Politică

VIDEO „Dacă Putin va câștiga, Ucraina va deveni doar prima în lista țărilor pe care Rusia le amenință”. Blitz interviu realizat de NM cu ministra Apărării a Țărilor de Jos

Ecaterina Dubasova
| 12 aprilie, 2024
16:49

Pe 11 aprilie, ministra Apărării a Țărilor de Jos, Kajsa Ollongren, a efectuat o vizită de lucru în Moldova. Ea s-a întâlnit cu ministrul Apărării al Moldovei Anatolie Nosatîi. Într-un blitz interviu oferit NM, Ollongren a explicat ce au convenit cei doi miniștri, dacă amenințarea hibridă rusă se poate dezvolta într-una militară și cum ar putea fi utilă Moldova pentru securitatea UE.

V-ați întâlnit cu ministrul Apărării al Republicii Moldova. Ați ajuns la vreo înțelegere?

Am semnat un acord cu Ministerul Apărării al Republicii Moldova privind intenția noastră de a consolida cooperarea în domeniul apărării și securității. Acesta stabilește măsuri specifice care vor consolida această cooperare.

Moldova se confruntă de mult timp cu atacuri hibride. Aceste atacuri vor destabiliza țara. Guvernul Republicii Moldova, Ministerul Apărării și cetățenii simt acest lucru personal. Acordul de consolidare a cooperării include și asistență de specialitate din partea Țărilor de Jos în lupta împotriva amenințărilor hibride. Moldova va primi, de asemenea, fonduri suplimentare pentru combaterea amenințărilor hibride.

Niciun stat nu vrea ca cineva să intervină în treburile sale interne și să-și promoveze propaganda.

Ar putea o amenințare hibridă să se transforme în una militară?

Amenințările hibride destabilizează un stat, iar un stat destabilizat este un stat mai slab, care este mai ușor de atacat.

Moldova se învecinează cu Ucraina, unde deja al doilea an se desfășoară un război la scară largă. Nu se vede un sfârșit al agresiunii ruse. Țările de Jos și Uniunea Europeană încearcă să facă tot posibilul pentru a ajuta Ucraina și pentru a-l împiedica pe Putin să câștige. Acest lucru ajută și Moldova, deoarece dacă Putin va câștiga, atunci Ucraina va fi [doar] prima dintr-o listă întreagă de țări care se vor afla sub amenințarea Rusiei.

Moldova trebuie să devină cât mai puternică. Inclusiv cu ajutorul nostru. Moldova trebuie să aibă instituții puternice. La aceasta contribuie statutul de țară candidat pentru aderarea la UE. În Uniunea Europeană, Moldova are șanse mai mari de pace, securitate și prosperitate.

Ați menționat statutul de țară candidat. Cum ajută Uniunea Europeană țările membre și potențialii membri în domeniul apărării?

Aderarea la UE este un proces îndelungat care implică mulți pași și acțiuni, inclusiv în domeniul securității cibernetice și al consolidării apărării. Unele țări UE, inclusiv Țările de Jos, ajută deja Republica Moldova lucrând cu Ministerul Apărării, oferind finanțare pentru îmbunătățirea securității cibernetice și consolidarea luptei împotriva amenințărilor hibride. De asemenea, oferim asistență de specialitate. Toate acestea sunt menite să sprijine Moldova în drumul său de aderare la UE.

Cum ajută Moldova Uniunea Europeană în acest sens? Sau suntem doar consumatori de securitate?

Cel mai bun tip de cooperare bilaterală este o cooperare egală pentru ambele părți. Moldova are o vastă experiență în combaterea atacurilor cibernetice și a amenințărilor hibride. Se întâmplă și în UE, dar nu la o asemenea scară. Alte țări pot învăța multe din experiența Moldovei, pot vedea cum se întâmplă totul în practică și cum să facă față, cum să mărească capacitatea de protecție, cum să comunice cu populația despre asta. Pe lângă faptul că realizăm training-uri pentru reprezentanții autorităților moldovenești, învățăm multe și de la ei.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

Viață

Ceban, despre veceul de lângă Catedrală: „Un lucru normal. Oamenii trebuie să aibă unde să meargă”

Viață

VIDEO Imagini de la Judecătoria Chișinău, după ce Evghenia Guțul și-a aflat sentința

Justiție

Evghenia Guțul – condamnată la 7 ani de închisoare: decizia instanței

Mihaela Conovali
| 5 august, 2025
12:11

Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost condamnată la 7 ani de închisoare în penitenciar de tip semi-închis pentru femei. Sentința a fost pronunțată pe 5 august de magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Pe lângă sentința în privința Evgheniei Guțul, instanța a decis ca Svetlanei Popan, fosta secretară a Oficiului Central al ex-partidului „Șor”, să i se aplice o pedeapsă de 6 ani de închisoare.

Atât Evghenia Guțul, cât și Svetlana Popan au fost arestate în sala de judecată.

Regimul semiînchis presupune deținerea persoanei condamnate în condiții moderate de siguranță. Condamnații au libertate de mișcare în interiorul penitenciarului în scop de muncă, studii sau participare în programe. Participarea la activități conform Planului individual de executare a pedepsei constituie o condiție obligatorie de aflare în acest regim. Regimul semiînchis le va oferi persoanelor private de libertate posibilitatea de a se deplasa neînsoţite în interiorul penitenciarului, în limitele stabilite de administrația penitenciarului. Ieșirile în afara penitenciarului se vor autoriza gradual: inițial pentru câteva ore, cu însoțire sau escortă, la necesitate cu supraveghere electronică; ulterior, până la o zi întreagă, și fără însoțire.

Ce pedeapsă au cerut procurorii și ce probatoriu au prezentat

În aprilie 2024, Procuratura Anticorupție a trimis în judecată cauza penală în privința Evgheniei Guțul. Procurorii au anunțat că îi sunt incriminate două capete de acuzare: acceptarea cu bună știință a finanțării concurentului electoral și a partidului politic din partea unui grup criminal organizat, în formă prelungită, în calitate de complici.

Conform procurorilor, Guțul a fost activ implicată în introducerea sistematică în Moldova a banilor necontabilizați, proveniți de la un grup criminal organizat, preponderent din Federația Rusă, prin efectuarea curselor aeriene și terestre (tur-retur în decurs de 24 de ore). Acest lucru s-a întâmplat în perioada 2019–2022, când Guțul activa în calitate de secretară în cadrul Departamentului de Monitorizare, Planificare și Control al partidului „Șor”, declarat între timp neconstituțional. Ulterior, conform procurorilor, banii erau integrați în activitatea partidului.

Pe un alt capăt de acuzare, susțineau procurorii, Guțul a coordonat activitatea unor oficii teritoriale ale ex-partidului „Șor”, fiind responsabilă inclusiv de remunerarea participanților la protestele organizate de formațiune în fața instituțiilor publice din Chișinău: Parlament, Guvern, Președinție, Procuratura Generală. Procurorii menționau că, prin această activitate, Guțul a acceptat finanțarea ex-partidului cu peste 42,4 milioane de lei din partea unei grupări criminale organizate.

Infracțiuni similare au fost înaintate și împotriva Svetlanei Popan, fosta secretară a oficiului central al formațiunii. Procurorii menționau că aceasta a acceptat finanțarea partidului cu peste 9,7 milioane de lei din partea grupului criminal organizat, pentru achitarea protestelor organizate de formațiuni, precum și pentru plata salariilor necontabilizate (în plicuri) membrilor oficiilor teritoriale.

Procurorii au cerut 9 ani de închisoare în regim semi-închis pentru Evghenia Guțul, precum și confiscarea sumei de peste 40,9 milioane de lei din contul acesteia. În privința Svetlanei Popan, procurorii au cerut 8 ani de închisoare și confiscarea sumei de peste 9,7 milioane de lei. Acuzatorii de stat au mai solicitat privarea ambelor inculpate de dreptul de a exercita activități legate de organizarea contabilă și financiară în cadrul partidelor politice, precum și privarea de dreptul de a fi membri ai partidelor pe o perioadă de 5 ani, precum și menținerea sechestrului aplicat asupra bunurilor acestora.

Evghenia Guțul, de la consilier de partid la bașcan

Evghenia Guțul, necunoscută până atunci publicului larg, a fost aleasă în funcția de bașcan la alegerile din 14 mai 2023. Presa locală a scris că, din iunie 2018, a lucrat în calitate de „consilier” la Partidul „Șor”, declarat între timp neconstituțional. Peste o lună a fost angajată secretară. Ea a câștigat scrutinul din Găgăuzia cu peste 52% din totalul de voturi. După alegeri, Guțul, precum și echipa politicianului fugar Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară” și care a susținut-o, au fost acuzați de coruperea alegătorilor. Centrul Național Anticorupție a pornit atunci o cauză penală „pe fapte de infracțiune de corupere a alegatorilor și încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice sau ale fondurilor electorale”. Guțul și Șor au negat acuzațiile aduse.

Pe 19 iulie 2023, Evghenia Guțul a fost învestită oficial în funcție în cadrul unei ceremonii somptuoase la care au participat, inclusiv, vedete din Turcia. Alături de noul bașcan nu au fost însă, nici ex-guvernatoarea UTA Găgăuzia Irina Vlah, nici conducerea de vârf a Republicii Moldova. Președinta Maia Sandu, care trebuia să o numească pe Guțul în funcția de membru al Executivului prin decret prezidențial, așa și nu a semnat actul. Șefa statului declara că nu se grăbește să o desemneze pe în Guvern, în condițiile în care ar exista mai multe „suspiciuni în raport cu această persoană”. „Legea nu oferă un termen-limită, deci nu văd cum o încalc”, preciza Sandu.