Николай Келеш

„Vecinii mă priveau ca pe un lepros”. Cum a ajuns Nicolai Keleș la Centrul COVID și cu ce s-a terminat această istorie

Nicolai Keleș, președintele Consiliului Național al Tineretului, a fost internat la 8 iunie la Centrul COVID de la Moldexpo. Iar a doua zi, după rezultatul negativ al testului, a fost trimis acasă. Keleș a povestit pentru NM, cum au reacționat vecinii săi în acest caz, ce i-au scris cunoscuții aflând că el este suspectat de coronavirus și de ce, în opinia sa, nu există niciun fel de garanții că el nu s-a contaminat după ce a stat o zi la Centrul COVID.

„De-ați fi văzut fețele vecinilor mei”

Sâmbăta trecută, la 6 iunie, mi-au apărut simptomele infecției respiratorii acute: slăbiciune, tuse, febră 37,4-37,6°. Mă dureau oasele. Cu câteva zile înainte de aceasta, m-am plimbat, am interacționat cu persoane cunoscute. De aceea am presupus că aș fi putut să mă contaminez de coronavirus. Peste două zile de la apariția simptomelor, la 8 iunie, am chemat ambulanța.

Am apelat 112 pe la ora patru ziua, medicii au venit peste aproximativ 40 de minute. Menționez că trăiesc chiar în centrul orașului.

Medicii erau echipați complet: în costume, măști. Văzându-i, vecinii mei s-au speriat foarte tare. De-ați fi văzut fețele lor…

Medicul nu m-a examinat. M-a întrebat despre simptome, am arătat termometrul cu ultimele rezultate. După aceasta, m-au dus la Centrul COVID-19 de la Moldexpo, unde sunt transportați toți cei cu simptome de coronavirus. Tot acolo, ei își așteaptă rezultatele testelor.

Nicolai Keleș

„Nici până la mine, nici după, aparatul de radiologie nu a fost dezinfectat”

Aproape imediat după ce m-au adus la Centru, mi-au luat sânge din venă și m-au trimis la radiografie. Toți pacienții care trebuiau să facă radiografia și care erau suspectați cu coronavirus se apropiau, pe rând, de acest aparat. Eu am văzut că nici până la mine, nici după, el nu a fost dezinfectat.

În boxa mea era scris că de câteva ori pe zi, acolo trebuie să fie conectată lampa cu quarț. Dar n-am văzut să funcționeze, deși aproape întotdeauna am stat în boxă.

Pacienților li se dă câte un recipient cu dezinfectant și câte un litru și jumătate de apă pe zi. Măști nu se dau. Majoritatea poartă măștile cu care au venit la Centrul COVID.

„Un bărbat a început s-o înjure”

Starea psihologică a pacienților de la Centrul COVID este foarte tensionată, toți par a fi pe un butoi cu pulbere, se pare că încă puțin și vor exploda. Când m-au adus aici, erau ocupate aproape toate boxele („saloane” separate prin pereți subțiri).

Noaptea, a început să plângă tare copilul unei femei. Un bărbat a început s-o înjure. Pentru că nu era niciun fel de izolare fonică, toți le auzeau pe toate.

Unicul care nu părea speriat și încordat era un bărbat de 55 de ani din Băcioi. El lucra în grădină și a leșinat. Vecinul său a chemat ambulanța și bărbatul a fost adus aici. El nu avea simptome de coronavirus, pur și simplu îl durea gâtul. Nu îi era teamă să comunice cu mine, dar mi s-a părut că era băut. L-am rugat să păstreze distanța și să nu se apropie prea tare. Apoi s-a constatat că analizele sale erau negative.

În tot restul timpului, am stat în boxă și nu am interacționat cu nimeni. Unicul loc unde puteam să mă „intersectez” cu alți oameni e weceul. Dar și acolo, toți încercau să se evite unii pe alții și să-și dezinfecteze mâinile.

Nicolai Keleș

„Cunoscuții mei au început să se panicheze și să mă stigmatizeze”

Când le-am spus cunoscuților mei, cu care mă văzusem recent, că sunt suspectat cu coronavirus, unii au început să se panicheze și să mă stigmatizeze încă înainte de a-mi fi primit rezultatele testului. Spuneau: „Și de ce oare m-am întâlnit cu tine?”. Și nici nu se prea interesau, cum mă simt.

Însă colegii mei de la Consiliul Național al Tineretului, pe care îl conduc, dimpotrivă, au fost înțelegători și m-au susținut mereu.

„Nici măcar nu mi-au spus dacă trebuie să stau în autoizolare”

Marți, 9 iunie, m-au trezit la ora 5:30 dimineața și mi-au luat analize de coronavirus. Din câte am înțeles, analizele se iau atât de devreme, pentru că timp de câteva ore până la ele, nu ai voie nici să mănânci, nici să bei.

De trei ori pe zi, aici aduc mâncare în veselă din plastic. Mâncarea nu prea are gust. Porțiile mi s-au părut mici. Mi-am luat de acasă biscuiți și uneori mai ronțăiam din ei.

Nicolai Keleș

Aproape de ora trei, un medic s-a apropiat de mine și mi-a spus că analizele s-au dovedit a fi negative. Am întrebat dacă trebuie să stau în autoizolare 14 zile, dar mi-a răspuns doar că trebuie să mă adresez medicului de familie și acesta îmi va explica totul.

M-am gândit că nu am niciun fel de garanții că nu am înhățat coronavirusul după ce am stat o zi la Centrul COVID-19.

„Vecinii au crezut că am fugit din spital”

Când am venit acasă, în ziua de 9 iunie, vecinii s-au speriat de mine ca de un lepros. M-a sunat o vecină, m-a întrebat despre rezultatele analizelor și a spus că ceilalți vecini sunt speriați foarte tare, nu înțeleg, de ce m-am întors atât de repede și cred că eu am fugit din spital.

M-am programat la medicul de familie pentru seara de 10 iunie, trebuia să merg la policlinică, însă medicul m-a consultat la telefon. Mi-a spus că este vorba despre acutizarea bronșitei mele cronice. Mi-a prescris aceleași medicamente pe care le primeam și mai devreme.

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: