Colaj NM

Un reprezentant al Grupului Wagner, armata privată a lui Putin, a încercat să ajungă în R. Moldova

Un reprezentant al structurii private militare din Federația Rusă Wagner ar fi încercat să ajungă săptămâna aceasta în Republica Moldova. Acesta a fost depistat la Aeroportul internațional Chișinău, iar polițiștii de frontieră nu i-au autorizat intrarea în țară. Informația a fost confirmată de Poliția de Frontieră în dimineața de 12 martie. În total, în ultimele 7 zile au primit refuz de intrare în țară 182 de străini și 46 de mijloace de transport.

Potrivit Poliției de Frontieră, în ultimele șapte zile, la frontiera „verde” și în punctele de trecere a frontierei de stat au fost notificate 156 de evenimente, cu documentarea a 165 de persoane care au încălcat legislația frontalieră și migrațională a Republicii Moldova.

În punctele de trecere a frontierei, fluxul de persoane a constituit 229 635 traversări, iar valorile traficului de mijloace de transport a prezentat un număr de 63 332 traversări.

În perioada vizată, au fost declanșate 208 consemne, dintre care 11 consemne pe Interpol (persoane, mașini, documente) și 197 conform informațiilor parvenite din partea autorităților de ocrotire a normelor de drept naționale.

Au primit refuz de intrare în Republica Moldova 182 de cetățeni străini, dar și 46 de mijloace de transport.

„Atragem atenția că măsurile întreprinse, bazându-se pe analiza de risc și a informațiilor obținute în comun cu autoritățile naționale, inclusiv prin schimbul de informații cu partenerii internaționali, a permis depistarea în fluxul de pasageri, în punctul de trecere a frontierei de stat Aeroportul Internațional Chișinău a unui cetățean care a fost identificat ca și un posibil reprezentant al unei companii private militare din Federația Rusă (Wagner). Cetățeanului în cauză nu i-a fost autorizată trecerea frontierei de stat, fiind întors pe cale aeriană în statul de pornire”, a comunicat Poliția de Frontieră..

Amintim că pentru a exclude riscurile de securitate, în contextul stării de urgență în R. Moldova, dar și a războiului pornit de Rusia împotriva Ucrainei, în toate punctele de trecere a frontierei de stat sunt aplicate protocoale de securitate, ceea ce  presupune suplimentarea controlului trecerii frontierei de stat pentru călători, în special pentru cetățenii străini.

***

Grupul Wagner este un grup de mercenari conduși de unul dintre cei mai apropiați aliați ai președintelui Putin, Evghenii Prigojin.

Grupul Wagner este cunoscut ca armata privată a lui Vladimir Putin, implicată, de-a lungul timpului în conflicte din Ucraina, Siria şi în zona Africii, iar momentan și în Ucraina. Grup Wagner este considerat a fi cea mai mare companie militară privată din lume.

Poliția de Frontieră
Poliția de Frontieră
Poliția de Frontieră
Poliția de Frontieră
Poliția de Frontieră
Poliția de Frontieră

În februarie 2023, președinta Maia Sandu declara că în Republica Moldova s-ar pregăti destabilizări, menite să schimbe puterea de la Chișinău. Sandu menționa că „în realizarea planului, autorii mizează pe mai multe forțe interne în special pe grupări criminale cum ar fi formațiunea ȘOR și toate derivatele ei, pe unii veterani, foști angajați ai forțelor de ordine și pe mai multe persoane cunoscute în legăturile lor cu Plahotniuc”.

După ce Maia Sandu a anunțat că în Moldova s-ar pregăti destabilizări, deputata Partidului „ȘOR” Marina Tauber a chemat toate partidele din țară la protest. Cel mai recent urmează să se desfășoare pe 12 martie, începând cu ora 13:00 și este organizat de „Mișcarea pentru popor”, în spatele căreia este Partidul „ȘOR” și PACE, condus de Gheorghe Cavcaliuc.

Poliția a anunțat că s-ar pregăti destabilizări.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

„Atacurile sunt descalificante”. Perciun, despre modificările care pot prelungi mandatul rectorului UTM

Ministrul Educației, Dan Perciun, a declarat că modificarea propusă la Codul Educației, prin care unui rector i s-ar putea acorda un al treilea mandat în cazul în care universitatea a absorbit o altă instituție, prevede ca decizia să fie luată de comunitățile universitare. Potrivit lui Perciun, „atacurile la adresa unuia dintre cei mai dinamici rectori sunt descalificante”. Reacția vine în contextul criticilor aduse propunerilor de modificare a Codului Educației, în urma cărora rectorul UTM Viorel Bostan, care a candidat pe lista PAS la parlamentare, ar putea obține un al treilea mandat. NM a încercat să obțină un comentariu de la reprezentanții UTM. Instituția nu a răspuns la apelurile redacției.

Perciun a declarat că „modificarea propusă la Codul Educației nu spune altceva decât faptul că Senatul, în componență extinsă — cu tot cu reprezentanții instituțiilor absorbite — poate decide să-i ofere un ultim, al treilea mandat rectorului care gestionează procesul de absorbție”.

„Decizia de a acorda acest privilegiu aparține Senatului și este crucială inclusiv pentru instituțiile care au fuzionat cu alte universități. Atacurile venite din partea unor reprezentanți ai partidelor politice la adresa unuia dintre cei mai dinamici rectori sunt descalificante. Universitatea Tehnică a cunoscut un proces de modernizare fără precedent în ultimii 10 ani și este un pilon de bază al economiei naționale, gestionând în continuare un proces contestat constant – integrarea Universității Agrare. Comunitățile universitare vor decide cine să le reprezinte, nu politicienii”, a spus Perciun.

Precizăm că, în anul 2022, printr-o hotărâre de guvern, Universitatea Agrară a fost absorbită de Universitatea Tehnică a Moldovei. Totodată, pe 1 decembrie 2025, Europa Liberă a scris că Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” ar putea fi absorbită de UTM.

Astfel, pe 4 decembrie, într-un comunicat de presă, Ministerul Educației s-a referit la „constituirea unui Centru Universitar la Cahul în componența Universității Tehnice a Moldovei, prin absorbția Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu””. „Reprezintă o propunere care continuă să fie discutată cu comunitatea academică din Cahul. (…) Argumentele unei asemenea transformări țin de obiectivul Ministerului Educației și Cercetării de a asigura, pe termen mediu și lung, menținerea și dezvoltarea unui centru universitar puternic la Cahul, în contextul declinului demografic din regiune”, a comunicat ministerul.

Potrivit Ministerului Educației, „opțiunea UTM este propusă deoarece permite, pe de o parte, dezvoltarea și consolidarea specialităților inginerești, IT și agricole relevante pentru economia națională, iar pe de altă parte, pentru că, în comparație cu alte două universități analizate: Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” și Universitatea de Stat din Moldova, UTM dispune de o situație financiară semnificativ mai solidă”.

Ce prevede în prezent Codul Educației și ce a propus ministerul

Potrivit Codului Educației, mandatul rectorului este de 5 ani și poate fi exercitat de aceeași persoană de cel mult două ori consecutiv. Mandatul încetează automat la vârsta de 65 de ani. Rectorul este ales de adunarea generală a cadrelor didactice, științifico-didactice și științifice titulare, inclusiv decani și șefi de departamente aleși prin concurs, precum și de reprezentanții studenților din senat și consiliile facultăților, cu votul majorității membrilor.

Pe 2 decembrie, ministrul Dan Perciun a anunțat inițierea unor modificări la Codul Educației, iar a doua zi Ministerul Educației a publicat proiectul de lege pentru consultare publică. Una dintre propuneri vizează acordarea unui al treilea mandat consecutiv rectorilor instituțiilor care au absorbit alte universități, ca excepție. Documentul argumentează că este nevoie de continuitate managerială pentru a evita blocaje și întârzieri. Totodată, se precizează că decizia rămâne la comunitatea academică, astfel „al treilea mandat este posibil doar prin votul acesteia”.

Reacții

Pe 3 decembrie, rectorul USM, Igor Șarov, a declarat că orice reorganizare care ar permite aceleiași familii să conducă o universitate timp de circa 40 de ani contravine principiilor de transparență și democrație.

La rândul său, liderul PNM, Dragoș Galbur, a acuzat că „schema” ar fi fost pusă în aplicare de ministrul Dan Perciun și rectorul UTM, Viorel Bostan. „Se pare că dacă candidezi pe listele PAS la parlamentare, absorbi Universitatea Agrară, mai nou, urmează să o anihileze și pe cea din Cahul, devii o nouă entitate juridică și poți candida pentru încă 5 ani”, comunica Galbur, adăugând că „pe 2 februarie expiră mandatul actualului rector de la UTM”.

Precizăm că Viorel Bostan, rectorul UTM, a fost al 17-lea pe lista PAS la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Pe 12 noiembrie, liderul PAS, Igor Grosu, a anunțat că Bostan a decis să renunțe la mandatul de deputat. Viorel Bostan, în vârstă de 53 de ani, a fost ales rector al UTM în 2016. În decembrie 2020, el a fost reales în funcția de rector. Tatăl său, Ion Bostan, a condus instituția în perioada 1992–2015.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: