ntv.ru

VIDEO De ce este Donald Trump atât de obsedat de Groenlanda?

Donald Trump, președintele ales al SUA, a vehiculat ideea ca Washingtonul să cumpere Groenlanda de la Danemarca și în timpul primului său mandat prezidențial. Însă comentariile făcute acum de acesta în acest sens au stârnit îngrijorare în condițiile în care el nu a exclus folosirea forței pentru a obține controlul asupra celei mai mari insule din lume, relatează CNN, citat de Hotnews.

În timpul unei conferințe de presă pe care a susținut-o marți, Trump a promis să „taxeze Danemarca la un nivel foarte ridicat”, dacă țara europeană nu renunţă la controlul asupra Groenlandei, care este organizată ca un teritoriu danez ce se guvernează singur, cu propriul parlament și guvern.

Întrebat explicit dacă exclude folosirea forței pentru a prelua controlul asupra Groenlandei și a Canalului Panama, despre care preşedintele ales al SUA spune că a ajuns sub controlul Chinei, Trump a refuzat să facă acest lucru.

„Nu, nu pot să te asigur de asta. Te referi la Groenlanda și Canalul Panama, nu îți pot oferi asigurări în privința niciuneia dintre cele două”, i-a răspuns Trump jurnalistului care a formulat întrebarea.

Groenlanda este cea mai mare insulă din lume care nu este considerată un continent (precum Australia) și are o populație de peste 56.000 de oameni.

O fostă colonie daneză organizată acum ca teritoriu autonom al Danemarcei, Groenlanda ocupă o poziție geopolitică unică. Situată între SUA și Europa, capitala sa, Nuuk este mai aproape de New York decât de Copenhaga.

Este considerată de mult timp esențială pentru securitatea SUA, în special pentru a respinge un potențial atac din partea Rusiei, a declarat pentru CNN Ulrik Pram Gad, cercetător principal la Institutul Danez pentru Studii Internaționale.

Ruta de navigație a Pasajului de Nord-Vest trece de-a lungul coastei Groenlandei, iar insula face parte din așa-zisa breșă Groenlanda-Islanda-Marea Britanie, o regiune maritimă strategică.

Trump nu este primul președinte american care a sugerat ideea cumpărării Groenlandei. În 1867, când președintele Andrew Johnson a achiziționat Alaska de la Imperiul Rus, a luat în considerare și cumpărarea Groenlandei. La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, administrația Truman a oferit Danemarcei 100 de milioane de dolari pentru insulă, conform unor documente publicate de presa daneză.

Niciuna dintre aceste oferte nu s-a concretizat, însă, în baza unui tratat de apărare din 1951, SUA au obținut o bază aeriană, numită acum Baza Spațială Pituffik, în nord-vestul Groenlandei. Situată la jumătatea distanței dintre Moscova și New York, aceasta este cel mai nordic avanpost al forțelor armate americane și este echipată cu un sistem de avertizare timpurie față de un atac cu rachete.

Experții consultați de CNN și NPR afirmă însă că, ceea ce ar putea fi și mai atrăgător pentru Trump, depozitele bogate de resurse naturale ale Groenlandei. De altfel, el a declarat în conferința sa de presă de marți că SUA au nevoie atât de Groenlanda, cât și de Canalul Panama, pentru „securitate economică”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

imagine simbol

România: Alocațiile copiilor rămân înghețate, după ce Guvernul a suspendat pentru al doilea an la rând majorarea cu inflația

Alocațiile de stat pentru copii din România nu vor fi majorate nici în anul 2026, potrivit măsurilor fiscal-bugetare adoptate de Guvern în vara anului 2025. Decizia prelungește înghețarea acestui drept pentru al doilea an consecutiv, deși legislația în vigoare prevede în mod expres actualizarea anuală a alocațiilor cu rata inflației. Concret, Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare stabilește că, pe parcursul întregului an 2026, alocațiile de stat pentru copii se mențin la nivelul acordat pentru luna decembrie 2025. În practică, acest lucru înseamnă că sumele rămân identice cu cele stabilite la finalul anului 2024, întrucât nu a fost aplicată nicio majorare în 2025, relatează Digi24.

Potrivit Legii 141/2025, „În anul 2026 se mențin în plata la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2025: k) alocațiile de stat pentru copii, reglementate de Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.”

Legea alocației de stat pentru copii prevede că aceste sume trebuie indexate automat, în fiecare an, cu rata medie a inflației comunicată oficial de Institutul Național de Statistică pentru anul anterior.

Mecanismul a fost introdus pentru a proteja puterea de cumpărare a alocației și pentru a elimina influența politică asupra acestui drept al copiilor.

Cu toate acestea, două indexări consecutive au fost suspendate prin decizii legislative.

Prima, aferentă inflației din anul 2023, care ar fi trebuit aplicată începând cu 1 ianuarie 2025, a fost blocată prin Ordonanța de urgență nr. 156/2024, cunoscută drept „ordonanța trenuleț”, adoptată la finalul anului 2024.

A doua indexare, corespunzătoare inflației din anul 2024, nu va fi aplicată nici în 2026, ca urmare a prevederilor din Legea nr. 141/2025, care îngheață nivelul alocațiilor pe tot parcursul anului viitor.

Ce sume primesc copiii și de ce rămân aceleași

În prezent, alocațiile de stat pentru copii au următoarele valori:

  • 719 lei pe lună pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani (sau până la 3 ani, în cazul copiilor cu handicap);
  • 292 lei pe lună pentru copiii cu vârsta între 2 și 18 ani;
  • 292 lei pe lună pentru tinerii de peste 18 ani care urmează cursuri liceale sau profesionale;
  • 719 lei pe lună pentru copiii cu handicap cu vârsta între 3 și 18 ani.

Aceste sume nu se vor modifica nici în anul 2026. Ultima majorare a alocațiilor a avut loc în ianuarie 2024, când cuantumul acestora a crescut cu 13,8%.

Cine primește alocația și când poate fi poate fi suspendată plata

Alocația de stat pentru copii nu se plătește automat „oricui”, ci este acordată persoanei care are, din punct de vedere legal, responsabilitatea copilului.

În cele mai multe situații, banii sunt virați unuia dintre părinți, pe baza acordului ambilor sau a unei decizii emise de autoritatea tutelară.

După împlinirea vârstei de 14 ani, copilul poate primi alocația direct, însă doar cu acordul reprezentantului legal.

După 18 ani, tânărul devine titularul alocației și poate încasa suma în nume propriu, pe baza unei cereri.

În cazurile în care copilul se află în grija altor persoane, plata se face către tutore, curator, asistent maternal sau către persoana ori familia la care copilul este plasat.

Dacă părintele este minor, alocația poate fi plătită fie direct acestuia, dacă are capacitate deplină de exercițiu, fie reprezentantului său legal, atunci când această capacitate nu există.

Plata alocației încetează în mod automat în situații clar prevăzute de lege, cum ar fi decesul copilului sau al tânărului beneficiar, abandonarea studiilor liceale sau profesionale ori cazul în care copiii cetățenilor străini sau apatrizilor nu mai locuiesc în România.

Cât pierd copiii peste 2 ani din cauza înghețării alocațiilor

Pentru copiii cu vârsta de peste 2 ani, alocația este de 292 de lei pe lună. Dacă legea ar fi fost aplicată așa cum este scrisă, suma ar fi trebuit să crească în 2025 cu 10,4%, rata inflației din 2023, ajungând la puțin peste 322 de lei pe lună.

În anul 2026, ar fi urmat o nouă indexare, de 5,6%, corespunzătoare inflației din 2024, ceea ce ar fi ridicat alocația la aproximativ 340 de lei pe lună.

Prin menținerea sumei la 292 de lei, pierderea cumulată ajunge la aproximativ 950 de lei pentru fiecare copil cu vârsta peste 2 ani, doar din neaplicarea celor două indexări prevăzute de lege.

Pierderi mai mari pentru copiii mici și pentru cei cu dezabilități

În cazul copiilor sub 2 ani sau al copiilor cu dizabilități, impactul financiar este mult mai mare, deoarece alocația de bază este semnificativ mai ridicată.

Dacă indexările ar fi fost aplicate conform legii, alocația ar fi crescut mai întâi în 2025 și apoi din nou în 2026, ajungând la peste 830 de lei pe lună. Menținerea sumei la 719 lei înseamnă o pierdere cumulată de peste 2.300 de lei pentru fiecare copil din această categorie, pe parcursul celor doi ani.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: