/VIDEO/ Ce trebuie să faci dacă ai moștenit o casă sau o mașină. Modalitatea de acceptare a succesiunii

Moștenirea – condiții de examinare

Decesul unei rude apropiate presupune și demararea unei proceduri prin care bunurile mobile și imobile care i-au aparținut de-a lungul vieții pot trece în posesia moștenitorilor. Așa cum din martie 2019, în legătură cu modificarea legislației descendenții defunctului nu mai sunt obligați să accepte moștenirea în termen de 6 luni, oamenii, care nu au perfectat actele la timp, întâlnesc dificultăți.

Problemele ce țin de perfectarea moștenirii sunt unele dintre cele mai des întâlnite de către avocați, mai ales în rândul vârstnicilor din mediul rural.

ION DĂNOI, avocat:

Cel mai des ne confruntăm cu faptul că persoanele nu au acceptat moștenirea prin depunerea unei declarații de acceptare în termen de 6 luni de la momentul decesului rudei sau persoanei, așa cum prevedea legislația civilă în vigoare, până în luna a 3-a 2019. Apare necesitatea în cazul dat, ca moștenitorul să se adreseze în instanța de judecată cu o cerere de constatare a faptului acceptării moștenirii prin intrare în posesie.

Pentru ca moștenitorul să poată intra în drepturile depline asupra bunurilor moștenite, acesta trebuie să se adreseze în primul rând la un notar.

ELENA MOSCALU, notar:

După ce am constatat faptul decesului și locul ultimului domiciliu, cu persoana care s-a adresat stabilim cercul de moștenitor, actele care urmează să le prezinte pentru perfectarea unei moșteniri. După ce au fost prezentate toate actele solicitate de notar invităm moștenitorii și deschidem procedura succesorală.

Moștenitorul nu poate să renunțe decât în termen de trei luni din momentul ce a aflat despre deschiderea moștenirii, dacă moștenitorul a fost notificat corect, a cunoscut faptul deschiderii moștenirii și nu s-a adresat la notar în termen de trei luni, el nu mai poate renunța la moștenire pe motiv că a acceptat implicit moștenirea.

În cazul în care moștenitorii locuiesc peste hotarele țării pot iniția procedura de moștenire prin intermediul reprezentanței diplomatice din țara în care se află.

Este caracteristic pentru Republica Moldova, atunci când din trei sau patru moștenitori, prezenți în fața notarului avem doi, restul sunt plecați peste hotare. Nu se întâmplă nimic grav, pentru că R.M. are reprezentanți diplomatici aproape în toate statele și în cazul dat, moștenitorii pot să meargă la reprezentanții diplomatici ale R.M., perfectează o procură pentru perfectarea moștenirii și notarul perfectează moștenirea în baza procurii.

În situația în care defunctul nu a lăsat nimănui un testament sau un contract de donație și nici nu are moștenitori, atunci chiar și rudele îndepărtate pot pretinde la bunurile acestuia adresându-se în instanța de judecată. Tot în instanța de judecată poate fi contestat certificatul de moștenitor atunci când după repartizarea bunurilor mai apare un succesor care pretinde la ele. În acest caz, justițiabilul trebuie să achite taxa de stat, care conform legii presupune 3% din valoarea acţiunii, dar nu mai puţin de 150 lei şi nu mai mult de 25 000 lei de la persoanele fizice.

LILIA ȚURCAN, președinta Judecătoriei Edineț:

Procedura de contestare a certificatului de moștenitor presupune că la notar, atunci când s-au adresat moștenitorii n-a fost adus la cunoștință tot cercul de moștenitori și vicios a fost dus notarul în eroare și a apărut un moștenitor care nu a fost inclus în masa succesorală și pentru aceasta se contestă certificatul de moștenitor legal în instanța de judecată. Prin martori, prin certificatele din primărie să confirme că sunt rude îndepărtate și pot să pretindă la bunurile.

Odată cu moștenirea bunului, succesorului îi revine și obligația de a perfecta toate actele asupra acestui bun.

VIOREL PUPĂZĂ, șef adjunct, Serviciu Cadastral teritorial Bălți:

Este necesar ca moștenitorul să prezinte certificatul de moștenitor, eliberat de către notar, actele de proprietate ale defunctului. Această normă a fost introdusă prin modificarea Codului Civil. La moment înregistrarea dreptului de proprietate în baza certificatului de moștenitor costă 130 de lei.

Din ianuarie 2024 urmează să între în vigoare noile taxe, pe care moștenitorii va fi obligat să le achite în bugetul de stat pentru a intra în posesia bunului moștenit.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

ALDE, admis în cursa pentru parlamentare, în ciuda problemelor privind validarea conducerii. Spătaru: „Un partid curat începe cu liste curate”

În ciuda problemelor de organizare internă, anunțate anterior de lidera Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), Arina Spătaru, formațiunea se regăsește pe lista celor 25 de partide admise oficial de Comisia Electorală Centrală (CEC) pentru participarea la alegerile parlamentare din 28 septembrie.

Pe 9 iulie, Spătaru avertiza că ALDE riscă să fie exclus din cursă din cauza dificultăților privind validarea conducerii, întrucât listele nominale trebuiau transmise către CEC până la data de 14 iulie.

Pe 15 iulie, după ce CEC a prezentat lista partidelor care pot participa la alegeri, Arina Spătaru a făcut o postare în care a subliniat dificultățile prin care a trecut formațiunea în procesul de reorganizare:

„Când am preluat conducerea partidului, am găsit un ALDE amorțit, cu structuri formale, liste pline cu nume fără chip, fără contabilitate corectă , cu contracte ne anulate la timp – un partid folosit în trecut ca instrument personal, nu ca forță democratică vie”, a declarat fosta deputată.

Lidera ALDE spune că a lansat o reformă internă, prin care a verificat câți membri activi are formațiunea în realitate și câte organizații teritoriale funcționează efectiv.

„Am înțeles că, după deconspirarea publică a planurilor lui Șor, mulți lideri falși vor dispărea. Unii nu vor înțelege ce a fost cu investigația sub acoperire, alții vor fugi pentru că au luat bani din plic. În astfel de circumstanțe să pun lucrurile în ordine, să dau sens implicării politice șiși să redau oamenilor încrederea că aici fiecare membru contează cu adevărat a fost o provocare pentru mine”, a mai afirmat Spătaru.

Amintim că pe 9 iulie, Arina Spătaru, lidera Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), anunța public că formațiunea riscă să nu fie admisă în cursa electorală din cauza neîntrunirii cvorumului necesar pentru aprobarea noii conduceri – mai exact, a componenței Consiliului Politic Național.

Potrivit cerințelor legale, toate partidele care doresc să participe la alegerile parlamentare trebuie să prezinte Agenției Servicii Publice, până la începutul perioadei electorale, lista completă și nominală a membrilor organelor de conducere. În lipsa acestor date, Comisia Electorală Centrală poate refuza admiterea în alegeri.

Spătaru a lansat atunci un apel urgent către membrii partidului să se mobilizeze, atrăgând atenția că miza este dreptul legitim de participare în alegeri: „Dacă nu ne mobilizăm imediat, ALDE riscă să piardă dreptul de a participa la alegeri fără drept de contestație”.

Pe 14 iulie, CEC a publicat lista partidelor politice care au dreptul să participe la alegerile parlamentare din 28 septembrie, în baza informațiilor furnizate de Agenția Servicii Publice (ASP). Potrivit CEC, 25 de formațiuni politice întrunesc condițiile legale necesare pentru a intra în cursa electorală. Printre acestea se numără și Partidul „Inima Moldovei”, condus de fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah, precum și Partidul „Moldova Mare”, fondat de fosta procuroare Victoria Furtună. Pe de altă parte, partidele „Șansă” și „Renaștere”, membre ale blocului „Victorie”, afiliat fugarului Ilan Șor, nu se regăsesc pe lista publicată de CEC.

Totodată, în lista partidelor eligibile se numără și Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), lidera căruia, Arina Spătaru, a lucrat sub acoperire în anchetarea unui dosar penal împotriva lui Ilan Șor, condamnat la ani grei de închisoare în dosarul „Frauda bancară”.

Andrei Mardari / NewsMaker

Cu microbuzele și autobuzele, la sediul Delegației UE: Transportatorii anunță un nou protest

Transportatorii ies din nou în stradă, în semn de protest față de politicile Guvernului, ale Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) și ale Agenției Naționale Transport Auto (ANTA) în domeniul transporturilor rutiere. Manifestația va avea loc, de această dată, în fața sediului Delegației Uniunii Europene, pe data de 22 aprilie.  

Potrivit Asociației Patronale a Operatorilor de Transport Auto (APOTA), protestul va avea loc pe strada Mitropolit Petru Movilă, pe porțiunea cuprinsă între intersecțiile cu străzile Anatol Corobceanu și 31 August 1989. În jur de 50 de persoane, inclusiv aproximativ 30 de șoferi de microbuze și autobuze, sunt așteptate să participe.

„Vom organiza o întrunire cu scopul de a ne exprima dezacordul față de acțiunile și inacțiunile Guvernului, MIDR și ANTA în domeniul transporturilor rutiere, care vin în contradicție vădită cu obligațiunile asumate de alinierea și armonizarea legislației și a implementa bunele practici europene și care rămân nesoluționate de Delegația UE în Republica Moldova”, precizează transportatorii.

Transportatorii cer autorităților să asigure buna desfășurare a protestului și să desemneze o persoană de contact din cadrul Primăriei, invocând obstacole întâmpinate la acțiunea similară organizată pe 9 iulie.

APOTA
APOTA

Amintim că, pe 9 iulie, mai mulți transportatori au protestat în PMAN din Chișinău. Președintele APOTA, Oleg Alexa, a declarat că protestele vor continua până când cele trei revendicări ale manifestanților, printre care adoptarea unei metodologii de calcul care „va duce inevitabil la creșteri de tarif”, vor fi executate întocmai. De cealaltă parte, Guvernul susține că „nu poate exista o majorare a tarifelor fără respectarea unor standarde minime de calitate”, în timp ce MIDR a asigurat că metodologia pentru calculul tarifelor la transport „este aproape gata, fiind în etapa de aprobări”.

În timp ce transportatorii susțin că această metodologie „va duce inevitabil la creșteri de tarif” pentru călători, ministerul afirmă că documentul prevede „reguli clare pentru stabilirea prețurilor biletelor, astfel încât acestea să fie corecte atât pentru pasageri, cât și pentru transportatori”.

Ministerul mai adaugă că este deschis față de preocupările manifestanților și că „rămâne ferm angajat în dialog pentru modernizarea sistemului de transport”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Mogo recomandă: Autoturismele perfecte pentru vacanța de vară

Vacanțele de vară sunt despre drumuri lungi, libertate, aer curat și experiențe noi. Fie că pleci spre mare, la munte sau într-un road trip prin țară ori Europa, ai nevoie de un partener de drum de încredere: un autoturism confortabil, sigur și adaptat nevoilor tale. O mașină de vacanță trebuie să bifeze mai multe criterii:

  • Spațiu generos, mai ales dacă pleci în familie sau cu prietenii;
  • Confort la drum lung – scaune ergonomice, suspensie bună, dotări utile;
  • Eficiență la consum, pentru a economisi la fiecare alimentare;
  • Portbagaj încăpător, pentru toate bagajele, jucăriile de plajă sau echipamentele de camping.

Iată câteva categorii de mașini care îndeplinesc aceste cerințe și pe care le poți lua în considerare dacă te gândești la o achiziție prin leasing de la Mogo.

SUV-uri: Dacia Duster, Hyundai Tucson, Toyota RAV4

SUV-urile sunt alegerea ideală pentru vacanțele active, în care alternezi autostrăzile cu drumuri neasfaltate, drumețiile și opririle spontane. Sunt robuste, au garda la sol mai înaltă și oferă suficient spațiu pentru pasageri și bagaje.

Monovolume: Renault Grand Scenic, Volkswagen Touran, Opel Zafira

Dacă vacanțele tale înseamnă cel puțin 4-5 pasageri, plus bagaje pentru o săptămână sau două, un monovolum poate fi cel mai bun prieten. Oferă spațiu și dotări inteligente pentru pasagerii din spate.

Hatchback-uri compacte: Toyota Corolla, Renault Clio, Mazda 3

Dacă planul e să mergi într-un city break sau să explorezi orașe turistice, o mașină mai mică, agilă și ușor de parcat poate fi mai potrivită. Hatchback-urile oferă un bun echilibru între confort și eficiență.

Mașini pentru aventuri off-road și camping: Subaru Forester, Jeep Compass, Mitsubishi Outlander

Pentru iubitorii de natură, drumeții și nopți sub cerul liber, o mașină cu caracteristici off-road este un must. Aceste modele sunt ideale pentru accesul la zone mai greu de atins, drumuri forestiere sau plaje retrase.

Dacă ai găsit mașina ideală pentru vacanță, la Mogo îți oferim finanțare, aprobări rapide și proces simplificat, fără dosare complicate. Alege autoturismul potrivit pentru stilul tău de călătorie și pornește la drum cu Mogo!

zdg.md

Președinția, despre costurile vizitelor externe în mandatul Maiei Sandu: Igor Dodon a cheltuit de 2 ori mai mult

Consilierul președintei Maia Sandu, Igor Zaharov, a venit cu o reacție la comentariile legate de cheltuielile Președinției pentru vizitele externe, după ce instituția a raportat aproape jumătate de milion de lei cheltuiți în prima jumătate a anului 2025. Zaharov a prezentat o comparație cu deplasările fostului șef al statului Igor Dodon. Potrivit lui, fiecare vizită oficială în perioada mandatului acestuia a costat în medie de două ori mai mult.

Potrivit consilierului președintei, în perioada 2017–2020, Igor Dodon și echipa sa au efectuat 56 de deplasări peste hotare – majoritatea în Rusia – cheltuind în total circa 5,8 milioane de lei. În schimb, Maia Sandu a efectuat 65 de vizite externe în perioada 2021–2024 (primul mandat), cu un cost total de 2,9 milioane de lei.

„Întrebarea corectă nu neapărat este cât costă o vizită, ci ce aduce ea bun pentru țară. Asta e misiunea unui președinte: să ducă o politică externă activă, să construiască relații, să discute direct cu liderii lumii și să deschidă uși pentru Moldova. Iar Maia Sandu a reușit toate aceste lucruri chiar reducând costurile per deplasare – din respect pentru banul public și pentru interesul cetățeanului”, a menționat Zaharov.

Precizăm că, în prima jumătate a anului 2025, angajații Aparatului Președintelui Republicii Moldova au efectuat 33 de deplasări oficiale peste hotare, potrivit unui raport publicat de instituție. Cele mai frecvent vizitate țări au fost Germania, Italia și Franța, în timp ce țările vecine – Ucraina și România – au fost vizitate de câte două ori.

Costurile totale suportate din bugetul instituției pentru aceste vizite s-au ridicat la circa 500 de mii de lei, cele mai mari cheltuieli fiind pentru transportul aerian, cazare și diurne. Cea mai scumpă deplasare a costat puțin peste 50 de mii de lei. Delegațiile au fost conduse în cele mai multe cazuri de președinta Maia Sandu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Tudor Mardei | NewsMaker

Undă verde de la CEC: 25 din 66 de partide pot participa la parlamentare. PCRM și formațiuni afiliate lui Șor rămân, deocamdată, pe dinafară

Comisia Electorală Centrală (CEC) a publicat lista partidelor politice care au dreptul să participe la alegerile parlamentare din 28 septembrie, în baza informațiilor furnizate de Agenția Servicii Publice (ASP). Potrivit CEC, 25 de formațiuni politice întrunesc condițiile legale necesare pentru a intra în cursa electorală. Printre acestea se numără și Partidul „Inima Moldovei”, condus de fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah, precum și Partidul „Moldova Mare”, fondat de fosta procuroare Victoria Furtună. Pe de altă parte, partidele „Șansă” și „Renaștere”, membre ale blocului „Victorie”, afiliat fugarului Ilan Șor, nu se regăsesc pe lista publicată de CEC.

Totodată, în lista partidelor eligibile se numără și Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), lidera căruia, Arina Spătaru, a lucrat sub acoperire în anchetarea unui dosar penal împotriva lui Ilan Șor, condamnat la ani grei de închisoare în dosarul „Frauda bancară”.

CEC precizează din cele 66 de partide politice înregistrate oficial în Registrul de stat al persoanelor juridice, doar 25 au prezentat documentația necesară, întrunind astfel criteriile legale pentru participare la alegeri.

Este vorba despre următoarele partide:

Totodată, solicitările altor 14 partide sunt în proces de examinare la ASP, printre aceste formațiuni se numără și Partidul Comuniștilor, Platforma Demnitate și Adevăr, Partidul Liberal, dar și Coaliția pentru Unitate și Bunăstare.

În cazul a trei partide — Partidul Politic „Șansă”, Partidul Politic „Forţa de Alternativă şi de Salvare a Moldovei” și Partidul Politic „Renaștere” — CEC menționează existența unor litigii pe rol în instanțele de judecată privind limitarea activității sau dizolvarea acestora.

„Comisia a considerat judicios de a include și aceste 14 partide în lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 cu rezerva revocării dreptului dat în situația neemiterii  de către Agenția Servicii Publice a actului administrativ individual favorabil și/sau, emiterii deciziei judecătorești executorii privind dizolvarea/limitarea activității partidelor politice“, se menționează în comunicatul CEC.

Lista partidelor ale căror solicitări sunt în curs de examinare la ASP:

***

Anterior, Comisia Electorală Centrală a solicitat Ministerului Justiției ca partidul politic „Șansă” să fie dizolvat. Mai exact, ca Ministerul să se adreseze în instanța de judecată în vederea adoptării unei astfel de hotărâri. Un demers în acest sens a fost semnat pe 6 februarie 2025 de către președinta CEC Angelica Caraman. Comisia a atestat „un comportament continuu vicios al entității politice în cauză de sfidare a obligațiunilor sale, manifestată atât prin inacțiune continuă de neprezentare a declarațiilor donatorilor în original, precum și neprezentarea listei membrilor de partid, blocând astfel procedura administrativă de efectuare a controalelor financiare aferente”. „Echipa partidului „Șansă” din 2023 este supusă represiunilor politice”, a reacționat liderul „Șansă” Alexei Lungu.

De asemenea, CEC a sesizat Ministerul Justiției pentru a limita activitatea „Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei” și Partidului Socialist din Moldova timp de șase luni, pentru aceiași abatere. 

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: