În Cipru a dispărut Vladislav Baumgertner, unul dintre cei mai cunoscuți manageri ruși ai anilor 2010. În calitate de director general al „Uralkalii”, producător și exportator rus de îngrășăminte potasice, Baumgertner a rupt parteneriatul cu „Belaruskali”, iar în același an, ajuns în Belarus, a fost arestat timp de o lună. Potrivit Meduza, Baumgertner este cunoscut drept „ostaticul” lui Alexandr Lukașenko.
Pe 11 ianuarie, poliția din Cipru a anunțat dispariția Vladislav Baumgertner, cetățean rus în vârstă de 53 de ani. Acesta a plecat de acasă, din Limassol, oraș din Cipru, pe 7 ianuarie. De atunci, nu a răspuns la apeluri. Căutările au început pe 10 ianuarie. La ele s-au alăturat serviciul de salvare, poliția și voluntarii, fiind folosit un elicopter al poliției și drone. Baumgertner a fost căutat în zone greu accesibile din jurul localității Pissouri, unde a fost înregistrat pentru ultima dată semnalul telefonului său mobil.
În ziua următoare dispariției lui Baumgartner, în Cipru a fost găsit mort al treilea secretar al Ambasadei Rusiei, Aleksei Panov. Potrivit publicației SigmaLive, angajații ambasadei i-au predat corpul poliției cipriote, susținând că a fost vorba de un suicid și că Panov a lăsat o notă de adio. Totuși, nota nu a fost înmânată poliției, motivându-se că urma să fie trimisă la Moscova. De asemenea, polițiștii nu au fost lăsați să inspecteze biroul lui Panov, în care a fost descoperit corpul său.
Cine este Baumgertner
Absolvent al Universității Tehnice din Ural, Baumgertner și-a început cariera la compania de distribuție a energiei „Uralenergo”. La începutul anilor 2000, a obținut diplome de master în administrarea afacerilor și management financiar în Marea Britanie. Ulterior, a fost angajat la „Uralkalii”, producător și exportator rus de îngrășăminte cu potasiu. La acea vreme, „Uralkalii” era deținut de antreprenorul Dmitri Ribolovlev. În 2003, Baumgertner a devenit director comercial, iar în 2005 – director general și președinte al „Uralkalii”. Potrivit foștilor colegi, Ribolovlev l-a ales pe Baumgertner pentru că acesta plăcea investitorilor și nu oferea motive să fie suspectat de furt.
Baumgartner a listat compania la bursa din Londra și a fuzionat-o cu „Silvinit”, un alt producător de îngrășăminte potasice. „Baumgartner este direct și rațional. (…) Acționează întotdeauna în interesul afacerii, într-un mod clar și precis. Și asta aduce rezultate bune pentru afaceri, deși uneori nu ia în considerare emoțiile oamenilor și îi determină să se întoarcă împotriva lui”, declara în 2013 Mark Rozin, conducătorul companiei „Ecopsi Consulting”, care colabora cu „Uralkalii”.
Tot în 2005, „Uralkalii”, împreună cu „Belaruskali”, a creat „Compania Potasică Belarusă” – un canal unic de distribuție a îngrășămintelor potasice. Compania controla peste 40% din exportul mondial de potasiu. Însă până în 2013, pe fondul scăderii prețurilor, au început să apară neînțelegeri între „Uralkalii” și „Belaruskali”. Partenerii nu se puteau pune de acord asupra strategiei și au început să se acuze reciproc.
La sfârșitul lunii iulie 2013, Baumgertner a anunțat că „Uralkalii” se retrage din „Compania Potasică Belarusă”. Aceasta era unul dintre cele două cele mai mari carteluri de potasiu din lume, iar destrămarea sa a provocat un declin pe piață în ansamblu.
Potrivit Meduza, ieșirea „Uralkalii” din „Compania Potasică Belarusă” s-a dovedit a fi dureroasă pentru Alexandr Lukașenko. „Lovitura aplicată de partea rusă a subminat puternic „Belaruskali”, principalul furnizor de valută pentru buget. Asta înseamnă o lovitură pentru stabilitatea economică și bunăstarea declarată de Lukașenko”, declara analistul politic belarus Alexandr Klaskovskii.
Reținerea lui Baumgertner
La sfârșitul lunii august 2013, la o lună după ieșirea „Uralkalii” din „Compania Potasică Belarusă”, Baumgertner a sosit la Minsk pentru negocieri cu atunci prim-ministrul Belarusului, Mihail Miasnikovici. Negocierile s-au încheiat fără niciun rezultat, iar Baumgertner a fost reținut la aeroport, de unde intenționa să plece acasă. Nimeni nu avea îndoieli că ordinul fusese dat personal de Lukașenko, notează sursa citată.
„A venit, un puști, îl invită prim-ministrul. El s-a așezat cu picior peste picior și spune: asta nu se va întâmpla, asta nu se va întâmpla. A ieșit, a scuipat pe clădirea guvernului și a mers la aeroport, râzând. Iar acolo…”, povestea mai târziu Lukașenko. Mark Rozin spunea pentru Forbes că comportamentul care l-a indignat pe Lukașenko era „perfect în stilul lui Vlad”: „De multe ori se lovea de faptul că abordarea lui rațională nu ținea cont de factori imposibil de prevăzut. Nu trebuia să fie trimis la astfel de negocieri, cu atât mai mult în fața oficialilor”.
Lukașenko era indignat nu doar de comportamentul lui Baumgertner, ci și de cel al șefului său — proprietarul „Uralkalii”, Suleiman Kerimov, care, împreună cu partenerii săi, cumpărase compania de la Dmitri Ribolovlev. Lukașenko declara că Kerimov „face ce vrea” și sfătuia deschis conducerea Rusiei să folosească forța pentru a-l obliga pe omul de afaceri să vândă compania: „Eu i-aș închide pe Kerimov și pe ceilalți proprietari într-o singură celulă și ei ar vinde, cuminți, toate activele la cel mai mare preț. Le-aș găsi eu un cumpărător”.
Forțele de ordine belaruse l-au acuzat pe Baumgertner de abuz de putere și l-au trimis în arest. Arestarea sa a provocat o criză interstatală completă, scrie Meduza. Prim-vicepremierul Rusiei, Igor Șuvalov, a declarat că ceea ce s-a întâmplat este „foarte ciudat, inadecvat și nepartenerial”. A fost impusă interdicția la importul de carne de porc din Belarus și au fost reduse livrările de petrol către Belarus. Totuși, situația nu a escaladat într-un conflict deschis la nivelul șefilor de stat. Potrivit lui Lukașenko, el și Putin au convenit că „Baumgertner și Kerimov nu merită ca noi să stricăm relațiile”.
Extrădarea în Rusia
Baumgertner a stat arestat timp de o lună. A fost ținut într-o celulă individuală, inițial în același costum pe care îl purta la întâlnirea cu prim-ministrul Belarusului, scria Forbes. Potrivit unor surse ale revistei, în detenție Baumgertner „și-a revizuit profund viziunea asupra vieții”. La sfârșitul lunii septembrie 2013, a fost plasat în arest la domiciliu (într-un apartament închiriat la Minsk), iar la sfârșitul lunii noiembrie a fost extrădat în Rusia. Acolo i s-a deschis un dosar pentru abuz de putere – pentru a „îl aduce înapoi în țară”.
Ce a urmat
Potrivit sursei citate, „Uralkalii” și „Belaruskali” au trecut destul de bine peste „divorț”: după ce și-au revenit din șocurile inițiale (acțiunile „Uralkalii” au scăzut într-o singură zi cu 19%, iar „Belaruskali” a oprit jumătate din mine în căutarea unor noi canale de desfacere), în anul următor ambele companii și-au majorat producția. Kerimov, așa cum ceruse Lukașenko, a ieșit din capitalul „Uralkalii”, scrie meduza. Potrivit informațiilor „Proekt”, Putin l-a protejat pe Kerimov de urmărirea penală pe care Lukașenko încerca să o inițieze, iar în schimb Kerimov a transferat 100 de milioane de dolari pentru necesitățile centrului pentru copii „Sirius”, aflat sub tutela lui Putin.
Dosarul penal împotriva lui Baumgertner a fost închis, iar el s-a întors în afaceri. Fostul director al „Uralkalii” a condus unul dintre cei mai mari operatori portuari din Rusia, Global Ports, și a fost la conducerea producătorului de acumulatori litiu-ion Alevo, în care a investit Ribolovlev. În prezent, Baumgertner figurează ca director al companiei operator pentru birouri de familie HeadOffice, înființată în Cipru în 2020.
