Tudor Mardei / NewsMaker

Varșovia anunță că reprezentantul Ungariei nu este binevenit la ceremonia de lansare a președinției Poloniei la Consiliul UE

Guvernul de la Varșovia a decis să nu îl invite pe ambasadorul Ungariei la evenimentul de vineri de lansare a președinției Poloniei la Consiliul UE, după ce Budapesta a acordat azil unui fost ministru adjunct care este anchetat pentru presupusă utilizare necorespunzătoare a fondurilor publice, relatează Reuters, citat de Calea Europeană.

Premierul ungar Viktor Orban nu a fost, de asemenea, invitat la ceremonia de la Marele Teatru din Varșovia, a declarat ministrul adjunct pentru afaceri europene Magdalena Sobkowiak-Czarnecka.

Varșovia a reacționat în mod furios când Ungaria i-a acordat azil politic luna trecută lui Marcin Romanowski, un fost ministru adjunct polonez al justiției care a fost reținut în iulie anul trecut în cadrul anchetei privind utilizarea necorespunzătoare a fondurilor publice.

Romanowski a fost eliberat rapid, după ce președintele unei adunări europene pentru drepturile omului a declarat că are imunitate în calitate de membru al acestui organism. Fostul ministru neagă acuzațiile împotriva sa.

“Când am invitat oaspeți la gala noastră în urmă cu aproape o lună, am invitat întregul corp diplomatic. Dar, după situația cu ministrul Romanowski, ministrul Sikorski a decis că ambasadorul ungar nu este un oaspete binevenit astăzi”, a declarat Sobkowiak-Czarnecka

Premierul polonez Donald Tusk și Antonio Costa, președintele Consiliului European, urmau să țină discursuri la ceremonia de inaugurare a președinției poloneze a Consiliului Uniunii Europene, pe care fiecare stat membru o deține prin rotație timp de șase luni.

Ungaria a deținut președinția în a doua jumătate a anului 2024. Tusk l-a criticat pe Orban pe teme precum poziția acestuia față de războiul din Ucraina și politicile pe care Polonia le consideră pro-ruse. Orban a declarat presei maghiare că guvernul lui Tusk îi consideră pe maghiari dușmani.

Polonia, din ce în ce mai ambiţioasă pe scena europeană, a preluat de la Ungaria preşedinţia prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene la 1 ianuarie 2025, schimbare salutată cu uşurare la Bruxelles.

Timp de şase luni, este de aşteptat ca Varşovia să aibă un joc mult mai orientat spre conlucrare decât Budapesta în efortul de a face să progreseze problemele europene – începând cu sprijinul pentru Ucraina, Polonia fiind unul dintre cei mai fervenţi apărători ai acestuia, în timp ce Viktor Orban a stârnit iritarea Bruxellesului cu vizita sa din iulie la Moscova pentru a se întâlni cu Vladimir Putin şi cu iniţiative luate fără concertare.

Președinția poloneză la Consiliul UE marchează și debutul unui nou trio de președinții din care mai fac parte Danemarca (iulie-decembrie 2025) și Cipru (ianuarie-iunie 2026).


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Hotnews.ro

Ruta feroviară București-Kiev revine după 5 ani de pauză. Trenul va trece prin R. Moldova

În aceste zile va fi făcută prima călătorie feroviară de probă între București și Kiev și, dacă totul va fi bine, trenul internațional va reveni după mai bine de cinci ani de pauză. Nu va mai circula însă prin Suceava și Vadu Siret, ci prin Iași – Chișinău. Cel mai probabil va face peste 30 de ore, transmite Hotnews.

Din România spre Ucraina un singur punct feroviar de frontieră a mai fost folosit când mai circula trenul direct: Vicșani – Vadu Siret, aflat la 50 km de Suceava. De la București la Kiev sunt 1 227 km pe calea ferată și un tren convențional de pasageri făcea 25-26 de ore. Din toată distanța, 500 km erau parcurși pe teritoriul românesc, iar trenul pleca dimineața din Gara de Nord și avea un vagon de dormit al căilor ferate din Ucraina.

Planul din vara lui 2025 este ca trenul să revină, iar prima cursă de probă Kiev – Bucureşti şi retur va fi făcută în această săptămână. În noaptea de 7 spre 8 august. Trenul va pleca din Kiev, iar în noaptea de 8 spre 9 august dinspre Bucureşti către Kiev, prin Chişinău. Cursa de probă va fi făcută cu două vagoane fără pasageri, a declarat secretarul de stat în ministerul Transporturilor al României, Ionel Scrioşteanu.

El a spus, la o conferință de presă din orașul Darabani (judeţul Botoşani), că legătura feroviară directă dintre Kiev şi Bucureşti va fi făcută prin Republica Moldova, prin ataşarea a patru vagoane de călători ale companiei feroviare ucrainene la Trenul „Prietenia” București-Chişinău.

Călătoria va fi lungă: de la București la Chișinău trenul face 13 ore, iar garnitura Chișinău – Kiev face minim 17 ore.

A existat mult timp legătură feroviară directă București – Kiev, realizată mai ales de trenuri care legau Moscova de diverse orașe din Bulgaria (Sofia, Varna, Burgas).

Înainte de război se mai discuta și introducerea unor trenuri de scurt parcurs între Suceava și Cernăuți, dar nu s-a concretizat nimic.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: