Robert Michael / Global Look Press

Va ajunge Moldova la imunitate colectivă la Covid? Ce spun medicii epidemiologi

După o jumătate de an de la lansarea campaniei de imunizare anti-COVID, Moldova se confruntă cu un nou val de contaminări. NM a analizat împreună cu câțiva medici epidemiologi, când va apărea imunitatea colectivă în Moldova, ce influențează formarea acesteia și dacă noile tulpini ale coronavirusului ar putea fi un obstacol în acest sens.

Ce este imunitatea colectivă

Imunitatea colectivă la o anumită boală se formează în baza celei căpătate, care poate fi de două tipuri: naturală și artificială. „Noi obținem imunitatea naturală după ce ne îmbolnăvim (în cazul nostru, de coronavirus), iar cea artificială – datorită vaccinării”, ne-a explicat Angela Paraschiv, șefa Catedrei Epidemiologie a Universității de Stat de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu”.

Făcând referire la OMS, autoritățile și medicii epidemiologi din Moldova susțin că metoda principală de obținere a imunității colective este vaccinarea populației. În același timp, imunizarea nu garantează faptul că o persoană vaccinată nu se va îmbolnăvi de COVID. Însă persoanele care s-au vaccinat, chiar dacă se contaminează, suportă o formă mult mai ușoară a bolii și ajung mult mai rar la spital cu forme grave ale coronavirusului, a menționat Paraschiv. „O persoană nevaccinată, care s-a îmbolnăvit de COVID, nu este nicicum protejată de spitalizare, de o formă gravă a bolii și chiar de deces”, a subliniat Angela Paraschiv. 

Care este situația privind imunitatea în Moldova

Potrivit datelor Ministerului Sănătății, 279 mii de persoane din Moldova s-au îmbolnăvit de coronavirus, sau circa 8% din populație (Ministerul Sănătății ia în calcul populația de 3,5 milioane de persoane de pe ambele maluri ale Nistrului). 750 mii de persoane sau 21,5% din populație s-au imunizat. Deci, aproximativ 1 milion (29,4%) de locuitori ai țării noastre au obținut imunitate. Aproximativ, pentru că unii dintre cei care s-au imunizat, au fost bolnavi anterior de COVID. Totodată, până acum, nu există date exacte, cât de mult se păstrează imunitatea după boală și după vaccin.  

Cei de la OMS nu pot răspunde la aceste întrebări, însă apreciază pozitiv un studiu al cercetătorilor britanici conform căruia persoanele care au fost bolnave de COVID ar putea fi protejate de contaminarea repetată pe o perioadă de cel puțin o jumătate de an.

Dar există și alte studii (de exemplu, cel al Washington University din St. Louis și The Rockefeller University din New York City), potrivit căruia la persoanele care au fost bolnave de COVID imunitatea durabilă se păstrează câteva decenii și chiar toată viața. Cei de la OMS sunt sceptici față de această informație, exemplificând prin cazurile de contaminare repetată cu coronavirus.

Nu există nici informații exacte despre perioada de menținere a imunității după vaccinare. Conform datelor preliminare ale producătorilor și studiilor, este vorba despre cel puțin o jumătate de an, dar, posibil, cu mult mai mult.

Pentru a obține imunitatea colectivă, OMS și Ministerul Sănătății din Moldova consideră că este necesară vaccinarea a cel puțin 70% din populație (persoanele care au fost bolnave nu sunt luate în calcul). În Moldova, ar fi vorba de circa 2,5 milioane de persoane, adică ar trebui să se imunizeze încă cel puțin 1,7 milioane de oameni.

Când se va forma imunitatea colectivă în Moldova

Medicii epidemiologi susțin e prea puțin probabil că în Moldova se va forma imunitatea colectivă în timpul apropiat. Această situație este cauzată nu numai de ritmurile scăzute de imunizare, dar și de răspândirea – în lume și în Moldova – a tulpinei „Delta”, care este mult mai contagioasă și mai periculoasă. Potrivit afirmațiilor Angelei Paraschiv, dacă anterior o persoană infectată putea contamina alte două-trei persoane, acum, din cauza răspândirii „Delta”, o persoană poate contamina deja alte șapte-opt.

Veaceslav Guțu, medic epidemiolog la Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP), a menționat că rata de vaccinare a fost ridicată până la 80% și mai sus. „Odată cu apariția noilor tulpini, acest obiectiv [obținerea imunității colective] se îndepărtează treptat. Din cauza mutațiilor virusului, eficiența vaccinurilor scade, de aceea este foarte important să fie respectate în continuare măsurile de securitate și să nu fie permisă circulația [liberă] a virusului”, a precizat Guțu.

Angela Paraschiv a mai menționat că deocamdată, Moldova este departe de imunitatea colectivă. „De aceea autoritățile își propun să formeze un segment imunizat al societății”, a spus Paraschiv.

Sunt vizate persoanele care, în virtutea profesiei sau a serviciului, pot contacta zilnic și îndeaproape cu virusul: lucrătorii medicali, pedagogii, angajații din comerț și servicii, funcționarii publici etc. Medicul epidemiolog a remarcat faptul că formarea unui astfel de „segment” ar putea fi posibilă doar în condițiile în care oamenii nu vor neglija vaccinarea și vor respecta măsurile de securitate. 

Și Veaceslav Guțu este de acord cu această afirmație. Potrivit lui, acum toate eforturile sistemului ar trebui să fie direcționate anume spre grupurile de risc, în special spre lucrătorii medicali și cadrele didactice. „Acest lucru ne va permite să salvăm mai multe vieți și să reducem povara asupra sistemului de sănătate în timpul unui nou val”, a subliniat epidemiologul.

Conform datelor Ministerului Sănătății, circa 90% dintre lucrătorii medicali din Moldova s-au vaccinat. În ce privește cadrele didactice, situația este mai tristă. Autoritățile consideră că școlile sunt una dintre sursele de răspândire a virusului, de aceea și-au dorit ca până la începutul anului de studii, să aducă nivelul de imunizare în rândul pedagogilor și al personalului auxiliar din școli până la 70%. Însă acest obiectiv nu a fost atins.

„Noi nu putem imuniza copiii, de aceea este important să-i protejăm prin vaccinarea pedagogilor. Dacă la Chișinău, autoritățile au reușit să obțină rata de 70% de vaccinare a cadrelor didactice, în celelalte orașe și raioane e cu mult mai rău. Nu există un nivel care ar permite stoparea răspândirii virusului [prin intermediul școlilor]”, a spus Paraschiv.

Specialiștii de la Ministerul Sănătății nu fac prognoze privind vaccinarea și imunitatea colectivă. Probabil, și din cauza că, potrivit celui mai recent sondaj al Ministerului Sănătății, doar 57 la sută din locuitorii Moldovei sunt dispuși să se vaccineze împotriva coronavirusului.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

stopfals.md

Cum a fost transformată o posibilă colaborare medicală cu Ucraina într-o campanie de dezinformare. Investigație StopFals

Mai multe canale de Telegram și site-uri din Rusia și Republica Moldova au răspândit informații potrivit cărora autoritățile de la Chișinău ar fi decis să finanțeze din bugetul de stat tratamentul militarilor ucraineni. În realitate, autoritățile doar au discutat posibilitatea unui proiect comun de tratare și reabilitare a veteranilor ucraineni, iar sursele de finanțare nu au fost stabilite, scrie StopFals.md.

Informațiile au fost răspândite începând cu 7 octombrie, în contextul unei petiții online împotriva tratamentului militarilor ucraineni în instituțiile medicale din Republica Moldova. Mai multe publicații au prezentat petiția drept o expresie a nemulțumirii generale a populației, deși pe pagina acesteia nu este indicat numărul total al semnatarilor. Prin urmare, nu există date care să demonstreze că inițiativa reflectă un protest în masă.

Autorul petiției, identificat drept Vasile Ceban, s-a prezentat ca operator de utilaje agricole la compania MolSalvia SRL. Totuși, compania a declarat pentru StopFals.md că acesta nu este angajatul lor.

Ce au discutat autoritățile din Moldova și Ucraina

Pe 21 septembrie, ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, s-a întâlnit cu ambasadorul Ucrainei la Chișinău, Păun Rohovei. Cei doi au discutat posibilitatea lansării unui proiect comun pentru tratarea și reabilitarea fizică și psihologică a veteranilor ucraineni de război în instituțiile medicale din Republica Moldova.

Inițiativa ar putea include recuperare postoperatorie, protezare și tratamentul rănilor provocate de explozii. Ministerul Sănătății a precizat că proiectul trebuie analizat în funcție de necesitățile medicale și de capacitățile sistemului național de sănătate.

„Cu referire la aspectele de finanțare, va fi necesară o analiză separată a oportunităților disponibile, inclusiv a posibilităților de a atrage asistența partenerilor internaționali”, au menționat reprezentanții instituției.

Ministerul a subliniat că eventualele măsuri de sprijin nu trebuie să afecteze accesul pacienților din Republica Moldova la servicii medicale și de reabilitare.

O campanie mai amplă de dezinformare

Potrivit StopFals.md, informațiile despre petiție au apărut după alte afirmații neconfirmate potrivit cărora Republica Moldova ar urma să devină un centru medical și logistic pentru armata ucraineană, inclusiv prin crearea unor centre medicale și asamblarea dronelor.

Pe 1 octombrie, reprezentantul Rusiei la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, Dmitrii Poleanski, a făcut declarații similare despre presupuse planuri de creare a unor centre medicale pentru militarii ucraineni în Republica Moldova. StopFals.md susține că aceste afirmații nu au fost probate și se înscriu în narațiuni pro-Kremlin despre presupusa militarizare a țării și atragerea ei în război.

Printre sursele care au distribuit informațiile despre petiție se numără agențiile rusești RIA Novosti și Sputnik, precum și publicațiile Canal 5, Комсомольская правда в Молдове și eNewsmd, pe care StopFals.md le asociază cu răspândirea unor informații manipulatorii.

Potrivit analizei, discuțiile reale despre cooperarea moldo-ucraineană în domeniul sănătății au fost prezentate drept o decizie deja luată de a cheltui bani publici pentru militarii ucraineni, în detrimentul pacienților moldoveni, deși finanțarea și condițiile unui eventual proiect nu au fost încă stabilite.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: