Evghenia Guțul

Un ex-deputat PDM și un producător de magneți. „Echipa de vis” a lui Șor din Găgăuzia, care a fost repinsă de legislativul de la Comrat

Adunarea Populară a Găgăuziei nu a aprobat în ședința din 28 iulie componența Comitetului Executiv a autonomiei Găgăuze – echipa noului bașcan Evghenia Guțul, pe motiv că membrii acesteia nu cunosc limba găgăuză. În ajun, aceștia au fost prezentați, în cadrul unui eveniment organizat la Comrat, de către oligarhul fugar Ilan Șor. Aproape jumătate dintre membrii „echipei de vis” („dream team”), cum a numit-o Șor, au făcut parte din fosta echipă a Comitetului Executiv, iar unii membri noi nu au mai avut anterior nicio legătură cu autonomia. NM a analizat cu cine vrea Evghenia Guțul să conducă Găgăuzia și ce se cunoaște despre aceștia.

Context: Comitetul Executiv al U.T.A. Găgăuzia – este organul executiv al autonomiei. Acesta este format și condus de către bașcan. Ulterior componența acestuia este aprobată de Adunarea Populară a Găgăuziei. Din componența Comitetului fac parte adjuncții bașcanului, șefii a 12 departamente, șeful Serviciului Informații și Securitate al Găgăuziei, șeful Agenției de Promovare a Investițiilor, directorul Centrului de Cercetări Științifice al Găgăuziei și șefii administrației a trei raioane din Găgăuzia: Vulcănești, Ciadîr-Lunga și Comrat.

Guțul a anunțat că noua componență a Comitetului Executiv a fost formată cu ajutorul experților din Sankt-Petersburg. Organigrama Comitetului a rămas aceeași cu excepția unui singur punct: acum bașcanul va avea trei adjuncți în loc de doi. Nu se știe deocamdată ce responsabilități vor avea aceștia. Să începem cu ei.

Adjuncții bașcanului

Victor Petrov

Unul dintre cei trei adjuncți ai președintelui Comitetului Executiv a devenit deputatul Adunării Populare din Găgăuzia Victor Petrov. Cu un an înainte de alegerile în Adunarea Populară a Găgăuziei, care s-au desfășurat în toamna anului 2021, Petrov a creat organizația neguvernamentală „Celula Anticriză a Poporului”. Cea mai vizibilă acțiune a acestei structuri a fost împărțirea produselor alimentare locuitorilor autonomiei înainte de alegeri, care a provocat un adevărat scandal. Concurentul de circumscripție a lui Petrov l-a acuzat pe acesta de utilizarea fondurilor nedeclarate și a cerut Comisiei Electorale a Găgăuziei să-l scoată pe Petrov din cursă, însă Comisia a respins solicitarea.

La alegerile prezidențiale din 2020, Petrov l-a susținut pe candidatul socialiștilor, Igor Dodon, iar după alegerile în Adunarea Populară a Găgăuziei, a organizat o întrevedere cu Dodon. La începutul lui 2022, Petrov a fost unul dintre inițiatorii scrisorii adresate conducerii „Gazprom” și președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, în care se solicita să i se oferire Găgăuziei oportunitatea de a plăti mai puțin pentru gazele naturale sau chiar livrarea gratuită a acestora. Scrisoarea a fost expediată din numele Adunării Populare a Găgăuziei, însă nu a parvenit niciun răspuns. În vara anului 2022, Petrov devine președintele organizației social-politice proruse „Uniunea Populară din Găgăuzia”, declarând despre „eșecul fatal al autorităților proeuropene de la Chișinău, a căror activitate a condus la majorarea fără precedent a prețurilor” și la o „rusofobie teribilă”. La alegerile organizate recent pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, Petrov a participat în calitate de candidat independent. Acesta a fost susținut de deputații socialiști Vasile Bolea și Alexandr Suhodolski, care ulterior au fost excluși din PSRM. După alegerile bașcanului, Bolea, Suhodolski și Petrov au zburat în Israel la o întrevedere cu Ilan Șor.

Trebuie să menționăm faptul că sloganele preelectorale ale lui Petrov și ale Evgheniei Guțul au fost practic identice. Sloganul lui Petrov – „Găgăuzia visurilor mele”, sloganul Evgheniei Guțul – „Găgăuzia – regiunea visurilor”.

Potrivit declarației sale de venit, timp de doi ani Petrov a câștigat 2587 lei. În timp ce soția acestuia, în aceeași perioadă, a obținut peste 2 milioane de lei. Toate bunurile mobile și imobile ale familiei Petrov sunt înregistrate pe numele soției sale.

Mihail Vlah

grt.md

Un alt adjunct al bașcanului a devenit Mihail Vlah – șeful Consiliului de Supraveghere al postului public de televiziune din Găgăuzia GRT. Nici Vlah nu ascunde că este prorus. El a fost un participant activ la protestul din Comrat organizat în vara anului 2022. Iar în luna mai 2023, în urma scandalului privind rezultatele alegerilor bașcanului, a susținut-o activ pe Evghenia Guțul și a devenit unul dintre liderii protestului  împotriva imixtiunii Chișinăului în alegerile din autonomie.

Ulterior, a organizat un alt protest chiar în aceeași zi cu protestul organizat de Partidul „ȘOR”, declarat acum neconstituțional. Vlah a participat la ambele acțiuni de protest în cadrul cărora a vorbit despre inadmisibilitatea amestecului Chișinăului în treburile Comratului, a criticat actuala guvernare și s-a plâns de „paradele gay de la Chișinău”.

Iar la congresul deputaților de toate nivelurile din Găgăuzia, convocat după scandalul privind alegerea bașcanului, Vlah a propus crearea unei întreprinderi de gaze naturale în autonomie, care va achiziționa singură gaze naturale.

Cea mai recentă declarație de venit a lui Vlah datează din 2021. În ceea ce privește sursele de venit, acesta a indicat, printre altele, firma agricolă Bakayan. 67% din firmă îi aparțin soției sale. Aceasta este una dintre companiile agricole din Moldova pentru care Rusia a ridicat embargoul în 2023. În 2021, Vlah a primit dividende de peste 1 milion de lei de la Bakayan.

Pavel Verejanu

Andrei Mardari / NewsMaker

Viceguvernator a devenit și primarul orașului Orhei, Pavel Verejanu – la fel o personalitate cunoscută. Verejanu s-a născut la Fălești și până acum nu s-a știut despre vreo legătură a acestuia cu Găgăuzia.

În 2015 a devenit membru al Partidului „ȘOR”, în același an Șor a câștigat mandatul de primar al orașului Orhei, iar Verejanu a devenit consilier municipal. În 2019, Verejanu obține fotoliul de primar al orașului Orhei.

În toamna anului 2022, a fost liderul protestelor organizate aproape săptămânal de Partidul „ȘOR”. În campania electorală pentru alegerea bașcanului Găgăuziei, a fost în echipa Evgheniei Guțul, a participat la întâlniri cu alegătorii. A fost prezent la învestirea Evgheniei Guțul.

Ultima declarație de venit a lui Verejanu datează din 2022. El a indicat că a câștigat în calitate de primar al orașului Orhei 157 de mii de lei.

Potrivit declarației, acesta a primit în dar de ziua sa de naștere 85 de mii de lei.

Șeful Departamentului Sănătate

deschide.md

O altă față cunoscută din noua componență a Comitetului Executiv este fostul deputat al Partidului Democrat și fostul director al Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă,  Boris Golovin. El va conduce Departamentul Sănătate al Găgăuziei.

În 2019, când conducea Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă, Golovin a fost acuzat de abuz de putere și corupție. El a fost reținut în dosarul achiziționării ambulanțelor și a fost demis din funcție, însă ,ulterior a fost restabilit.

Acesta nu este singurul scandal de proporții care îl vizează pe Golovin. În 2010, când deținea funcția de viceministru al Sănătății, el a fost acuzat că a provocat prejudicii bugetului de stat ca urmare a achiziționării ilegale a echipamentului digital de radiodiagnostic.

Înainte de aceasta, pe timpul când Golovin conducea fracțiunea comuniștilor din Consiliul municipal Chișinău, el a fost acuzat că ar fi urmărit interese personale când s-a decis fuziunea unor spitale din Capitală.

Despre o potențială legătură a lui Golovin cu Găgăuzia anterior nu se știa nimic.

Șeful Direcției de Afaceri a bașcanului

Facebook

Această Direcție va fi condusă de Iurii Cuznețov, președintele organizației teritoriale a partidului neconstituțional „ȘOR” din sectorul Rîșcani al Capitalei.

La fel ca Pavel Verejanu, Cuznețov a fost alături de Evghenia Guțul pe toată durata campaniei electorale. Și, la fel ca Verejanu și Golovin, Cuznețov nu a avut nicio legătură anterior cu Găgăuzia.

În 2019, a candidat pentru funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din circumscripția uninominală nr. 31 (Chișinău), dar nu a intrat în Parlament.

Până atunci, Cuznețov producea magneți. Produsul se numea «магнитики by Юрчик Кузнецофф».

Șeful administrației raionale Comrat

Facebook

Un alt membru permanent al „escortei” preelectorale a Evgheniei Guţul – este Alexandr Panov.

Acesta este noul șef al administrației raionale Comrat. Dar, spre deosebire de alți „scutieri”, Panov este originar din satul Bugeac din Găgăuzia, și timp îndelungat a fost agricultor.

La alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei din 2021, a candidat din circumscripția Bugeac, dar nu a obținut mandatul de deputat al autonomiei.

 

Oamenii Irinei Vlah

Din noua componență a Comitetului Executiv fac parte mai mulți reprezentanți ai echipei Irinei Vlah. Astfel, Departamentul Finanțe va fi condus în continuare de către Tatiana Doiceva, Departamentul Educație – de Tatiana Cristeva, Departamentul Cultură – de Marina Semenova, Centrul de Cercetări Științifice – de Irina Constantinova, Agenția de Promovare a Investițiilor – de Natalia Cojacari. Direcția Relații Externe va fi condusă de Anastasia Ciolac, care a fost până acum șef adjunct al acestei direcții. În cadrul Comitetului Executiv, Ciolac lucrează din 2018.

Șeful administrației raionale Ciadîr-Lunga va rămâne Gheorghe Marangoz.

Fețele noi

Din componența Comitetului Executiv a lui Guțul fac parte și fețe absolut noi. Astfel, Deăartamentul Dezvoltare Economică și Turism va fi condus de antreprenoarea Larisa Cerven. Împreună cu soțul său, aceasta a deschis în Vulcănești vinăria de familie Kara Gani.

Departamentul Tineret și Sport i-a revenit antrenorului de taekwondo Veaceslav Dragoi, Departamentul Afaceri Interne – fostului șef al Poliției din U.T.A. Găgăuzia, Nicolai Tomailî.

Serghei Avtutov a devenit șeful Direcției Administrare Fiscală. Anterior acesta a lucrat în poliție, unde a investigat infracțiuni economice.

Ivan Caraman, care a condus anterior Întreprinderea municipală a Gospodăriei Locativ-Comunale din Comrat, a devenit șeful Departamentului Construcții și Infrastructură.

Complexul agroindustrial al Găgăuziei va fi condus de Maxim Mihailiuc. Anterior, acesta a fost viceprimar al orașul Comrat, în 2016 a demisionat din proprie inițiativă și a candidat pentru funcția de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei, dar nu a obținut mandatul. A lucrat în calitate de specialist principal în cadrul Complexului Agroindustrial din Găgăuzia.

Serviciul de Informații și Securitate al Găgăuziei va fi condus de Valerii Rotari. Anterior, acesta a lucrat în cadrul Direcției Afaceri Interne a autonomiei, iar ulterior în cadrul Camerei de Comerț și Industrie a Găgăuziei.

Petr Ceban este noul șef al administrației raionale Vulcănești. Este tatăl președintelui MoldovaGaz, Vadim Cheban. Anterior, a fost președintele interimar al administrației raionale Vulcănești.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Pierde doar autonomia”. Maia Sandu a comentat blocajul electoral din Găgăuzia și atitudinea Comratului față de Chișinău

În contextul blocajului electoral din Găgăuzia, reprezentanții Adunării Populare sunt aproape de a accepta regulile. O declarație în acest sens a fost făcută de președinta Maia Sandu la ediția din 14 mai a emisiunii „Территория свободы” de la Rlive. Potrivit șefei statului, s-a stabilit că, după aceste alegeri, Chișinăul și Comratul vor lucra pentru a îmbunătăți desfășurarea scrutinelor din Găgăuzia, dat fiind faptul că în regiune sunt mai multe probleme decât cele discutate astăzi. Totodată, Maia Sandu și-a exprimat speranța că, la următorul format, „va putea fi altfel de lucrat cu Adunarea Populară”, în caz contrar „va avea de pierdut doar autonomia”.

„Pentru noi este foarte important ca în Găgăuzia să fie alegeri libere și legale. Noi știm ce s-a întâmplat în anul 2023. Vrem ca oamenii din Găgăuzia să aleagă cine îi va reprezenta în Adunarea Populară, dar nu Șor sau altcineva de la Moscova. Adunarea Populară, din păcate, a decis că… a fost o comisie pe alegeri pe care ei au anulat-o și acum încercau să creeze comisia în afara oricăror reguli. (…) Sunt reguli și toți trebuie să respecte regulile”, a declarat Maia Sandu.

Ulterior, șefa statului a vorbit despre întrevederile cu reprezentanții din regiune. „Noi ne-am întâlnit de două ori pentru că, din păcate, înainte de aceasta ei nu s-au putut înțelege cu Comisia centrală electorală din Chișinău. După aceste întâlniri, eu de asemenea i-am invitat pe primari și am propus, împreună cu președintele Parlamentului, ca ei să creeze un grup de lucru comun, pentru ca acolo să fie și primarii, pentru că ei reprezintă satele și orașele din Găgăuzia. Din ceea ce am înțeles de la ultima ședință, acolo este foarte aproape ca și Comisia centrală electorală să accepte, și ei să accepte aceste reguli. (…) Comisia centrală electorală are reguli, dar sunt aproape ca reprezentanții Adunării Populare să accepte aceste reguli”, a comunicat Maia Sandu.

Potrivit șefei statului, în regiune „sunt mai multe probleme”. „Dar noi ne-am înțeles că, după aceste alegeri, ne vom așeza și acest grup de lucru va continua să lucreze pentru a îmbunătăți desfășurarea alegerilor din Găgăuzia, pentru că acolo sunt mai multe probleme decât cele pe care le discutăm astăzi”, a menționat președinta.

Maia Sandu a mai spus că sunt discuții și despre faptul că „din păcate am pierdut timp”. „Pentru că ei, nu toți, dar mulți politicieni locali din Găgăuzia nu au o altă agendă decât că „Chișinăul e rău”, „Chișinăul e vinovat”. (…) Noi sperăm că, la următorul format, va putea fi altfel de lucrat cu Adunarea Populară, pentru că din aceasta va avea de pierdut doar autonomia, nu că Chișinăul. Da, pentru Chișinău, desigur, că este o problemă că, iată, au loc astfel de scandaluri. (…) În pofida faptului cum va fi Adunarea Populară, (…) vor fi deschiși la cooperare sau nu, cel mai important este ca să fie o alegere a oamenilor din Găgăuzia. Ca să nu fie alegeri la care oamenii vor primi bani și să le spună pentru cine să voteze. Aceasta este cea mai importantă problemă pe care noi astăzi trebuie să o rezolvăm, dar ulterior deja vom vedea și sperăm că va fi o deschidere pentru ca să fie îmbunătățit dialogul”, a conchis șefa statului.

Detalii despre blocajul din Găgăuzia

Menționăm că mandatul actualei Adunări Populare a expirat, însă un nou scrutin nu a putut fi organizat. Inițial, alegerile urmau să aibă loc pe 16 noiembrie 2025, însă ulterior au fost reprogramate pentru 22 martie 2026. Totuși, instanța a anulat decizia privind completarea componenței organului electoral, ceea ce a făcut imposibilă desfășurarea scrutinului.

Blocajul este alimentat și de neconcordanțele dintre legislația autonomiei și normele electorale naționale. În timp ce legislația găgăuză folosește noțiunea de „Comisie Electorală Centrală”, noul Cod electoral al Republicii Moldova operează cu termenul de „Consiliu Electoral Central”. Din cauza acestei diferențe, instanțele au declarat ilegale mai multe decizii ale Adunării Populare, iar organul electoral a rămas incomplet.

Chișinăul insistă asupra armonizării legislației și susține că regulile de organizare a alegerilor din autonomie trebuie aliniate cadrului național. Comratul, în schimb, insistă că autonomia trebuie să își păstreze dreptul de a-și constitui independent propriul organ electoral și de a organiza alegeri în baza legii privind statutul său special.

Tensiunile au crescut după ce Ministerul Justiției a sesizat Curtea Constituțională și i-a cerut să verifice constituționalitatea prevederilor din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei care stabilesc că Adunarea Populară aprobă componența organului electoral al autonomiei.

Pe 26 martie, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că blocajul APG ar fi indus de Kremlin și „pionii” oligarhului fugar Ilan Șor.

Consultările desfășurate

În aprilie, Maia Sandu și Igor Grosu au avut consultări cu primarii localităților din Găgăuzia și cu membrii Adunării Populare a regiunii. Un anunț în acest sens a fost făcut pe 24 aprilie de reprezentanții instituției prezidențiale. În urma consultărilor s-a convenit crearea unui grup de lucru. În același timp, președintele Parlamentului a spus că reprezentanții autonomiei găgăuze trebuie să elaboreze „ceea ce n-a elaborat Adunarea Populară timp de un an de zile” – un document privind particularitățile alegerilor în autonomie, pentru a fi posibilă desfășurarea alegerilor în acest an. Detalii AICI.

Pe 11 mai, Maia Sandu și Igor Grosu au avut noi consultări. La acestea au participat deputați ai Adunării Populare, deputați de la Chișinău, precum și reprezentanți ai Comisiei Electorale Centrale. Urmare a acestora, Igor Grosu a spus că, în câteva zile, va fi prezentat un proiect de decizie cu toate particularitățile alegerilor din Găgăuzia. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: