, după ce încetează să facă parte din sistemul judiciar/urmărire penală, persoanele fug din MD sau se plâng de abuzurile sistemului. Este fiindcă tot ei făceau aceste abuzuri. Legea bumerangului lucrează 100%”, a menționat avocatul.

Avocatul Nicolae Chirian a reamintit, de asemenea, „convorbirile dintre client și avocat sunt confidențiale și nu pot fi interceptate sub nici o formă”.

„Orice derogare de la această regulă este inadmisibilă! Dacă nu se respectă acest postulat, atunci nu putem vorbi despre dreptul la apărare sau despre un proces echitabil”, a scris pe Facebook, avocatul.

***
Acest articol a fost scris în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept și asigurarea transparenței justiției”. Este implementat de ONG-ul „Avocați pentru Drepturile Omului” cu sprijinul Național Endowment for Democracy, care nu afectează în niciun caz subiectul și conținutul materialelor jurnalistice publicate.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

CSP respinge un nou raport al Comisiei Vetting. Un procuror care urma să nu fie promovat va fi reevaluat

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a examinat, în ședința din 6 august, raportul privind evaluarea externă a integrității etice și profesionale (vetting) a procurorului din cadrul Procuraturii Anticorupție, Nicolae Mătăsaru. Comisia Vetting a identificat discrepanțe între veniturile și cheltuielile familiei procurorului în valoare de 731 de mii de lei și a recomandat constatarea faptului că acesta nu a promovat evaluarea. Totuși, CSP nu a fost de acord cu concluziile comisiei și a dispus reevaluarea.

Potrivit raportului, în urma analizei financiare a subiectului evaluării și a membrilor familiei acestuia, Comisia a constatat existența unor discrepanțe patrimoniale semnificative între veniturile legale și cheltuielile efectuate – discrepanțe care nu au putut fi justificate prin dovezi convingătoare. Deși procurorul a prezentat explicații cu privire la donații, economii, diurne și alte surse de venit, Comisia le-a considerat insuficiente pentru a înlătura îndoielile serioase privind legalitatea provenienței mijloacelor utilizate.

În total, Comisia a constatat existența unei averi nejustificate în valoare de 731 326 de lei. Aceasta a concluzionat că subiectul evaluării nu a reușit să demonstreze caracterul legal al acestor bani și, prin urmare, nu a înlăturat îndoielile serioase privind respectarea criteriilor de integritate financiară.

Procurorul și-a exprimat dezacordul față de concluziile Comisiei în cadrul ședinței CSP. Potrivit lui Mătăsaru, părinții săi au activat o perioadă îndelungată în baza patentei de întreprinzător și în domeniul agriculturii, motiv pentru care nu au ținut o evidență contabilă strictă care ar fi putut confirma veniturile reale.

„Părinții mei fac parte din această generație. Au muncit peste 40 de ani cinstit, onest și cu demnitate. O parte din această muncă s-a desfășurat în baza patentei de întreprinzător, într-o perioadă în care legislația era permisivă, iar suplimentar au desfășurat munca agricolă. (…) Nimeni nu le-a cerut atunci contracte de muncă pentru vânzarea propriilor struguri, a propriului vin de casă și al produselor agricole. Nimeni nu le-a spus că peste 20 de ani statul le va cere să dovedească leu cu leu, cu acte pe care legea nu le impunea atunci, bani pe care i-au câștigat prin muncă cinstită și pe care i-au oferit copilului lor pentru un trai mai bun. Aceeași istorie se repetă și în cazul părinților soției mele”, a comunicat procurorul.

Potrivit acestuia, soacra sa a lucrat timp de 20 de ani în piețe. „Ulterior după legalizarea afacerii – în centre comerciale din Federația Rusă, vânzând haine, încălțăminte, filtre și alte bunuri, inițial în format neoficial. (…) Este o poveste obișnuită pentru generația ei, iar astăzi această muncă de 20 de ani este pusă la îndoială, pentru că nu există pentru fiecare rublă câștigată acum 15-20 de ani o hârtie ștampilată”, a adăugat procurorul.

În plus, procurorul a menționat că, în toate situațiile în care au existat dubii, Comisia le-a interpretat în defavoarea sa. Potrivit acestuia, Comisia a luat în calcul la valoarea maximă toate cheltuielile declarate de el, dar a refuzat să includă veniturile declarate. Din calcule au fost excluse în mod nejustificat economiile bancare confirmate prin documente, precum și veniturile reale ale mamei sale obținute din activitatea în baza patentei, confirmate de Serviciul Fiscal, a menționat el.

Potrivit procedurii, Comisia trebuie să efectueze o verificare repetată și să prezinte un nou raport. CSP poate respinge raportul și a doua oară, adoptând propria decizie privind promovarea sau nepromovarea evaluării.

***

Amintim, în acest sens, că la ședința din 4 august CSM a promovat o judecătoare care a picat de două ori vettingul. Astfel, magistrata a rămas în sistem. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: