Vaccinare COVID

Va ajunge Moldova la imunitate colectivă la Covid? Ce spun medicii epidemiologi

Denis Dermenji
| 21 septembrie, 2021
16:31

După o jumătate de an de la lansarea campaniei de imunizare anti-COVID, Moldova se confruntă cu un nou val de contaminări. NM a analizat împreună cu câțiva medici epidemiologi, când va apărea imunitatea colectivă în Moldova, ce influențează formarea acesteia și dacă noile tulpini ale coronavirusului ar putea fi un obstacol în acest sens.

Ce este imunitatea colectivă

Imunitatea colectivă la o anumită boală se formează în baza celei căpătate, care poate fi de două tipuri: naturală și artificială. „Noi obținem imunitatea naturală după ce ne îmbolnăvim (în cazul nostru, de coronavirus), iar cea artificială – datorită vaccinării”, ne-a explicat Angela Paraschiv, șefa Catedrei Epidemiologie a Universității de Stat de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu”.

Făcând referire la OMS, autoritățile și medicii epidemiologi din Moldova susțin că metoda principală de obținere a imunității colective este vaccinarea populației. În același timp, imunizarea nu garantează faptul că o persoană vaccinată nu se va îmbolnăvi de COVID. Însă persoanele care s-au vaccinat, chiar dacă se contaminează, suportă o formă mult mai ușoară a bolii și ajung mult mai rar la spital cu forme grave ale coronavirusului, a menționat Paraschiv. „O persoană nevaccinată, care s-a îmbolnăvit de COVID, nu este nicicum protejată de spitalizare, de o formă gravă a bolii și chiar de deces”, a subliniat Angela Paraschiv.

Care este situația privind imunitatea în Moldova

Potrivit datelor Ministerului Sănătății, 279 mii de persoane din Moldova s-au îmbolnăvit de coronavirus, sau circa 8% din populație (Ministerul Sănătății ia în calcul populația de 3,5 milioane de persoane de pe ambele maluri ale Nistrului). 750 mii de persoane sau 21,5% din populație s-au imunizat. Deci, aproximativ 1 milion (29,4%) de locuitori ai țării noastre au obținut imunitate. Aproximativ, pentru că unii dintre cei care s-au imunizat, au fost bolnavi anterior de COVID. Totodată, până acum, nu există date exacte, cât de mult se păstrează imunitatea după boală și după vaccin.

Cei de la OMS nu pot răspunde la aceste întrebări, însă apreciază pozitiv un studiu al cercetătorilor britanici conform căruia persoanele care au fost bolnave de COVID ar putea fi protejate de contaminarea repetată pe o perioadă de cel puțin o jumătate de an.

Dar există și alte studii (de exemplu, cel al Washington University din St. Louis și The Rockefeller University din New York City), potrivit căruia la persoanele care au fost bolnave de COVID imunitatea durabilă se păstrează câteva decenii și chiar toată viața. Cei de la OMS sunt sceptici față de această informație, exemplificând prin cazurile de contaminare repetată cu coronavirus.

Nu există nici informații exacte despre perioada de menținere a imunității după vaccinare. Conform datelor preliminare ale producătorilor și studiilor, este vorba despre cel puțin o jumătate de an, dar, posibil, cu mult mai mult.

Pentru a obține imunitatea colectivă, OMS și Ministerul Sănătății din Moldova consideră că este necesară vaccinarea a cel puțin 70% din populație (persoanele care au fost bolnave nu sunt luate în calcul). În Moldova, ar fi vorba de circa 2,5 milioane de persoane, adică ar trebui să se imunizeze încă cel puțin 1,7 milioane de oameni.

Când se va forma imunitatea colectivă în Moldova

Medicii epidemiologi susțin e prea puțin probabil că în Moldova se va forma imunitatea colectivă în timpul apropiat. Această situație este cauzată nu numai de ritmurile scăzute de imunizare, dar și de răspândirea – în lume și în Moldova – a tulpinei „Delta”, care este mult mai contagioasă și mai periculoasă. Potrivit afirmațiilor Angelei Paraschiv, dacă anterior o persoană infectată putea contamina alte două-trei persoane, acum, din cauza răspândirii „Delta”, o persoană poate contamina deja alte șapte-opt.

Veaceslav Guțu, medic epidemiolog la Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP), a menționat că rata de vaccinare a fost ridicată până la 80% și mai sus. „Odată cu apariția noilor tulpini, acest obiectiv [obținerea imunității colective] se îndepărtează treptat. Din cauza mutațiilor virusului, eficiența vaccinurilor scade, de aceea este foarte important să fie respectate în continuare măsurile de securitate și să nu fie permisă circulația [liberă] a virusului”, a precizat Guțu.

Angela Paraschiv a mai menționat că deocamdată, Moldova este departe de imunitatea colectivă. „De aceea autoritățile își propun să formeze un segment imunizat al societății”, a spus Paraschiv.

Sunt vizate persoanele care, în virtutea profesiei sau a serviciului, pot contacta zilnic și îndeaproape cu virusul: lucrătorii medicali, pedagogii, angajații din comerț și servicii, funcționarii publici etc. Medicul epidemiolog a remarcat faptul că formarea unui astfel de „segment” ar putea fi posibilă doar în condițiile în care oamenii nu vor neglija vaccinarea și vor respecta măsurile de securitate.

Și Veaceslav Guțu este de acord cu această afirmație. Potrivit lui, acum toate eforturile sistemului ar trebui să fie direcționate anume spre grupurile de risc, în special spre lucrătorii medicali și cadrele didactice. „Acest lucru ne va permite să salvăm mai multe vieți și să reducem povara asupra sistemului de sănătate în timpul unui nou val”, a subliniat epidemiologul.

Conform datelor Ministerului Sănătății, circa 90% dintre lucrătorii medicali din Moldova s-au vaccinat. În ce privește cadrele didactice, situația este mai tristă. Autoritățile consideră că școlile sunt una dintre sursele de răspândire a virusului, de aceea și-au dorit ca până la începutul anului de studii, să aducă nivelul de imunizare în rândul pedagogilor și al personalului auxiliar din școli până la 70%. Însă acest obiectiv nu a fost atins.

„Noi nu putem imuniza copiii, de aceea este important să-i protejăm prin vaccinarea pedagogilor. Dacă la Chișinău, autoritățile au reușit să obțină rata de 70% de vaccinare a cadrelor didactice, în celelalte orașe și raioane e cu mult mai rău. Nu există un nivel care ar permite stoparea răspândirii virusului [prin intermediul școlilor]”, a spus Paraschiv.

Specialiștii de la Ministerul Sănătății nu fac prognoze privind vaccinarea și imunitatea colectivă. Probabil, și din cauza că, potrivit celui mai recent sondaj al Ministerului Sănătății, doar 57 la sută din locuitorii Moldovei sunt dispuși să se vaccineze împotriva coronavirusului.

Știri similare

Viață

Expertiza medico-legală repetată în cazul Ludmilei Vartic, finalizată. Ce arată concluziile experților

Video

(VIDEO) Sandu cere presiuni asupra Rusiei/ Student PAS primea 300.000 lei anual/ Tkaciuk „strange cureaua”?

Viață

Un consilier municipal din Chișinău, reținut într-un dosar de escrocherie de peste 155 000 de euro

Ana-Maria Dolghii
| 14 iulie, 2026
19:09

Un moldovean de 32 de ani este cercetat penal după ce ar fi înșelat doi investitori cu peste 155 000 de euro, promițându-le câștiguri anuale de 20% din investiții fictive în proiecte imobiliare din Chișinău. Anunțul a fost făcut de Inspectoratul General al Poliției (IGP), care a precizat că bărbatul a fost reținut. Potrivit informațiilor consultate de Ziarul de Gardă, bărbatul vizat ar fi Ion Onța, consilier în Consiliul Municipal Chișinău, ales pe lista Mișcării Alternativa Naționale.

Potrivit unui comunicat emis de IGP, bărbatul este suspectat că ar fi înșelat două persoane printr-o schemă de investiții fictive în proiecte imobiliare din Chișinău.

„Suspectul le-ar fi promis victimelor un randament anual de 20% pentru investiții în proiecte imobiliare, convingând doi bărbați, de 34 și 40 de ani, să-i transfere, în mai multe tranșe, suma totală de 155 000 de euro. Pentru a crea impresia unei investiții reale și profitabile, acesta le restituia imediat câte 10% din sumele primite, prezentând în mod fraudulos aceste plăți drept profitul generat de investiție. În realitate, banii proveneau chiar din sumele remise de victime. Prin aceste acțiuni, celor două persoane le-ar fi fost cauzat un prejudiciu material în valoare totală de 3 077 600 de lei”, a menționat IGP.

Oamenii legii au efectuat percheziții la domiciliul și în automobilul suspectului, ridicând mai multe mijloace de probă care urmează să fie examinate în cadrul cauzei penale.

Suspectul a fost reținut pentru 72 de ore.

Dacă va fi găsit vinovat, acesta riscă o pedeapsă cu închisoarea de la 8 la 15 ani.

Bărbatul vizat ar fi consilierul MAN Ion Onța, scrie ZdG.

Ce avere declară Onța

Conform declarației sale de avere și interese personale pentru anul 2025, Onța a obținut venituri salariale și indemnizații în sumă de peste 700 000 de lei. Acesta a încasat 128 000 de lei ca indemnizație de consilier municipal, 65 000 de lei de la SA „Apă-Canal Chișinău”, 3 500 de lei în calitate de consilier local la Stăuceni, dar și venituri din funcția de „director comercial” la mai multe întreprinderi – peste 148 000 de lei de la SRL ONX Design, 120 000 de lei de la SRL ONX Concept, 108 000 de lei de la IANTAL CONS SRL, 90 000 de lei de la SRL ONTOP RENT și 37 000 de lei de la SRL ONTOP APARTAMENTS.

Totodată, consilierul declară venituri totale de 8,18 milioane de lei din înstrăinarea a șase mașini și două imobile. Printre acestea se numără vânzarea unui automobil Skoda Kodiaq pentru 550 000 de lei, a două bunuri imobile pentru câte 700 000 de lei fiecare, două BMW-uri vândute cu câte 790 000 de lei, un BMW pentru 2,8 milioane de lei și un Audi SQ pentru 1,6 milioane de lei.

Din darea în locațiune a bunurilor imobile, Ion Onța declară venituri de aproximativ 1,14 milioane de lei, cele mai mari sume provenind de la SRL Flat Keepers (502 mii lei), SRL ONTOP RENT (450 000 de lei) și SRL ONTOP APARTAMENTS (150 000 de lei).

La capitolul bunuri imobile, Onța declară mai multe terenuri, inclusiv două extravilane cumpărate cu câte 10 mii de euro, un teren intravilan procurat în 2021 pentru 70 000 de euro, dar evaluat în prezent la 120 000 de euro, precum și terenuri agricole dobândite în 2025, inclusiv unul de 43,12 hectare, evaluat la 2,34 milioane de lei, și altul de 5 hectare, cu aceeași valoare declarată.

Onța declară un apartament de 61,9 m², cumpărat cu peste 504 000 de lei și evaluat acum la 990 000 de lei, precum și cinci apartamente procurate în 2025, cu suprafețe cuprinse între 40 și 127 m², pentru sume cuprinse între 70 000 și 256 000 de euro.

În declarația de avere sunt incluse și patru automobile: un Mercedes S350D (2017), aflat în leasing, evaluat la 85 000 de euro, un BMW X3 cumpărat în 2025 cu 250 000 de lei, un Mercedes GLS Maybach (2023), evaluat la 4 milioane de lei, și un Bentley Flying Spur Mulliner (2024), evaluat la 5 milioane de lei.

Onța mai declară un ceas „Cronoswiss” în valoare de 50 000 de euro, un telefon „Vertu” de 20 000 de euro, o statuie handmade „Zeița Anput” de 5 000 de euro, un copac Bonsai de 10 000 de euro, o poșetă „Dolce & Gabbana” de 7 000 de euro și un inel „Boucheron” evaluat la 12 000 de euro.