screenshot

VIDEO Grosu, despre filarea judecătorilor CC: „Tentația de a recurge și la lucruri mai puțin ortodoxe era foarte mare”

Președintele Parlamentului Igor Grosu susține că judecătorii Curții Constituționale (CC) ar fi fost urmăriți și intimidați de persoane care erau interesate să își protejeze „schemele”. S-a întâmplat în perioada când fosta coaliție de guvernare a aprobat numirea lui Boris Lupașcu în calitate de judecător al Înaltei Curți. 

În cadrul ediției din 27 decembrie a emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, speakerul Parlamentului a reiterat că este de părere că judecătorii CC trebuie motivați prin salarii mari, întrucât au o responsabilitate sporită.

„De această instituție a depins, anul trecut, calea pe care urma să meargă R. Moldova în continuare. Am mai spus-o: oamenii aceștia au fost supuși presiunii, filați ș.a.m.d. Acum, desigur, este greu să explici oamenilor discrepanța asta mare. A fost operată o majorare. În cazul președintelui, va fi vorba de salariul de bază 45 000 și în cazul judecătorilor ordinari – aproape 41 de mii. Într-un caz e o creștere de 6000 de lei și în alta – de 8.800 de lei, așa ceva”, a relatat Igor Grosu.

Întrebat de moderatoare la ce anume se referă când spune că judecătorii au fost filați, speakerul Parlamentului a declarat:

„Știu că, la un moment dat, a fost 3 sau 4 din 5 au făcut un demers către autorități, procuratură. Anul acesta. Au denunțat presiuni, faptul că au fost filați. [Se făceau presiuni] ca să intimideze, să influențeze. Țineți minte momentul când coaliția „socialisto-șoristă” a pus la cale decapitarea Curții Constituționale și băgatul prin spate a lui Boris Lupașcu. Atunci au fost toate episoadele astea. Au fost filați, urmăriți. Să fie intimidați, să vadă cu cine discută”, a mai spus Grosu.

La întrebarea dacă au fost înregistrate tentative de corupere a judecătorilor CC, președintele Parlamentului a declarat: „Nu am avut ocazia să discutăm, nu ne prea intersectăm”.

„Miza în societate atunci era atât de mare, că cei care înțelegeau că dacă țara o ia pe altă cale, care va pune în pericol schemele lor, zonele de influență…Tentația de a recurge și la lucruri mai puțin ortodoxe era foarte mare”, a adăugat Igor Grosu.

***

Amintim că pe 23 aprilie 2021, Parlamentul a aprobat numirea lui Boris Lupașcu în calitate de judecător al Curții Constituționale (CC). Se întâmpla în contextul în care, majoritatea parlamentară formată din PSRM și Platforma „Pentru Moldova” au votat pentru retragerea hotărârii parlamentului prin care Domnica Manole a fost numită judecătoare la CC. Pe 27 aprilie, Boris Lupașcu, a solicitat anularea hotărârii care a stat la baza desemnării sale. Ulterior, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a anunțat că a inițiat un proces penal pe faptul numirii în funcția de judecător la CC, în aprilie 2021, a unui judecător care intrase în exercițiul funcției.

Pe 30 aprilie, președinta CC, Domnica Manole a declarat că mai mulți judecători ai Înaltei Curți se vor adresa la Procuratura Generală pentru a semnala faptul că ar fi filați. Pe 4 mai, CC a anunțat printr-un comunicat de presă că a sesizat Procuratura Generală „în legătură cu presupusele filaje și intimidări la adresa unor judecători ai Curții”.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

presedinte.md

Maia Sandu a discutat cu Înaltul Comisar OSCE pentru Minoritățile Naționale despre alegerile din Găgăuzia

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut vineri, 26 iunie, o întrevedere cu Înaltul Comisar al OSCE pentru Minoritățile Naționale, Christophe Kamp, aflat în vizită la Chișinău. Oficialii au discutat, între altele, despre situația din Găgăuzia.

Potrivit unui comunicat al Președinției, discuțiile au vizat protecția drepturilor persoanelor aparținând diferitelor grupuri etnice și consolidarea coeziunii sociale. Șefa statului a subliniat că procesul de aderare la Uniunea Europeană este văzut drept cea mai sigură garanție pentru asigurarea egalității de șanse și a respectării drepturilor tuturor cetățenilor, indiferent de limbă sau etnie.

În acest context, Maia Sandu a evidențiat progresele realizate în ultimul an în domeniul educației multilingve și al incluziunii sociale, implementate în cooperare cu Oficiul Înaltului Comisar al OSCE.

Un alt subiect abordat a fost situația din autonomia găgăuză. Președinta a accentuat necesitatea organizării unor alegeri libere și corecte în Găgăuzia și a asigurării unui spațiu informațional „sănătos”. Totodată, aceasta a precizat că reforma administrației publice locale nu afectează statutul special al autonomiei, garantat de Constituție, și a menționat că specificul raionului Taraclia va fi respectat.

La finalul întrevederii, părțile au reconfirmat angajamentul de a continua cooperarea dintre Republica Moldova și Oficiul Înaltului Comisar al OSCE pentru Minoritățile Naționale.

***

Amintim că mandatul Adunării Populare a expirat pe 12 noiembrie 2025, iar alegerile pentru o nouă componență au fost amânate de două ori, pe 22 martie și 21 iunie 2026, pe motiv că nu au fost respectate prevederile legale privind constituirea și funcționarea autorității electorale responsabile de organizarea scrutinului.

Ministerul Justiției a solicitat Curții Constituționale controlul constituționalității mai multor prevederi legislative, inclusiv a celor referitoare la competența Adunării Populare de a aproba membrii organului electoral central și la implicarea acesteia în numirea conducătorilor structurilor teritoriale ale unor instituții naționale precum Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției și Serviciul de Informații și Securitate. Sesizarea va fi examinată pe 7 iulie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: