Robert Michael / Global Look Press

Va ajunge Moldova la imunitate colectivă la Covid? Ce spun medicii epidemiologi

După o jumătate de an de la lansarea campaniei de imunizare anti-COVID, Moldova se confruntă cu un nou val de contaminări. NM a analizat împreună cu câțiva medici epidemiologi, când va apărea imunitatea colectivă în Moldova, ce influențează formarea acesteia și dacă noile tulpini ale coronavirusului ar putea fi un obstacol în acest sens.

Ce este imunitatea colectivă

Imunitatea colectivă la o anumită boală se formează în baza celei căpătate, care poate fi de două tipuri: naturală și artificială. „Noi obținem imunitatea naturală după ce ne îmbolnăvim (în cazul nostru, de coronavirus), iar cea artificială – datorită vaccinării”, ne-a explicat Angela Paraschiv, șefa Catedrei Epidemiologie a Universității de Stat de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu”.

Făcând referire la OMS, autoritățile și medicii epidemiologi din Moldova susțin că metoda principală de obținere a imunității colective este vaccinarea populației. În același timp, imunizarea nu garantează faptul că o persoană vaccinată nu se va îmbolnăvi de COVID. Însă persoanele care s-au vaccinat, chiar dacă se contaminează, suportă o formă mult mai ușoară a bolii și ajung mult mai rar la spital cu forme grave ale coronavirusului, a menționat Paraschiv. „O persoană nevaccinată, care s-a îmbolnăvit de COVID, nu este nicicum protejată de spitalizare, de o formă gravă a bolii și chiar de deces”, a subliniat Angela Paraschiv. 

Care este situația privind imunitatea în Moldova

Potrivit datelor Ministerului Sănătății, 279 mii de persoane din Moldova s-au îmbolnăvit de coronavirus, sau circa 8% din populație (Ministerul Sănătății ia în calcul populația de 3,5 milioane de persoane de pe ambele maluri ale Nistrului). 750 mii de persoane sau 21,5% din populație s-au imunizat. Deci, aproximativ 1 milion (29,4%) de locuitori ai țării noastre au obținut imunitate. Aproximativ, pentru că unii dintre cei care s-au imunizat, au fost bolnavi anterior de COVID. Totodată, până acum, nu există date exacte, cât de mult se păstrează imunitatea după boală și după vaccin.  

Cei de la OMS nu pot răspunde la aceste întrebări, însă apreciază pozitiv un studiu al cercetătorilor britanici conform căruia persoanele care au fost bolnave de COVID ar putea fi protejate de contaminarea repetată pe o perioadă de cel puțin o jumătate de an.

Dar există și alte studii (de exemplu, cel al Washington University din StLouis și The Rockefeller University din New York City), potrivit căruia la persoanele care au fost bolnave de COVID imunitatea durabilă se păstrează câteva decenii și chiar toată viața. Cei de la OMS sunt sceptici față de această informație, exemplificând prin cazurile de contaminare repetată cu coronavirus.

Nu există nici informații exacte despre perioada de menținere a imunității după vaccinare. Conform datelor preliminare ale producătorilor și studiilor, este vorba despre cel puțin o jumătate de an, dar, posibil, cu mult mai mult.

Pentru a obține imunitatea colectivă, OMS și Ministerul Sănătății din Moldova consideră că este necesară vaccinarea a cel puțin 70% din populație (persoanele care au fost bolnave nu sunt luate în calcul). În Moldova, ar fi vorba de circa 2,5 milioane de persoane, adică ar trebui să se imunizeze încă cel puțin 1,7 milioane de oameni.

Când se va forma imunitatea colectivă în Moldova

Medicii epidemiologi susțin e prea puțin probabil că în Moldova se va forma imunitatea colectivă în timpul apropiat. Această situație este cauzată nu numai de ritmurile scăzute de imunizare, dar și de răspândirea – în lume și în Moldova – a tulpinei „Delta”, care este mult mai contagioasă și mai periculoasă. Potrivit afirmațiilor Angelei Paraschiv, dacă anterior o persoană infectată putea contamina alte două-trei persoane, acum, din cauza răspândirii „Delta”, o persoană poate contamina deja alte șapte-opt.

Veaceslav Guțu, medic epidemiolog la Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP), a menționat că rata de vaccinare a fost ridicată până la 80% și mai sus. „Odată cu apariția noilor tulpini, acest obiectiv [obținerea imunității colective] se îndepărtează treptat. Din cauza mutațiilor virusului, eficiența vaccinurilor scade, de aceea este foarte important să fie respectate în continuare măsurile de securitate și să nu fie permisă circulația [liberă] a virusului”, a precizat Guțu.

Angela Paraschiv a mai menționat că deocamdată, Moldova este departe de imunitatea colectivă. „De aceea autoritățile își propun să formeze un segment imunizat al societății”, a spus Paraschiv.

Sunt vizate persoanele care, în virtutea profesiei sau a serviciului, pot contacta zilnic și îndeaproape cu virusul: lucrătorii medicali, pedagogii, angajații din comerț și servicii, funcționarii publici etc. Medicul epidemiolog a remarcat faptul că formarea unui astfel de „segment” ar putea fi posibilă doar în condițiile în care oamenii nu vor neglija vaccinarea și vor respecta măsurile de securitate. 

Și Veaceslav Guțu este de acord cu această afirmație. Potrivit lui, acum toate eforturile sistemului ar trebui să fie direcționate anume spre grupurile de risc, în special spre lucrătorii medicali și cadrele didactice. „Acest lucru ne va permite să salvăm mai multe vieți și să reducem povara asupra sistemului de sănătate în timpul unui nou val”, a subliniat epidemiologul.

Conform datelor Ministerului Sănătății, circa 90% dintre lucrătorii medicali din Moldova s-au vaccinat. În ce privește cadrele didactice, situația este mai tristă. Autoritățile consideră că școlile sunt una dintre sursele de răspândire a virusului, de aceea și-au dorit ca până la începutul anului de studii, să aducă nivelul de imunizare în rândul pedagogilor și al personalului auxiliar din școli până la 70%. Însă acest obiectiv nu a fost atins.

„Noi nu putem imuniza copiii, de aceea este important să-i protejăm prin vaccinarea pedagogilor. Dacă la Chișinău, autoritățile au reușit să obțină rata de 70% de vaccinare a cadrelor didactice, în celelalte orașe și raioane e cu mult mai rău. Nu există un nivel care ar permite stoparea răspândirii virusului [prin intermediul școlilor]”, a spus Paraschiv.

Specialiștii de la Ministerul Sănătății nu fac prognoze privind vaccinarea și imunitatea colectivă. Probabil, și din cauza că, potrivit celui mai recent sondaj al Ministerului Sănătății, doar 57 la sută din locuitorii Moldovei sunt dispuși să se vaccineze împotriva coronavirusului.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

mfa.gov.md

Șeful NATO, la întrevederea cu Mihai Popșoi: „Dorim să continuăm cooperarea strânsă cu Chișinăul”

Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, care se află astăzi, 11 martie, într-o vizită la Bruxelles, a discutat cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, despre consolidarea cooperării dintre Republica Moldova și Alianța Nord-Atlantică, precum și modernizarea sectorului de apărare. Rutte a subliniat că NATO dorește să continue „cooperarea strânsă” cu Chișinăul.

Întrevederea dintre Mihai Popșoi și Mark Rutte a avut loc la Cartierul General al NATO.

Potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe, discuțiile au vizat evoluția și perspectivele consolidării parteneriatului dintre Republica Moldova și NATO. De asemenea, a fost abordată cooperarea în domenii precum consolidarea rezilienței naționale, modernizarea sectorului de securitate și apărare, alinierea la standardele euro-atlantice și contribuția la stabilitatea regională, inclusiv în regiunea Mării Negre.

mfa.gov.md

Mihai Popșoi a subliniat că, în ultimii ani, parteneriatul dintre Republica Moldova și NATO a evoluat într-o cooperare practică, orientată spre rezultate concrete în vederea modernizării sectorului de securitate și apărare conform standardelor noi.

Oficialul moldovean a reiterat că viziunea Republicii Moldova este de a acționa ca un partener de încredere al NATO. Ministrul a menționat că obiectivul strategic al țării îl constituie aprofundarea și extinderea parteneriatului existent, prin valorificarea mecanismelor actuale de cooperare, inclusiv Programul Individual de Parteneriat (ITPP) Republica Moldova–NATO și Inițiativa de Consolidare a Capacităților de Apărare și Securitate.

Capacitatea Republicii Moldova de a face față multiplelor interferențe din ultima perioadă este o dovadă clară a rezilienței și unității societății noastre, precum și a solidarității partenerilor. Suntem recunoscători partenerilor euro-atlantici pentru sprijinul oferit de-a lungul timpului. Cooperarea cu NATO a contribuit la consolidarea instituțiilor statului și la avansarea reformelor democratice în Republica Moldova”, a spus el.

La rândul său, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a reafirmat sprijinul Alianței pentru Republica Moldova și disponibilitatea de a continua cooperarea cu autoritățile de la Chișinău.

Relația dintre NATO și Republica Moldova se bazează pe un parteneriat solid de peste 30 de ani. Apreciem eforturile depuse de Republica Moldova în contextul provocărilor actuale și salutăm determinarea de a continua parcursul european, precum și sprijinul constant acordat Ucrainei. Dorim să continuăm cooperarea strânsă cu autoritățile de la Chișinău, iar NATO este pregătită să ofere suportul necesar”, a declarat Rutte.

mfa.gov.md

De asemenea, ministrul Mihai Popșoi a avut un schimb de opinii cu ambasadorii statelor membre ale Alianței în cadrul Consiliului Nord-Atlantic, unde a vorbit despre evoluțiile recente din Republica Moldova și prioritățile Guvernului nou în domeniul securității și apărării. În intervenția sa, oficialul a subliniat importanța dialogului și a cooperării avansate și pragmatice cu NATO, precum și rolul parteneriatului în consolidarea rezilienței statului și în sprijinirea stabilității regionale.

mfa.gov.md

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: