medium.com

Un medic anesteziolog-reanimatolog care a lucrat în domeniu 40 de ani a murit din cauza COVID-19

Medicul anesteziolog-reanimatolog Feodor Botnaru a fost răpus de noul coronavirus. Acesta avea 70 de ani, însă continua să muncească în cadrul Spitalului clinic republican din stânga Nistrului, informează autoritățile de la Tiraspol. 

Feodor Botnaru a fost spitalizat în clinica din Slobozia pe 3 octombrie, iar medicii au descoperit că acesta suferea de pneumonie bilaterală, fiindu-i afectați plămânii în proporție de 48%. Starea sa s-a înrăutățit, iar peste cinci zile, el a fost transferat în secția de reanimare.

Bărbatul suferea de mai multe afecțiuni cardio-vasculare (în 2016 și 2019 a suferit atacuri de cord), diabet zaharat de gradul II și hipertensiune arterială. Feodor Botnaru era medic de categorie superioară cu o experiență în domeniu de 40 de ani.

Informația despre decesul medicului din stânga Nistrului nu a fost deocamdată confirmată de Ministerul Sănătății de la Chișinău. Acesta ar fi al 48-lea caz de deces din cauza COVID-19, în rândul lucrătorilor medicali din țara noastră.

Amintim că, tot ieri, au decedat din cauza coronavirusului au murit medicul neurochirurg de categorie superioară Leonid Nagacevschi din cadrul Institutului de Medicină Urgentă și  Maria Botnariuc, dezinfecționistă în cadrul Centrului de Sănătate Publică Hîncești.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Femeile votează mai mult decât bărbații, dar candidează mai rar: datele CEC

Comisia Electorală Centrală constată o creștere a participării femeilor la alegeri. Potrivit unei analize comparative a scrutinelor parlamentare din 2021 și 2025, prezentate pe 23 februarie, ponderea femeilor în rândul alegătorilor a crescut de la 53,48% în 2021 la 54,33% în 2025. Datele mai arată că, deși femeile reprezintă majoritatea alegătorilor și domină structurile de administrare electorală – cu 71,51% în consiliile electorale de circumscripție și peste 80% în birourile secțiilor de votare în 2025 – prezența lor în competiția politică rămâne mai redusă.

Dacă în 2021, în componența Comisia Electorală Centrală, formată din nouă membri, nu se regăsea nicio femeie, în 2025 alegerile au fost organizate de o autoritate alcătuită din patru bărbați și cinci femei, inclusiv președinta Angelica Caraman.

Potrivit comunicatului CEC, femeile continuă să domine structurile de administrare a alegerilor. În consiliile electorale de circumscripție, ponderea acestora a crescut de la 64,39% în 2021 la 71,51% în 2025.

În cadrul birourilor electorale ale secțiilor de votare, femeile reprezintă peste 80% din totalul funcționarilor electorali, comparativ cu 78% în 2021.

Autoritatea mai informează că numărul funcționarilor electorali instruiți s-a dublat aproape în ultimii patru ani – de la 6.064 persoane în 2021 la 12.043 în 2025. Femeile au constituit aproximativ 83% din totalul persoanelor instruite în ambii ani, fapt care, potrivit CEC, indică o consolidare a capacităților instituționale și o profesionalizare a procesului electoral.

În același timp, participarea alegătorilor din diaspora a înregistrat o evoluție pozitivă. Creșterea este asociată cu introducerea unor mecanisme suplimentare, inclusiv votul prin corespondență, care a facilitat implicarea cetățenilor aflați peste hotare în procesul electoral.

Participarea femeilor la alegeri

La alegerile parlamentare din 2021 au fost înregistrați 1.617 concurenți electorali, dintre care 712 au fost femei, ceea ce reprezintă 44% din total. În scrutinul din 2025 s-au înscris 599 de femei, ponderea acestora fiind de 43,9% din numărul total al candidaților, în ușoară scădere față de 2021.

Datele arată că, deși femeile au constituit majoritatea alegătorilor în ambele scrutine – cu o pondere de peste 53% – reprezentarea lor în rândul candidaților a rămas sub pragul de 50%.

„În ansamblu, analiza comparativă a alegerilor parlamentare din 2021 și 2025 evidențiază progrese în ceea ce privește participarea la vot și consolidarea procesului electoral, însă scoate în evidență și necesitatea unor eforturi continue pentru asigurarea unei reprezentări echilibrate de gen în viața politică”, a mai comunicat instituția.

Analiza a fost realizată cu susținerea proiectului „Consolidarea rezilienței democratice în Moldova”, implementat de PNUD Moldova și finanțat de Norvegia, Suedia și Danemarca.

Legea electorală prevede o cotă minimă de 40% pentru fiecare sex pe listele de candidați, cu poziționare echilibrată, astfel încât la fiecare zece poziții să fie incluși cel puțin patru candidați din fiecare sex.

În prezent, în Parlamentul Republicii Moldova sunt 40 de deputate, ceea ce constituie 39,6% din totalul mandatelor – aceeași pondere ca și după alegerile din 2021.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: