parlament.md

VIDEO Ce urmează după criticile Comisiei de la Veneția? Stamate: „Un aspect foarte bun este faptul că au acceptat evaluarea procurorului general”

Autoritățile vor ține cont de unele recomandări incluse în avizul Comisiei de la Veneția, cu privire la modificările la Legea Procuraturii, adoptate de Parlament în luna august. Declarația a fost făcută de către președinta Comsiei juridice, numiri și imunități Olesea Stamate, în cadrul ediției din 14 decembrie a emisiunii „Freedom” de la TV8. În același timp, deputata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) consideră că un aspect foarte bun al avizului Comisiei de la Veneția este faptul că s-a acceptat, de principiu, evaluarea performanțelor procurorului general.

„Opinia Comisiei de la Veneția este pe alocuri critică, dar, de fapt, formulează un set de recomandări care vin să îmbunătățească legea adoptată în Parlament și, în special, se referă la faptul că legea trebuie să prescrie acele criterii de evaluare a procurorului general și acestea nu trebuie lăsați la discreția CSP. Respectiv, aceste aspecte noi le vom considera și le vom introduce în lege”, a opinat Olesea Stamate.

În contextul mențiunii din avizul Comisiei de la Veneția cu privire la un „conflict” dintre autorități și șeful Procuraturii Generale, deputata PAS a admis că există o nemulțumire a guvernării față de acțiunile procurorului general și, mai exact, inacțiunile acestuia: „Nu aș spune că era un conflict. Membrii Comsiei de la Veneția, probabil, au calificat această nemulțumire drept conflict, deoarece, înainte de a da avizul pe un proiect de lege, ei discută cu toate părțile și, probabil, din discuțiile cu CSP, membrii opoziției și cu A. Stoianoglo, dacă au avut ocazia să discute cu dumnealui, au simțit anumite tensiuni sau au auzit anumite reproșuri”.

Totodată, Olesea Stamate mai spune că nu este adevărat că modificările la Legea Procuraturii au fost adoptate fără dezbateri publice: „Sunt anumite aspecte în opinie, care fie nu a fost o înțelegere deplină a raportorilor Comsiei de la Veneția, fie au fost considerate insuficiente, fiindcă au fost dezbateri publice la proiectul de lege încă înainte să fie înregistrat în Parlament. E adevărat, s-a întâmplat destul de rapid, au fost două săptămâni între prima și a doua lectură, este minimul pe care ne străduim să îl respectăm, dacă nu sunt cazuri de urgență”.

Despre remarca Comisiei de la Veneția, cu privire la faptul că este schimbată prea des componența CSP și recomandarea privind reglementarea în Constituție, președinta Comisiei juridice a spus: „Se caută, de fapt, un echilibru mai aproape de cel mai potrivit în cadrul CSP și acest echilibru nu se referă la controlul acestui organ, ci la oportunitatea participării anumitor reprezentanți: ai societății civile, ai avocaților, că este din oficiu sau nu ministrul Justiției. Se caută o formulă optimă, ca fiecare delegat în Consiliu să-și aducă aportul maxim, fără ca numărul membrilor să fie prea mare”.

Despre excluderea procurorului din Găgăuzia din CSP, Olesea Stamate a menționat: „La ședințele CSP din ultimii 3-4 ani, să-mi spuneți și mie de câte ori l-ați văzut pe procurorul din Găgăuzia? Foarte puține. Întrebarea este: de ce să ținem o persoană acolo, doar pentru bifă și care potențial ar putea fi folosită ca instrument de vot, doar atunci când trebuie. Este vorba despre echilibrarea Consiliului, pentru a fi cât mai reprezentativ”.

Deputata PAS a remarcat că avizul Comisiei de la Veneția include un aspect foarte important și anume faptul că s-a acceptat ideea evaluării activității procurorului general.

„Un aspect foarte bun al avizului Comisiei de la Veneția este faptul că au acceptat, de principiu, că evaluarea performanțelor procurorului general poate fi desfășurată. Fiindcă aici ar fi fost o întrebare complicată. De multe ori, întrebarea dacă pot fi evaluate performanțele procurorului general este, cumva, pusă la dubiu – dacă este cazul sau nu, dacă atentează la independența sa sau nu. (…) Comisia ar fi putut spune: „puteți să mergeți pe evaluarea disciplinară și, eventual, procurorul general poate fi sancționat pentru abateri disciplinare, dar noi nu vedem oportună evaluarea performanțelor procurorului general, nu aveți cum să evaluați performanțele și atât”, a precizat Stamate.

Întrucât avizul Comisiei de la Veneția are titlu de recomandare, autoritățile vor ține cont de unele aspecte. Altele ar putea rămâne neschimbate.

„Unele recomandări se vor transforma în proiect de amendare a legii. Cu siguranță unele dintre recomandări. Dacă toate – îmi vine greu să răspund, pentru că trebuie să ne așezăm împreună cu ministrul Justiției și să discutăm care dintre recomandări suntem gata să le incorporăm acum în textul legii și care, poate, eventual, în viitor, vom ajusta textul legii. Pentru că, de exemplu, participarea procurorului general la ședințele CSP – este sau nu necesară acum?”, a precizat deputata PAS.

Președinta comsiei juridice a Parlamentului s-a referit și la faptul că în avizul Comisiei de la Veneția se sugerează reevaluarea acțiunii de includere a procurorului general în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), chiar și fără drept de vot. Olesea Stamate a explicat că procurorul general ar putea fi inclus în CSP în calitate de observator.

„Calitatea de membru al CSP a procurorului general nu face decât să influențeze sau să exercite o presiune asupra membrilor ca să decidă într-un anumit mod. Faptul că procurorul general are un mandat de 7 ani, iar membrii CSP, procurori, de patru ani, iar apoi revin în subordinea procurorului general, sunt anumite aspecte…Dacă vrem să păstrăm CSP-ul independent, probabil, cea mai optimă soluție este ca procurorul general să nu facă parte din CSP, dar ne vom gândi”, a conchis Olesea Stamate.

***

Pe 13 decembrie, Comisia de la Veneția a publicat concluziile formulate după examinarea amendamentelor la Legea procuraturii, adoptate de Legislativ în august 2021. Experții au remarcat că modificările au fost adoptate înainte de a fi supuse dezbaterilor cu societatea civilă și specialiștii din domeniu. În opinia Comisiei, astfel de amendamente ar trebui adoptate într-un mod „mai transparent”. De asemenea, aceștia au ajuns la concluzia că autoritățile ar trebui să revadă procedura cu privire la evaluarea activității procurorului general.

Ministrul Justiției Sergiu Litvinenco a comentat avizul Comisiei de la Veneția pe marginea modificărilor la Legea cu privire la Procuratură aprobate de Parlament în august 2021. Acesta a remarcat că în țara noastră există „unele particularități specifice”, a dat asigurări că recomandările Comisiei vor fi examinate cu mare atenție, însă a subliniat că „reforma justiției va continua”.

Iar președintele Parlamentului Igor Grosu a declarat într-o emisiune televizată că evaluarea activității procurorului general suspendat va continua, iar cadrul legal va fi îmbunătățit pe parcurs.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Maia Sandu/Facebook

Sandu, după întâlnirea cu Niculescu: Moldova și România intensifică cooperarea în apărarea aeriană și schimbul de informații

Republica Moldova și România vor intensifica schimbul de informații, avertizarea timpurie și cooperarea pentru implementarea „celor mai eficiente soluții de apărare aeriană”, a anunțat președinta Maia Sandu după întrevederea cu premierul român Luca Niculescu. Discuțiile au avut loc pe 27 octombrie, la Chișinău, în cadrul primei vizite externe a oficialului de la București.

Șefa statului a susține că războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă să amenințe siguranța cetățenilor din ambele țări, inclusiv prin dronele și rachetele care le încalcă spațiul aerian.

„Condamnăm atacurile Rusiei asupra navelor civile în Marea Neagră, inclusiv în apele teritoriale ale României, care pun în pericol vieți și comerțul în întreaga regiune. În acest context, vom intensifica schimbul de informații, avertizarea timpurie și cooperarea pentru implementarea celor mai eficiente soluții de apărare aeriană”, a scris președinta pe rețele.

Cei doi oficiali au discutat inclusiv despre proiectele comune de infrastructură: liniile electrice, drumurile și podurile, calea ferată și punctele de trecere a frontierei. Potrivit președintei, acestea trebuie să faciliteze circulația oamenilor, să reducă timpul de așteptare la frontieră și să asigure accesul la energie mai sigură și mai accesibilă.

„Pe măsură ce Republica Moldova avansează spre Uniunea Europeană, contăm pe România. O Moldovă democratică, liberă și ancorată în UE va rămâne, la rândul ei, un partener de încredere și un factor de stabilitate în regiune”, se mai arată în mesajul președintei Maia Sandu.

Șefa statului i-a mulțumit prim-ministrului Niculescu, totodată, „pentru angajamentul de a duce mai departe proiectele noastre comune și îi doresc succes în mandatul pe care și l-a asumat”.

Reamintim că noul premier al României, Luca Niculescu, efectuează pe 27 octombrie prima sa vizită în Republica Moldova de la preluarea mandatului. La Chișinău, oficialul a reafirmat sprijinul Bucureștiului pentru stabilitatea, securitatea și integrarea europeană a țării noastre: „Vom consolida relațiile noastre istorice, împreună, în Uniunea Europeană, acolo unde este locul Republicii Moldova”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: