ntv.ru

VIDEO De ce este Donald Trump atât de obsedat de Groenlanda?

Donald Trump, președintele ales al SUA, a vehiculat ideea ca Washingtonul să cumpere Groenlanda de la Danemarca și în timpul primului său mandat prezidențial. Însă comentariile făcute acum de acesta în acest sens au stârnit îngrijorare în condițiile în care el nu a exclus folosirea forței pentru a obține controlul asupra celei mai mari insule din lume, relatează CNN, citat de Hotnews.

În timpul unei conferințe de presă pe care a susținut-o marți, Trump a promis să „taxeze Danemarca la un nivel foarte ridicat”, dacă țara europeană nu renunţă la controlul asupra Groenlandei, care este organizată ca un teritoriu danez ce se guvernează singur, cu propriul parlament și guvern.

Întrebat explicit dacă exclude folosirea forței pentru a prelua controlul asupra Groenlandei și a Canalului Panama, despre care preşedintele ales al SUA spune că a ajuns sub controlul Chinei, Trump a refuzat să facă acest lucru.

„Nu, nu pot să te asigur de asta. Te referi la Groenlanda și Canalul Panama, nu îți pot oferi asigurări în privința niciuneia dintre cele două”, i-a răspuns Trump jurnalistului care a formulat întrebarea.

Groenlanda este cea mai mare insulă din lume care nu este considerată un continent (precum Australia) și are o populație de peste 56.000 de oameni.

O fostă colonie daneză organizată acum ca teritoriu autonom al Danemarcei, Groenlanda ocupă o poziție geopolitică unică. Situată între SUA și Europa, capitala sa, Nuuk este mai aproape de New York decât de Copenhaga.

Este considerată de mult timp esențială pentru securitatea SUA, în special pentru a respinge un potențial atac din partea Rusiei, a declarat pentru CNN Ulrik Pram Gad, cercetător principal la Institutul Danez pentru Studii Internaționale.

Ruta de navigație a Pasajului de Nord-Vest trece de-a lungul coastei Groenlandei, iar insula face parte din așa-zisa breșă Groenlanda-Islanda-Marea Britanie, o regiune maritimă strategică.

Trump nu este primul președinte american care a sugerat ideea cumpărării Groenlandei. În 1867, când președintele Andrew Johnson a achiziționat Alaska de la Imperiul Rus, a luat în considerare și cumpărarea Groenlandei. La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, administrația Truman a oferit Danemarcei 100 de milioane de dolari pentru insulă, conform unor documente publicate de presa daneză.

Niciuna dintre aceste oferte nu s-a concretizat, însă, în baza unui tratat de apărare din 1951, SUA au obținut o bază aeriană, numită acum Baza Spațială Pituffik, în nord-vestul Groenlandei. Situată la jumătatea distanței dintre Moscova și New York, aceasta este cel mai nordic avanpost al forțelor armate americane și este echipată cu un sistem de avertizare timpurie față de un atac cu rachete.

Experții consultați de CNN și NPR afirmă însă că, ceea ce ar putea fi și mai atrăgător pentru Trump, depozitele bogate de resurse naturale ale Groenlandei. De altfel, el a declarat în conferința sa de presă de marți că SUA au nevoie atât de Groenlanda, cât și de Canalul Panama, pentru „securitate economică”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: