Parlamentul R. Moldova

Vârsta de pensionare nu va fi redusă. Radu Marian: „Ar duce la micșorarea dramatică a pensiilor”

Fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) din Parlament ia în considerare fie depunerea unei sesizări la Curtea Constituțională privind controlul constituționalității legii ce vizează reducerea vârstei de pensionare, fie abrogarea acestei legi. Declarația a fost făcută de către deputatul Radu Marian, în cadrul ediției din 13 septembrie a emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova, scrie IPN.

Vicepreședintele PAS, Radu Marian califică decizia coaliției tacite PSRM-Șor din legislatura trecută de reducere a vârstei de pensionare drept o crimă la adresa vârstnicilor. Marian spune că guvernarea nu va permite intrarea în vigoare a acestei legi din ianuarie 2022, întrucât Republica Moldova se confruntă cu o criză a forței de muncă. Potrivit parlamentarului, majorarea pensiei minime până la 2000 de lei este un imperativ al realităților în care trăim. În anul 2022 implementarea acestei decizii va costa bugetul de stat peste 2 miliarde de lei, bani pe care guvernarea speră să-i obțină în urma distrugerii schemelor de delapidare a banilor publici.

„În acest an majorările au loc din surse interne, în baza majorărilor veniturilor la bugetul național.  Pe viitor, ne propunem să asigurăm o creștere economică, de asemenea, vor fi oprite schemele de furt din banul public. În plus, a te împrumuta este un lucru pe care-l fac toate țările din lume. Întrebarea este cu ce cost te împrumuți? Socialiștii au izolat țara pe plan extern și s-au împrumutat extrem de scump de pe intern, noi am reușit să restabilim relațiile cu partenerii externi și dacă va fi nevoie, pentru proiecte de infrastructură, ne vom împrumuta la costuri extrem de mici, pentru că avem parte de deschidere și credibilitate pe exterior. Opțiunea noastră este să majorăm pensiile și să creăm condiții de creștere economică”, a argumentat Radu Marian.

Potrivit deputatului,  actuala guvernare nu va permite intrarea în vigoare, de la 1 ianuarie 2022, a legii privind reducerea vârstei de pensionare. Intrarea bruscă în sistem a unui număr mare de pensionari va duce la reducerea drastică a pensiilor, spune Marian.

„Vom menține vârsta de pensionare, care este acum în vigoare. Legea votată în 2020 nu este constituțională, pentru că a fost votată fără avizul Guvernului. Este o lege pur populistă și ar duce la micșorarea dramatică a pensiilor. Iar noi nu asta ne dorim, noi vrem să majorăm pensiile. Paralel avem o criză de forță de muncă și nu poți să iei de acolo de unde nu există. Până să ajungem la o eventuală reducere a vârstei de pensionare, noi trebuie să majorăm numărul de persoane angajate pentru a contribui la acest fond social. Decizia pe care a luat-o majoritatea PSRM-Șor în 2020 este o crimă la adresa pensionarilor”, a spus  Radu Marian.

***

Pe 16 decembrie 2020, deputații din fracțiunea Partidului Socialiștilor (PSRM) și cei din Platforma „Pentru Moldova” au aprobat în lectura a II-a proiectul de lege care prevede micșorarea vârstei de pensionare. Astfel, de la 1 ianuarie 2022, vârsta de pensionare ar urma să constituite 62 de ani pentru bărbați și de 57 de ani pentru femei. Deputații din PAS, Platforma DA, PDM și grupul parlamentar „Pro Moldova” au părăsit sala de ședințe a parlamentului, după ce au calificat proiectul de lege drept „populist”.

Reforma sistemului public de pensii a fost făcută în anul 2016 la propunerea guvernului condus de democratul Pavel Filip. Atunci s-a decis majorarea etapizată a vârstei de pensionare până la 63 de ani atât pentru femei, cât și pentru bărbați.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Votul prin corespondență: cum diaspora va putea vota fără să ajungă  la secție

Pe 28 septembrie 2025, o parte dintre moldovenii din diasporă vor avea pentru prima dată posibilitatea să  voteze prin corespondență la alegerile parlamentare. Este cea mai amplă aplicare a votului prin  corespondență din istoria alegerilor din Republica Moldova și un pas firesc către modernizarea procesului  electoral. În total, cetățenii din 10 state vor putea trimite votul acasă prin intermediul poștei, fără a fi  nevoiți să meargă la o secție de votare. 

Această noutate vine după ce, la alegerile anterioare, votul prin corespondență a fost testat în 4 țări.  Extinderea la 10 state arată că autoritățile încearcă să răspundă mai bine nevoilor unei diaspore răspândite  pe întreg globul. Pentru mulți oameni, în special cei care locuiesc departe de un oraș mare, unde se  organizează secții de vot, votul prin poștă este singura modalitate de a nu pierde șansa de a participa. 

Înregistrarea pentru această procedură s-a desfășurat între aprilie și august, iar la încheierea termenului  2606 cetățeni au confirmat că vor vota prin corespondență. Cei mai mulți alegători provin din Statele  Unite (1399) și Canada (682), urmați de Suedia (166), Finlanda (121), Norvegia (109), Australia (57),  Islanda (38), Japonia (14), Coreea de Sud (13) și Noua Zeelandă (7). Este încă un număr modest, dar  el arată un început promițător, care în anii viitori poate deveni tot mai atractiv pentru diasporă. 

Beneficiile acestei metode sunt evidente și, în multe state democratice, deja dovedite. Votul prin  corespondență elimină barierele distanței și ale timpului, oferind șansa de a participa și celor care  trăiesc la sute sau mii de kilometri de cea mai apropiată secție. În același timp, această opțiune îi include  pe cei cu mobilitate redusă, pe studenți sau pe angajații care nu își pot permite o deplasare lungă într-o  zi de duminică. Dincolo de aspectul practic, votul prin poștă transmite și un mesaj de respect: statul  recunoaște că diaspora are un cuvânt important de spus și îi oferă instrumente reale pentru a-și exercita  dreptul. 

Procesul este simplu, chiar dacă în spatele lui se află o logistică complexă. Cei care s-au înregistrat au fost  validați de către Comisia Electorală Centrală, iar apoi urmează să primească prin poștă plicurile  sigilate. În interior se află buletinul de vot și instrucțiunile clare privind completarea și returnarea lui.  Alegătorul bifează candidatul sau formațiunea preferată, plasează buletinul în plicul securizat și îl trimite  înapoi, astfel încât să ajungă în termenul stabilit. La numărarea voturilor, buletinele primite prin  corespondență au aceeași valoare și putere ca cele exprimate în secțiile de votare. 

Exemplele internaționale confirmă că această inovație funcționează. În Germania, aproape jumătate din  voturi la alegerile federale din 2021 au venit prin poștă. În Canada, numărul celor care aleg să voteze  astfel crește constant, iar în SUA această metodă este deja bine înrădăcinată în tradiția democratică. 

Rezultatul este simplu: participarea la vot crește, iar vocea cetățenilor, fie ei aproape sau departe, devine  mai puternică. 

Pentru Moldova, votul prin corespondență nu este doar o soluție tehnică, ci și o declarație de încredere.  Este o modalitate prin care diaspora, de multe ori la mii de kilometri distanță, poate rămâne conectată la  prezentul și viitorul țării. Și chiar dacă doar câteva mii de oameni au ales această opțiune în 2025, fiecare  plic trimis prin poștă duce cu el un mesaj: „Departe de casă, dar aproape de viitorul Moldovei. Nu am  uitat de unde am plecat și nu renunțăm la dreptul de a construi împreună o țară mai bună.”

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: