Sezonul de vânătoare 2021-2022 a început. Potrivit ecopresa.md, deși în ordinul suspus consultărilor publice la începutul lunii noiembrie se permitea doar vânatul iepurilor de câmp, fazani, porumbel gulerat și mistreț, în cel publicat în Monitorul Oficial se regăsesc și gâștele și rațele. Experții consideră că permiterea vânătorii la rațe și gâște ar fi o cedare a Ministerului în fața presiunii vânătorilor. În cadrul ediției din 26 noiembrie a emisiunii „Bună seara cu Mircea Surdu”, ministrul Mediului Iuliana Cantaragiu a replicat că presiunea din partea vânătorilor a fost mare și i-a lipsit „vocea societății civile”.
Activista de mediu Silvia Ursu spune că este îngrijorător faptul că inițial s-a propus spre consultare publică o altă versiune a ordinului și anume cea în care erau specificate cotele de vânătoare la porumbel sălbatic, fazan și iepure de câmp.
„Proiectul acesta de ordin a fost propus spre consultare în perioada 5.11 – 12.11, după care a apărut în formulă finală pe 26 noiembrie, conținând noi specii și noi cote. Opinia publică și organizațiile de mediu nu a fost consultate cu privire la aceste noi adăugiri, acestea pur și simplu au fost puse fără a fi consultate cu factorii interesați”, afirmă Ursu.
Experta spune că, potrivit procedurii, reprezentanții Ministerului trebuiau să organizeze consultări publice pentru ordinul în care au fost incluse cote noi.
„Analizând atent lista speciilor observăm că s-a permis vânatul la următoarele specii de păsări: gâscă (gârlița mare, gâsca de vară); rață (rața mare, rața mică, rața cârâitoare, rața fluierătoare, rața sulițar, rața cu cap castaniu, rața lingurar), lișiță și găinușa de baltă. Două dintre ele sunt specii vulnerabile, lucru confirmat și de Societatea pentru Protecția Păsărilor și a Naturii. Vorbim despre rața cu cap castaniu și rața sulițar, ambele incluse în raportul „Lista Roșie Europeană a Păsărilor”, lansat de către Birdlife International în octombrie 2021”, menționează ecopresa.md.
În cadrul unei emisiuni la postul public de televiziune, ministrul Mediului a argumentat că, în timp ce presiunea din partea vânătorilor era mare, vocea societății civile nu s-ar fi făcut auzită.
„Nu e vorba de cedat, absolut deloc. Presiunea era mare și știți ce îmi lipsea? Vocea societății civile. Societatea civilă de mediu a fost tăcută în toată perioada asta. Cât vânătorii făceau presiuni prin toate canalele… nu sunt atât de mulți deputați vânători în Parlamentul actual. Și inclusiv am răspuns la întrebările acestea și deputaților – care sunt argumentele noastre de ce să mergem pe versiunea de conservare a faunei, inclusiv la Guvern, inclusiv societății vânătorilor ș.a.m.d., dar argumentele când s-au pus pe transparență decizională, nu am primit nicio scrisoare de la societatea civila, că trebuie să fie susținut în felul acesta. A fost post factum”, a menționat ministrul.
Iuliana Cantaragiu mai spune că în cadrul Institutului de Zoologie ar exista anumite conflicte de interese.
„Institutul de Zoologie spune că poftim, trebuie să permită vânatul la o mulțime de specii. Și pun la îndoială inclusiv și acest lucru și avizul Institutului de Zoologie, fiindcă există conflict de interese între persoana care dă acest aviz – este și membru al Asociației Vânătorilor. Dar în același timp, fiind plasată pe transparență decizională acest ordin sunt o mulțime de comentarii la speciile acestea pe care le-au enumerat. În situația respectivă trebuie și contra argument. Al meu a fost mereu – da, în asociație sunt 15 mii persoane (…) este un grup de interese de 15 mii de oameni raportat la 2,8 mln. Alt grup de interese, vocea lor vreau să o aud”, a mai spus Cantaragiu.
