screenshot

VIDEO Grosu, despre filarea judecătorilor CC: „Tentația de a recurge și la lucruri mai puțin ortodoxe era foarte mare”

Președintele Parlamentului Igor Grosu susține că judecătorii Curții Constituționale (CC) ar fi fost urmăriți și intimidați de persoane care erau interesate să își protejeze „schemele”. S-a întâmplat în perioada când fosta coaliție de guvernare a aprobat numirea lui Boris Lupașcu în calitate de judecător al Înaltei Curți. 

În cadrul ediției din 27 decembrie a emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, speakerul Parlamentului a reiterat că este de părere că judecătorii CC trebuie motivați prin salarii mari, întrucât au o responsabilitate sporită.

„De această instituție a depins, anul trecut, calea pe care urma să meargă R. Moldova în continuare. Am mai spus-o: oamenii aceștia au fost supuși presiunii, filați ș.a.m.d. Acum, desigur, este greu să explici oamenilor discrepanța asta mare. A fost operată o majorare. În cazul președintelui, va fi vorba de salariul de bază 45 000 și în cazul judecătorilor ordinari – aproape 41 de mii. Într-un caz e o creștere de 6000 de lei și în alta – de 8.800 de lei, așa ceva”, a relatat Igor Grosu.

Întrebat de moderatoare la ce anume se referă când spune că judecătorii au fost filați, speakerul Parlamentului a declarat:

„Știu că, la un moment dat, a fost 3 sau 4 din 5 au făcut un demers către autorități, procuratură. Anul acesta. Au denunțat presiuni, faptul că au fost filați. [Se făceau presiuni] ca să intimideze, să influențeze. Țineți minte momentul când coaliția „socialisto-șoristă” a pus la cale decapitarea Curții Constituționale și băgatul prin spate a lui Boris Lupașcu. Atunci au fost toate episoadele astea. Au fost filați, urmăriți. Să fie intimidați, să vadă cu cine discută”, a mai spus Grosu.

La întrebarea dacă au fost înregistrate tentative de corupere a judecătorilor CC, președintele Parlamentului a declarat: „Nu am avut ocazia să discutăm, nu ne prea intersectăm”.

„Miza în societate atunci era atât de mare, că cei care înțelegeau că dacă țara o ia pe altă cale, care va pune în pericol schemele lor, zonele de influență…Tentația de a recurge și la lucruri mai puțin ortodoxe era foarte mare”, a adăugat Igor Grosu.

***

Amintim că pe 23 aprilie 2021, Parlamentul a aprobat numirea lui Boris Lupașcu în calitate de judecător al Curții Constituționale (CC). Se întâmpla în contextul în care, majoritatea parlamentară formată din PSRM și Platforma „Pentru Moldova” au votat pentru retragerea hotărârii parlamentului prin care Domnica Manole a fost numită judecătoare la CC. Pe 27 aprilie, Boris Lupașcu, a solicitat anularea hotărârii care a stat la baza desemnării sale. Ulterior, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a anunțat că a inițiat un proces penal pe faptul numirii în funcția de judecător la CC, în aprilie 2021, a unui judecător care intrase în exercițiul funcției.

Pe 30 aprilie, președinta CC, Domnica Manole a declarat că mai mulți judecători ai Înaltei Curți se vor adresa la Procuratura Generală pentru a semnala faptul că ar fi filați. Pe 4 mai, CC a anunțat printr-un comunicat de presă că a sesizat Procuratura Generală „în legătură cu presupusele filaje și intimidări la adresa unor judecători ai Curții”.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Acord SUA-Danemarca privind Groenlanda. Trump anunță consolidarea prezenței militare americane pe insulă

Statele Unite ale Americii au ajuns la un acord cu Danemarca și Groenlanda care le-ar oferi Washingtonului „control permanent” asupra securității insulei. Anunțul a fost făcut de președintele american Donald Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social.

Potrivit lui Trump, SUA vor avea „pentru totdeauna” dreptul de a „face în Groenlanda tot ceea ce este necesar” pentru a asigura securitatea insulei și a SUA.

Președintele american a mai afirmat că niciun „adversar” al SUA nu va putea avea în Groenlanda baze militare, trupe sau investiții fără „acordul direct, în scris” al Washingtonului. Trump a anunțat totodată că Statele Unite ale Americii vor începe „imediat” să-și consolideze prezența militară pe insulă, transmite The Moscow Times.

Prim-ministra daneză Mette Frederiksen a comunicat că acordul dintre SUA, Danemarca și Groenlanda privind consolidarea securității în Arctica și Atlanticul de Nord urmează să fie semnat săptămâna viitoare. Documentul va intra în vigoare după ce va trece prin procedurile necesare în parlamentele naționale.

Frederiksen a calificat acordul drept „foarte benefic pentru NATO și Europa”. Ea a precizat că documentul recunoaște suveranitatea și integritatea teritorială a Danemarcei, precum și dreptul groenlandezilor la autodeterminare.

Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a declarat, la rândul său, că acordul ține cont de interesele insulei și de rolul acesteia în cooperarea internațională. „Este în beneficiul tuturor”, a spus el.

Un oficial american a declarat pentru Fox News că acordul va rămâne în vigoare chiar și în cazul în care Groenlanda își va dobândi independența.

Groenlanda are aproximativ 56 000 de locuitori și este un teritoriu autonom în cadrul Danemarcei. Donald Trump a susținut în repetate rânduri că Statele Unite trebuie să preia controlul asupra insulei, invocând interese de securitate națională și amenințarea reprezentată de Rusia și China. Anterior, el a propus ca Danemarca să vândă Groenlanda și nu a exclus posibilitatea folosirii forței în cazul unui refuz.

Groenlanda ar urma să fie integrată într-o rețea de stații radar și baze militare care include obiective din Alaska și Canada, declara în primăvară generalul Gregory Guillot, comandantul Comandamentului Nord al Forțelor Armate ale SUA. Potrivit acestuia, Washingtonul intenționează să aibă pe insulă și un port de mare adâncime, precum și o bază pentru antrenarea forțelor speciale.

În perioada de vârf a Războiului Rece, SUA aveau peste 10 000 de militari staționați în Groenlanda, insula fiind atunci un punct important pentru monitorizarea rachetelor sovietice.

În prezent, în Groenlanda se află instalații ale Forțelor Spațiale ale SUA și sisteme radar de mare putere, precum și aproximativ 100 de militari americani care deservesc sistemele de avertizare timpurie și de apărare antirachetă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: