Robert Michael / Global Look Press

Va ajunge Moldova la imunitate colectivă la Covid? Ce spun medicii epidemiologi

După o jumătate de an de la lansarea campaniei de imunizare anti-COVID, Moldova se confruntă cu un nou val de contaminări. NM a analizat împreună cu câțiva medici epidemiologi, când va apărea imunitatea colectivă în Moldova, ce influențează formarea acesteia și dacă noile tulpini ale coronavirusului ar putea fi un obstacol în acest sens.

Ce este imunitatea colectivă

Imunitatea colectivă la o anumită boală se formează în baza celei căpătate, care poate fi de două tipuri: naturală și artificială. „Noi obținem imunitatea naturală după ce ne îmbolnăvim (în cazul nostru, de coronavirus), iar cea artificială – datorită vaccinării”, ne-a explicat Angela Paraschiv, șefa Catedrei Epidemiologie a Universității de Stat de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu”.

Făcând referire la OMS, autoritățile și medicii epidemiologi din Moldova susțin că metoda principală de obținere a imunității colective este vaccinarea populației. În același timp, imunizarea nu garantează faptul că o persoană vaccinată nu se va îmbolnăvi de COVID. Însă persoanele care s-au vaccinat, chiar dacă se contaminează, suportă o formă mult mai ușoară a bolii și ajung mult mai rar la spital cu forme grave ale coronavirusului, a menționat Paraschiv. „O persoană nevaccinată, care s-a îmbolnăvit de COVID, nu este nicicum protejată de spitalizare, de o formă gravă a bolii și chiar de deces”, a subliniat Angela Paraschiv. 

Care este situația privind imunitatea în Moldova

Potrivit datelor Ministerului Sănătății, 279 mii de persoane din Moldova s-au îmbolnăvit de coronavirus, sau circa 8% din populație (Ministerul Sănătății ia în calcul populația de 3,5 milioane de persoane de pe ambele maluri ale Nistrului). 750 mii de persoane sau 21,5% din populație s-au imunizat. Deci, aproximativ 1 milion (29,4%) de locuitori ai țării noastre au obținut imunitate. Aproximativ, pentru că unii dintre cei care s-au imunizat, au fost bolnavi anterior de COVID. Totodată, până acum, nu există date exacte, cât de mult se păstrează imunitatea după boală și după vaccin.  

Cei de la OMS nu pot răspunde la aceste întrebări, însă apreciază pozitiv un studiu al cercetătorilor britanici conform căruia persoanele care au fost bolnave de COVID ar putea fi protejate de contaminarea repetată pe o perioadă de cel puțin o jumătate de an.

Dar există și alte studii (de exemplu, cel al Washington University din StLouis și The Rockefeller University din New York City), potrivit căruia la persoanele care au fost bolnave de COVID imunitatea durabilă se păstrează câteva decenii și chiar toată viața. Cei de la OMS sunt sceptici față de această informație, exemplificând prin cazurile de contaminare repetată cu coronavirus.

Nu există nici informații exacte despre perioada de menținere a imunității după vaccinare. Conform datelor preliminare ale producătorilor și studiilor, este vorba despre cel puțin o jumătate de an, dar, posibil, cu mult mai mult.

Pentru a obține imunitatea colectivă, OMS și Ministerul Sănătății din Moldova consideră că este necesară vaccinarea a cel puțin 70% din populație (persoanele care au fost bolnave nu sunt luate în calcul). În Moldova, ar fi vorba de circa 2,5 milioane de persoane, adică ar trebui să se imunizeze încă cel puțin 1,7 milioane de oameni.

Când se va forma imunitatea colectivă în Moldova

Medicii epidemiologi susțin e prea puțin probabil că în Moldova se va forma imunitatea colectivă în timpul apropiat. Această situație este cauzată nu numai de ritmurile scăzute de imunizare, dar și de răspândirea – în lume și în Moldova – a tulpinei „Delta”, care este mult mai contagioasă și mai periculoasă. Potrivit afirmațiilor Angelei Paraschiv, dacă anterior o persoană infectată putea contamina alte două-trei persoane, acum, din cauza răspândirii „Delta”, o persoană poate contamina deja alte șapte-opt.

Veaceslav Guțu, medic epidemiolog la Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP), a menționat că rata de vaccinare a fost ridicată până la 80% și mai sus. „Odată cu apariția noilor tulpini, acest obiectiv [obținerea imunității colective] se îndepărtează treptat. Din cauza mutațiilor virusului, eficiența vaccinurilor scade, de aceea este foarte important să fie respectate în continuare măsurile de securitate și să nu fie permisă circulația [liberă] a virusului”, a precizat Guțu.

Angela Paraschiv a mai menționat că deocamdată, Moldova este departe de imunitatea colectivă. „De aceea autoritățile își propun să formeze un segment imunizat al societății”, a spus Paraschiv.

Sunt vizate persoanele care, în virtutea profesiei sau a serviciului, pot contacta zilnic și îndeaproape cu virusul: lucrătorii medicali, pedagogii, angajații din comerț și servicii, funcționarii publici etc. Medicul epidemiolog a remarcat faptul că formarea unui astfel de „segment” ar putea fi posibilă doar în condițiile în care oamenii nu vor neglija vaccinarea și vor respecta măsurile de securitate. 

Și Veaceslav Guțu este de acord cu această afirmație. Potrivit lui, acum toate eforturile sistemului ar trebui să fie direcționate anume spre grupurile de risc, în special spre lucrătorii medicali și cadrele didactice. „Acest lucru ne va permite să salvăm mai multe vieți și să reducem povara asupra sistemului de sănătate în timpul unui nou val”, a subliniat epidemiologul.

Conform datelor Ministerului Sănătății, circa 90% dintre lucrătorii medicali din Moldova s-au vaccinat. În ce privește cadrele didactice, situația este mai tristă. Autoritățile consideră că școlile sunt una dintre sursele de răspândire a virusului, de aceea și-au dorit ca până la începutul anului de studii, să aducă nivelul de imunizare în rândul pedagogilor și al personalului auxiliar din școli până la 70%. Însă acest obiectiv nu a fost atins.

„Noi nu putem imuniza copiii, de aceea este important să-i protejăm prin vaccinarea pedagogilor. Dacă la Chișinău, autoritățile au reușit să obțină rata de 70% de vaccinare a cadrelor didactice, în celelalte orașe și raioane e cu mult mai rău. Nu există un nivel care ar permite stoparea răspândirii virusului [prin intermediul școlilor]”, a spus Paraschiv.

Specialiștii de la Ministerul Sănătății nu fac prognoze privind vaccinarea și imunitatea colectivă. Probabil, și din cauza că, potrivit celui mai recent sondaj al Ministerului Sănătății, doar 57 la sută din locuitorii Moldovei sunt dispuși să se vaccineze împotriva coronavirusului.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Țuțu, condamnat la 8 ani de închisoare, acuză „imixtiune și influențe externe” în procesul său: a contestat sentința

Fostul deputat democrat Constantin Țuțu, condamnat la 8 ani de închisoare pentru infracțiunea de escrocherie și trafic de influență, a spus că a contestat sentința la Curtea de Apel Centru. Într-un mesaj postat pe un cont de rețele sociale al ex-deputatului, Țuțu a menționat că i-a fost „încălcat dreptul la un proces corect și echitabil”. Totodată, a adăugat că a fost „privat de libertate la comandă”. Amintim că sentința a fost contestată și de Procuratura Anticorupție, care a solicitat majorarea termenului de detenție în privința lui Țuțu – la 15 ani de închisoare.

Țuțu, deținut în Penitenciarul nr. 13 din capitală, a spus că a fost „privat de libertate la comandă”. „Condamnarea mea a fost decisă cu mult timp înainte, în altă parte, prin imixtiune și influențe externe acestui proces penal. În ziua de 27 ianuarie 2026, aceste indicații au fost doar formalizate, pentru a mă prezenta în fața societății drept „trofeu” al așa-numitei justiții reformate. Cunosc regizorii acestor opere, iar ei sunt printre noi, savurând rezultatele obținute. Totuși, această „performanță” nu reflectă adevărul despre mine, ci servește fidel interesele anumitor persoane”, se mai arată în mesajul postat pe rețelele de socializare.

Acesta a mai spus că a contestat sentința de condamnare la Curtea de Apel Centru, numind-o „abuzivă” și care „nu reflectă în niciun fel realitatea obiectivă”. „Justiția nu a binevoit să examineze obiectiv probele pe care le-am prezentat, probe care, cu siguranță, ar fi demonstrat nevinovăția mea, încălcându-mi dreptul la un proces corect și echitabil”, se mai arată în declarația lui Țuțu.

***

Pe 27 ianuarie 2026, Țuțu a fost condamnat la 8 ani de închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, pentru infracțiunea de escrocherie și trafic de influență. Totodată, acesta s-a ales cu o amendă de 450 000 de lei și a fost privat de dreptul de a exercita funcții publice și de demnitate publică pe un termen de 5 ani. De asemenea, a fost dispusă confiscarea în folosul statului a sumei de 2000 de euro, ca bunuri rezultate din infracțiune. Instanța a menținut, totodată, sechestrul aplicat pe bunurile lui Țuțu. Decizia a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Până la rămânerea definitivă a sentinței, i-a fost aplicată măsura preventivă a arestului preventiv. Țuțu a lipsit de la ședință.

Cât privește infracțiunea de fals în declarații (comisă în 2 episoade), Țuțu a fost recunoscut vinovat, însă liberat de pedeapsa penală în legătură cu expirarea termenului de prescripție pentru tragerea la răspundere penală. Țuțu a fost achitat pentru infracțiunea de îmbogățire ilicită, pe motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii.

Pe 11 februarie, Procuratura Anticorupție a anunțat că a contestat sentința lui Țuțu la Curtea de Apel. Procurorii consideră că pedeapsa stabilită de prima instanță este prea blândă și au solicitat majorarea termenului de detenție la 15 ani.

***

Țuțu a fost acuzat că, în perioada septembrie-octombrie 2017, a pretins și primit 20 de mii de euro de la o persoană pentru a influența procurori și judecători în favoarea unui învinuit. De asemenea, între 2014 și 2019, fiind demnitar, ar fi cheltuit mai mult decât veniturile declarate și ar fi inclus în declarațiile de avere pentru 2017 și 2018 date false sau incomplete privind veniturile obținute. Fostul deputat neagă și că s-ar fi îmbogățit pe căi ilegale și spune că a indicat în declarațiile de venit chiar și donațiile pe care le-a primit la evenimente de familie. El susține că și-a construit casa „cu propriile mâini” și cu ajutorul unui prieten, căruia i-a rămas dator cu 2 milioane de lei.

Reamintim, Țuțu a fost reținut în iulie 2025, pe aeroportul din Atena, împreună cu Vladimir Plahotniuc, în baza unui mandat Interpol. Aceștia aveau asupra lor documente false și 155.000 de euro. Portalul Cu Sens nota că Plahotniuc și Țuțu riscă între 5 și 10 ani de închisoare în Grecia, într-un dosar privind deținerea de documente false. Deși se afla sub control judiciar în Grecia, autoritățile de la Chișinău au anunțat ulterior că Țuțu a părăsit ilegal teritoriul elen și a intrat în Republica Moldova, fiind surprins în regiunea transnistreană. Pe 2 octombrie 2025, el a fost reținut la punctul de trecere Vulcănești, după ce ar fi încercat să mituiască un polițist de frontieră ca să nu-l rețină.

În prezent, Țuțu se află în arest preventiv la Penitenciarul nr. 13 din Chișinău.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: