Andrei Mardari / NewsMaker

(VIDEO) „Cel precedent era același, doar că în euro”. Ce salariu primește ministrul Sănătății Ala Nemerenco?

Ministrul Sănătății Ala Nemerenco a dezvăluit că are un salariu net de puțin sub 16 mii de lei. Asta cu toate că, la fostul său loc de muncă, leafa sa era „de 20 de ori mai mare”. Dezvăluirea a fost făcută în cadrul ediției din 20 decembrie a emisiunii „Freedom” de la TV8.

Ala Nemerenco a dezvăluit că are un salariu brut de 19 520 lei, cel net constituind – 15 902,62 lei, iar la locul său de muncă precedent primea de 20 de ori mai mult.

Am venit aici pentru ei dintr-un domeniu în care am avut un câștig mai bun și o viață mai calmă. (…) La salariul pe care l-am avut este exact același, doar că celălalt era în euro. – Ați venit de la 10-15 mii de euro la 15 mii de lei? Cum explicați asta? – Din anul 1997 sunt într-o permanentă învățare. Am avut ocazia să învăț foarte mult și sunt extraordinar de recunoscătoare absolut tuturor celor care au investit în mine. Am avut traininguri de nota 10 peste hotare în instituții foarte bune, în Tokyo… Am lucrat și la OMS, am construit, am predat”, a explicat ministrul Sănătății.

Oficialul și-a justificat decizia de a conduce Ministerul Sănătății, în pofida unui salariu mai mic: „Mi-ar părea rău să nu aduc tot ce am învățat aici, acum, într-o perioadă atât de grea și scurtă, cunoscând atâta lume bună și în afara țării. Putem să discutăm cu ei mai simplu atunci când te cunoști cu oamenii, cunoștințele multe realizează. Este nevoie într-o perioadă atât de grea pentru țară să aducem investiții în țară”.

După emisiune, Nemerenco a publicat un mesaj pe pagina sa de Facebook.

Este un salariu mic în raport cu salariul care aș putea să-l câștig într-o altă țară pentru ceea ce pot să fac. Însă pentru Republica Moldova, unde foarte multă lume are câstiguri mult mai mici, salariul meu este unul bun. Pentru comparație – salariul mediu al unui medic a ajuns la 18400 lei, deci eu sunt plătită ca și colegii mei. Iar la minister am colegi cu un salariu mai mare și eu sunt foarte ok cu aceasta”, a precizat ministrul Sănătății.

De menționat că, potrivit CV-ului, înainte de a prelua conducerea Ministerului Sănătății, Ala Nemerenco a fost consilierul președintei țării Maia Sandu. În 2019, aceasta a deținut funcția de ministrul al Sănătății în guvernul Sandu. În perioada 2017-2019 a deținut funcția de consultant în cadrul Institutului Elvețian de Sănătate Publică și Boli Tropicale (Germania). Din 2016 până în 2017 a fost consilier al ministrului Sănătății din România, iar din 2012 până în  2015 a fost coordonator de proiect în cadrul OMS, oficiul de țară pentru Republica Moldova.


Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: