VIDEO De ce este Donald Trump atât de obsedat de Groenlanda?

Donald Trump, președintele ales al SUA, a vehiculat ideea ca Washingtonul să cumpere Groenlanda de la Danemarca și în timpul primului său mandat prezidențial. Însă comentariile făcute acum de acesta în acest sens au stârnit îngrijorare în condițiile în care el nu a exclus folosirea forței pentru a obține controlul asupra celei mai mari insule din lume, relatează CNN, citat de Hotnews.

În timpul unei conferințe de presă pe care a susținut-o marți, Trump a promis să „taxeze Danemarca la un nivel foarte ridicat”, dacă țara europeană nu renunţă la controlul asupra Groenlandei, care este organizată ca un teritoriu danez ce se guvernează singur, cu propriul parlament și guvern.

Întrebat explicit dacă exclude folosirea forței pentru a prelua controlul asupra Groenlandei și a Canalului Panama, despre care preşedintele ales al SUA spune că a ajuns sub controlul Chinei, Trump a refuzat să facă acest lucru.

„Nu, nu pot să te asigur de asta. Te referi la Groenlanda și Canalul Panama, nu îți pot oferi asigurări în privința niciuneia dintre cele două”, i-a răspuns Trump jurnalistului care a formulat întrebarea.

Groenlanda este cea mai mare insulă din lume care nu este considerată un continent (precum Australia) și are o populație de peste 56.000 de oameni.

O fostă colonie daneză organizată acum ca teritoriu autonom al Danemarcei, Groenlanda ocupă o poziție geopolitică unică. Situată între SUA și Europa, capitala sa, Nuuk este mai aproape de New York decât de Copenhaga.

Este considerată de mult timp esențială pentru securitatea SUA, în special pentru a respinge un potențial atac din partea Rusiei, a declarat pentru CNN Ulrik Pram Gad, cercetător principal la Institutul Danez pentru Studii Internaționale.

Ruta de navigație a Pasajului de Nord-Vest trece de-a lungul coastei Groenlandei, iar insula face parte din așa-zisa breșă Groenlanda-Islanda-Marea Britanie, o regiune maritimă strategică.

Trump nu este primul președinte american care a sugerat ideea cumpărării Groenlandei. În 1867, când președintele Andrew Johnson a achiziționat Alaska de la Imperiul Rus, a luat în considerare și cumpărarea Groenlandei. La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, administrația Truman a oferit Danemarcei 100 de milioane de dolari pentru insulă, conform unor documente publicate de presa daneză.

Niciuna dintre aceste oferte nu s-a concretizat, însă, în baza unui tratat de apărare din 1951, SUA au obținut o bază aeriană, numită acum Baza Spațială Pituffik, în nord-vestul Groenlandei. Situată la jumătatea distanței dintre Moscova și New York, aceasta este cel mai nordic avanpost al forțelor armate americane și este echipată cu un sistem de avertizare timpurie față de un atac cu rachete.

Experții consultați de CNN și NPR afirmă însă că, ceea ce ar putea fi și mai atrăgător pentru Trump, depozitele bogate de resurse naturale ale Groenlandei. De altfel, el a declarat în conferința sa de presă de marți că SUA au nevoie atât de Groenlanda, cât și de Canalul Panama, pentru „securitate economică”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Avocații bașcanului Găgăuziei, Evghenia Guțul, și șefei oficiului principal al ex-Partidului „ȘOR”, Svetlana Popan, au solicitat trimiterea unei sesizări la Curtea Constituțională pentru verificarea constituționalității articolului penal în baza căruia sunt judecate cele două inculpate. O solicitare în acest sens a fost înaintată instanței la ședința de judecată din 3 iunie.

Este vorba despre punctul 5 al articolului 181² din Codul Penal, conform căruia acceptarea conștientă de către un partid politic sau un concurent electoral a finanțării din partea unui grup infracțional organizat sau a unei organizații criminale se pedepsește cu amendă de la 850 la 1 350 de unități convenționale (42 500–67 500 de lei) sau cu închisoare de la 1 la 6 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități pe o perioadă de la 2 la 5 ani.

Avocatul Sergiu Moraru a motivat această cerere prin faptul că articolul menționat din Codul Penal nu prevede o sumă minimă pe care trebuie să o primească o persoană de la un grup infracțional organizat pentru ca aceasta să poată fi acuzată în baza acestui articol. „Rezultă că, chiar și în cazul primirii a doar 20 de lei, această lege poate fi aplicată”, a spus el.

Esența cererii avocaților constă în faptul că lipsa unui prag minim al sumei face aplicarea acestui articol din lege neclară. Aceasta, în opinia avocaților, poate constitui temei pentru declararea articolului ca fiind neconstituțional.

La rândul său, procurorul Cristina Gladcov a declarat că cererea avocaților ar trebui respinsă, întrucât Curtea Constituțională a examinat deja o solicitare similară și a emis o decizie în februarie anul acesta, declarând articolul constituțional. Potrivit ei, Înalta Curte a precizat clar că norma poate fi flexibilă, iar instanța are dreptul să stabilească singură limitele aplicării acesteia.

Avocații au cerut, de asemenea, efectuarea unei expertize a calculelor pe baza cărora procurorii au stabilit suma incriminată inculpatelor. Ei indică faptul că, pe parcursul procesului, apărătorii au descoperit în repetate rânduri erori și inexactități în calculele acuzării, care în unele cazuri ar fi putut ajunge până la 600 000 de lei.

Și în acest caz, procurorul a calificat solicitarea avocaților drept „neîntemeiată”. Mai mult, ea a transmis avocaților și instanței calculele corectate și a menționat că legislația permite acuzării să modifice sumele incriminate sau calculele, atâta timp cât acest lucru nu agravează învinuirea.

Instanța a acceptat cererile pentru examinare și va anunța decizia sa în cadrul următoarei ședințe, programate pentru 6 iunie.

Precizăm că, în aprilie 2024, Procuratura Anticorupție (PA) a anunțat că a finalizat urmărirea penală și a trimis în instanță cauza împotriva guvernatoarei Găgăuziei, Evghenia Guțul. Potrivit PA, Evghenia Guțul, activând în cadrul Departamentului de monitorizare, planificare și control al ex-Partidului „ȘOR”, a introdus sistematic bani de contrabandă în Moldova, preponderent din Rusia, în perioada 2019-2022. De asemenea, Evghenia Guțul este învinuită că a coordonat activitatea unor Oficii Teritoriale ale ex-Partidului „ȘOR”, fiind responsabilă de verificarea, confirmarea listelor și remunerarea participanților la protestele organizate la Chișinău de fosta formațiune. Astfel, prin această activitate Guțul a acceptat finanțarea ex-partidului din partea unei grupări criminale organizate cu 42,4 milioane de lei.

Acuzații similare au fost înaintate și împotriva șefei oficiului principal al ex-Partidului „ȘOR”, Svetlana Popan. Potrivit actului de acuzare, în perioada septembrie-noiembrie 2022, aceasta a acceptat cu bună știință 9,7 milioane de lei de la o grupare criminală organizată. Mijloacele financiare au fost utilizate pentru a achita protestatarii ex-partidului, precum și salarii necontabilizate (în plicuri) membrilor de oficii teritoriale.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: