ntv.ru

VIDEO De ce este Donald Trump atât de obsedat de Groenlanda?

Donald Trump, președintele ales al SUA, a vehiculat ideea ca Washingtonul să cumpere Groenlanda de la Danemarca și în timpul primului său mandat prezidențial. Însă comentariile făcute acum de acesta în acest sens au stârnit îngrijorare în condițiile în care el nu a exclus folosirea forței pentru a obține controlul asupra celei mai mari insule din lume, relatează CNN, citat de Hotnews.

În timpul unei conferințe de presă pe care a susținut-o marți, Trump a promis să „taxeze Danemarca la un nivel foarte ridicat”, dacă țara europeană nu renunţă la controlul asupra Groenlandei, care este organizată ca un teritoriu danez ce se guvernează singur, cu propriul parlament și guvern.

Întrebat explicit dacă exclude folosirea forței pentru a prelua controlul asupra Groenlandei și a Canalului Panama, despre care preşedintele ales al SUA spune că a ajuns sub controlul Chinei, Trump a refuzat să facă acest lucru.

„Nu, nu pot să te asigur de asta. Te referi la Groenlanda și Canalul Panama, nu îți pot oferi asigurări în privința niciuneia dintre cele două”, i-a răspuns Trump jurnalistului care a formulat întrebarea.

Groenlanda este cea mai mare insulă din lume care nu este considerată un continent (precum Australia) și are o populație de peste 56.000 de oameni.

O fostă colonie daneză organizată acum ca teritoriu autonom al Danemarcei, Groenlanda ocupă o poziție geopolitică unică. Situată între SUA și Europa, capitala sa, Nuuk este mai aproape de New York decât de Copenhaga.

Este considerată de mult timp esențială pentru securitatea SUA, în special pentru a respinge un potențial atac din partea Rusiei, a declarat pentru CNN Ulrik Pram Gad, cercetător principal la Institutul Danez pentru Studii Internaționale.

Ruta de navigație a Pasajului de Nord-Vest trece de-a lungul coastei Groenlandei, iar insula face parte din așa-zisa breșă Groenlanda-Islanda-Marea Britanie, o regiune maritimă strategică.

Trump nu este primul președinte american care a sugerat ideea cumpărării Groenlandei. În 1867, când președintele Andrew Johnson a achiziționat Alaska de la Imperiul Rus, a luat în considerare și cumpărarea Groenlandei. La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, administrația Truman a oferit Danemarcei 100 de milioane de dolari pentru insulă, conform unor documente publicate de presa daneză.

Niciuna dintre aceste oferte nu s-a concretizat, însă, în baza unui tratat de apărare din 1951, SUA au obținut o bază aeriană, numită acum Baza Spațială Pituffik, în nord-vestul Groenlandei. Situată la jumătatea distanței dintre Moscova și New York, aceasta este cel mai nordic avanpost al forțelor armate americane și este echipată cu un sistem de avertizare timpurie față de un atac cu rachete.

Experții consultați de CNN și NPR afirmă însă că, ceea ce ar putea fi și mai atrăgător pentru Trump, depozitele bogate de resurse naturale ale Groenlandei. De altfel, el a declarat în conferința sa de presă de marți că SUA au nevoie atât de Groenlanda, cât și de Canalul Panama, pentru „securitate economică”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ambasada Drepturilor Omului a devenit parte din Rețeaua Europeană a Organizațiilor care dezvoltă Ghidul privind Drepturile Omului

Rețeaua de organizații care dezvoltă Ghidul privind Drepturile Omului a fost creată în 2012 de Societatea Baltică pentru Drepturile Omului (Baltic Human Rights Society, BHRS) din Riga. De la început, a fost o inițiativă baltică, deoarece Ghidul privind Drepturile Omului a fost lansat pentru prima dată în Letonia, apoi în Estonia și Lituania. Ghidul privind Drepturile Omului a devenit o platformă europeană odată cu lansarea sa în Bulgaria, apoi în Slovenia și Slovacia, iar în 2023, în Franța și Croația. În același timp, Ghidul privind Drepturile Omului a fost lansat și în țările Parteneriatului Estic European – Georgia, Moldova și Ucraina – iar în 2025, Ghidul privind Drepturile Omului a fost lansat oficial în Armenia. Așadar, acum, Ghidul privind Drepturile Omului este prezent în 12 țări și este utilizat ca platformă europeană pentru educație și cooperare în domeniul drepturilor omului și educației civice la nivel mondial.

Țările dezvoltă în continuare resursele privind drepturile omului în propriile versiuni ale Ghidului, adaptând noi tematici, drepturi și teste care sunt cele mai relevante pentru contextele lor naționale. Ghidul privind Drepturile Omului se bazează pe ideea că fiecare persoană are dreptul să își cunoască drepturile. Misiunea partenerilor este de a oferi ghiduri multilingve, ușor de utilizat, adaptate specificului țării, care să promoveze înțelegerea și responsabilitatea pentru drepturile omului, să încurajeze participarea civică și să consolideze buna guvernare și respectul pentru statul de drept.

De exemplu, Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova a fost lansat oficial pe Platforma europeană pentru educația în domeniul drepturilor omului în noiembrie 2023, și a devenit disponibil publicului larg pe platforma online – humanrightsguide.md – în limba română, rusă și engleză. În timpul celor două faze de lucru asupra Ghidului privind Drepturile Omului pentru Moldova, echipa Ambasadei Drepturilor Omului a prezentat cele zece subiecte ale Ghidului, elaborat și adaptat pentru Moldova, care acoperă următoarele aspecte: • Ce reprezintă drepturile omului? | • Instituțiile privind drepturile omului | • Organizații care vă pot ajuta | • Instanțe de judecată și proces echitabil | • Penitenciare | • Discriminare | • Familia | • Restrângerile drepturilor omului | • Reținerea și arestul preventiv | • Participarea сivică. Ghidul conține, de asemenea, douăzeci de drepturi și mai multe teste tematice pentru verificarea cunoștințelor despre drepturile omului.

Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova a fost elaborat în cadrul proiectelor „Educația incluzivă pentru drepturile omului – o poartă către buna guvernare și participarea civică” și „Ghidul privind drepturile omului – educația în domeniul drepturilor omului pentru consolidarea respectării statului de drept și a valorilor democratice”, finanțat în cadrul programului Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Letonia „Proiecte de cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională”. Partenerii Ghidului privind Drepturile Omului pentru Moldova sunt Oficiul Avocatului Poporului din Republica Moldova (Ombudsman) și Consiliul pentru Egalitate din Republica Moldova.

Activitatea echipei Ambasadei Drepturilor Omului privind elaborarea Ghidului va continua în cadrul noului proiect – „Educația pentru Drepturile Omului – un instrument pentru combaterea dezinformării și protejarea libertății de exprimare în Moldova”, pe care îl implementăm din iunie anului curent în cooperare cu Societatea Baltică pentru Drepturile Omului (BHRS), cu sprijinul Fondului Lituanian de Cooperare pentru Dezvoltare și Ajutor Umanitar.

Între timp, locuitorii Republicii Moldova, și altor țări, precum și reprezentanții diasporei, pot studia drepturile omului pe platforma Ghidului în limba cea mai convenabilă pentru ei, ținând cont de specificul țării care îi interesează:

Armenia – Ghidul privind Drepturile Omului în limbile: am, en

Bulgaria – Ghidul privind Drepturile Omului în limbile: bg, en

Croația – Ghidul privind Drepturile Omului în limbile: hr, en

Estonia – Ghidul privind Drepturile Omului în limbile: ee, ru, en

Franța – Ghidul privind Drepturile Omului în limbile: fr, en

Georgia – Ghidul privind Drepturile Omului în limbile: ge, ru, en

Letonia – Ghidul privind Drepturile Omului în limbile: lv, ru, en

Lituania – Ghidul privind Drepturile Omului în limbile: lt, ru, en

Moldova – Ghidul privind Drepturile Omului în limbile: ro, ru, en

Slovacia – Ghidul privind Drepturile Omului în limbile: sk, en

Slovenia – Ghidul privind Drepturile Omului în limbile: si, en

Ucraina – Ghidul privind Drepturile Omului în limbile: ua, en

În prezent Rețeaua Europeană a organizațiilor care dezvoltă Ghidul privind Drepturile Omului s-a extins pentru a include țări de pe întreg continentul. În 2025, a fost creat un site web unificat – humanrightsguide.org – pentru Rețeaua Europeană a organizațiilor care dezvoltă Ghidul privind Drepturile Omului, care în acest an a primit 11 noi țări membre: Austria, Belgia, Cehia, Cipru, Grecia, Irlanda, Italia, Malta, Olanda, Ungaria, și Uzbekistan.

La moment, Rețeaua reunește următoarele organizații:

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: