Robert Michael / Global Look Press

Va ajunge Moldova la imunitate colectivă la Covid? Ce spun medicii epidemiologi

După o jumătate de an de la lansarea campaniei de imunizare anti-COVID, Moldova se confruntă cu un nou val de contaminări. NM a analizat împreună cu câțiva medici epidemiologi, când va apărea imunitatea colectivă în Moldova, ce influențează formarea acesteia și dacă noile tulpini ale coronavirusului ar putea fi un obstacol în acest sens.

Ce este imunitatea colectivă

Imunitatea colectivă la o anumită boală se formează în baza celei căpătate, care poate fi de două tipuri: naturală și artificială. „Noi obținem imunitatea naturală după ce ne îmbolnăvim (în cazul nostru, de coronavirus), iar cea artificială – datorită vaccinării”, ne-a explicat Angela Paraschiv, șefa Catedrei Epidemiologie a Universității de Stat de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu”.

Făcând referire la OMS, autoritățile și medicii epidemiologi din Moldova susțin că metoda principală de obținere a imunității colective este vaccinarea populației. În același timp, imunizarea nu garantează faptul că o persoană vaccinată nu se va îmbolnăvi de COVID. Însă persoanele care s-au vaccinat, chiar dacă se contaminează, suportă o formă mult mai ușoară a bolii și ajung mult mai rar la spital cu forme grave ale coronavirusului, a menționat Paraschiv. „O persoană nevaccinată, care s-a îmbolnăvit de COVID, nu este nicicum protejată de spitalizare, de o formă gravă a bolii și chiar de deces”, a subliniat Angela Paraschiv. 

Care este situația privind imunitatea în Moldova

Potrivit datelor Ministerului Sănătății, 279 mii de persoane din Moldova s-au îmbolnăvit de coronavirus, sau circa 8% din populație (Ministerul Sănătății ia în calcul populația de 3,5 milioane de persoane de pe ambele maluri ale Nistrului). 750 mii de persoane sau 21,5% din populație s-au imunizat. Deci, aproximativ 1 milion (29,4%) de locuitori ai țării noastre au obținut imunitate. Aproximativ, pentru că unii dintre cei care s-au imunizat, au fost bolnavi anterior de COVID. Totodată, până acum, nu există date exacte, cât de mult se păstrează imunitatea după boală și după vaccin.  

Cei de la OMS nu pot răspunde la aceste întrebări, însă apreciază pozitiv un studiu al cercetătorilor britanici conform căruia persoanele care au fost bolnave de COVID ar putea fi protejate de contaminarea repetată pe o perioadă de cel puțin o jumătate de an.

Dar există și alte studii (de exemplu, cel al Washington University din St. Louis și The Rockefeller University din New York City), potrivit căruia la persoanele care au fost bolnave de COVID imunitatea durabilă se păstrează câteva decenii și chiar toată viața. Cei de la OMS sunt sceptici față de această informație, exemplificând prin cazurile de contaminare repetată cu coronavirus.

Nu există nici informații exacte despre perioada de menținere a imunității după vaccinare. Conform datelor preliminare ale producătorilor și studiilor, este vorba despre cel puțin o jumătate de an, dar, posibil, cu mult mai mult.

Pentru a obține imunitatea colectivă, OMS și Ministerul Sănătății din Moldova consideră că este necesară vaccinarea a cel puțin 70% din populație (persoanele care au fost bolnave nu sunt luate în calcul). În Moldova, ar fi vorba de circa 2,5 milioane de persoane, adică ar trebui să se imunizeze încă cel puțin 1,7 milioane de oameni.

Când se va forma imunitatea colectivă în Moldova

Medicii epidemiologi susțin e prea puțin probabil că în Moldova se va forma imunitatea colectivă în timpul apropiat. Această situație este cauzată nu numai de ritmurile scăzute de imunizare, dar și de răspândirea – în lume și în Moldova – a tulpinei „Delta”, care este mult mai contagioasă și mai periculoasă. Potrivit afirmațiilor Angelei Paraschiv, dacă anterior o persoană infectată putea contamina alte două-trei persoane, acum, din cauza răspândirii „Delta”, o persoană poate contamina deja alte șapte-opt.

Veaceslav Guțu, medic epidemiolog la Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP), a menționat că rata de vaccinare a fost ridicată până la 80% și mai sus. „Odată cu apariția noilor tulpini, acest obiectiv [obținerea imunității colective] se îndepărtează treptat. Din cauza mutațiilor virusului, eficiența vaccinurilor scade, de aceea este foarte important să fie respectate în continuare măsurile de securitate și să nu fie permisă circulația [liberă] a virusului”, a precizat Guțu.

Angela Paraschiv a mai menționat că deocamdată, Moldova este departe de imunitatea colectivă. „De aceea autoritățile își propun să formeze un segment imunizat al societății”, a spus Paraschiv.

Sunt vizate persoanele care, în virtutea profesiei sau a serviciului, pot contacta zilnic și îndeaproape cu virusul: lucrătorii medicali, pedagogii, angajații din comerț și servicii, funcționarii publici etc. Medicul epidemiolog a remarcat faptul că formarea unui astfel de „segment” ar putea fi posibilă doar în condițiile în care oamenii nu vor neglija vaccinarea și vor respecta măsurile de securitate. 

Și Veaceslav Guțu este de acord cu această afirmație. Potrivit lui, acum toate eforturile sistemului ar trebui să fie direcționate anume spre grupurile de risc, în special spre lucrătorii medicali și cadrele didactice. „Acest lucru ne va permite să salvăm mai multe vieți și să reducem povara asupra sistemului de sănătate în timpul unui nou val”, a subliniat epidemiologul.

Conform datelor Ministerului Sănătății, circa 90% dintre lucrătorii medicali din Moldova s-au vaccinat. În ce privește cadrele didactice, situația este mai tristă. Autoritățile consideră că școlile sunt una dintre sursele de răspândire a virusului, de aceea și-au dorit ca până la începutul anului de studii, să aducă nivelul de imunizare în rândul pedagogilor și al personalului auxiliar din școli până la 70%. Însă acest obiectiv nu a fost atins.

„Noi nu putem imuniza copiii, de aceea este important să-i protejăm prin vaccinarea pedagogilor. Dacă la Chișinău, autoritățile au reușit să obțină rata de 70% de vaccinare a cadrelor didactice, în celelalte orașe și raioane e cu mult mai rău. Nu există un nivel care ar permite stoparea răspândirii virusului [prin intermediul școlilor]”, a spus Paraschiv.

Specialiștii de la Ministerul Sănătății nu fac prognoze privind vaccinarea și imunitatea colectivă. Probabil, și din cauza că, potrivit celui mai recent sondaj al Ministerului Sănătății, doar 57 la sută din locuitorii Moldovei sunt dispuși să se vaccineze împotriva coronavirusului.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: