VIDEO Guțul a anunțat că 15 mln de lei de la un sponsor misterios au fost blocate. Guvernul recunoaște: vor fi sechestrați și utilizați tot pentru cetățeni

Bașcanul Evghenia Guțul a anunțat că autoritățile de la Chișinău au blocat 15 milioane de lei, ajunși pe un cont special și destinați Găgăuziei. Potrivit bașcanului, banii au fost transferați de un sponsor „pentru plata lunară suplimentară pensionarilor”. Din acești bani, a menționat Guțul, mai mult de 18 mii de pensionari din Găgăuzia trebuiau să primească suplimentar câte o mie de lei lunar. Solicitați de NewsMaker, reprezentanții Guvernului de la Chișinău au declarat că „banii furați de la cetățenii țării noastre vor fi sechestrați și utilizați tot pentru cetățeni, fără a alimenta ambițiile politice ale unor grupări criminale”.

Pe 2 noiembrie, Guțul a ieșit cu o declarație pentru „pensionarii, copiii și nepoții lor” din Găgăuzia. „Sunt nevoită să vă anunț vești rele”, a spus bașcanul.

Ieri, cu câteva minute înainte de sfârșitul zilei de muncă, noi am primit o notificare că autoritățile centrale au blocat 15 milioane de lei, veniți pe contul special. (…) „Acești bani au fost transferați pe contul special de către un sponsor pentru plata lunară suplimentară pensionarilor, ale căror pensii nu sunt mai mari de 3 mii de lei”, a comunicat Guțul.

Ea a adăugat că „în primele zile ale lui noiembrie, mai mult de 18 mii de pensionari din Găgăuzia trebuiau să primească suplimentar o mie de lei”.

Cu acțiunile lor, autoritățile centrale nu doar au blocat plățile suplimentare, dar partidul de guvernare PAS și Maia Sandu au lăsat mii de familii din autonomie fără speranță, că iarna vor rămâne singuri în fața facturilor pentru gaz, cu prețuri mari pentru produsele alimentare și medicamente. PAS și Maia Sandu au adus Moldova într-o sărăcie totală”, a adăugat Guțul.

Ulterior, bașcanul s-a adresat „personal președintelui Republicii Moldova”.

Doamna Sandu, sunt convinsă că iarna mama dumneavoastră va trăi în căldură. Va avea asistență medicală și atenție cuvenită. Dar ce propuneți pensionarilor noștri? (…) Nu vă cerem ajutor, nu vă cerem alocarea banilor proporțional din acele credite și granturi, care ajung astăzi în Moldova. Avem doar o cerință: nu ne încurcați să lucrăm. Deblocați fondul special. (…) Noi avem toate documentele care confirmă proveniența legală a banilor. (…) Nu ne încurcați să lucrăm – e cel mai bine ce puteți face pentru locuitorii din Găgăuzia”, a conchis Guțul.

NewsMaker a solicitat o reacție, la declarațiile bașcanului, de la reprezentanții Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) și ai Guvernului.

Purtătoarea de cuvânt a formațiunii politice de la guvernământ Adriana Vlas a spus că „aceștia sunt bani ilegali, proveniți de la o grup criminal organizat” și că „acest lucru trebuie să-l cunoască cetățenii, iar organele de drept să investigheze proveniența banilor”.

Iar purtătorul de cuvânt al Guvernului Daniel Vodă a declarat că „banii furați de la cetățenii țării noastre vor fi sechestrați și utilizați tot pentru cetățeni, fără a alimenta ambițiile politice ale unor grupări criminale”.

***

Amintim că în urma scrutinului din 14 mai, Găgăuzia a ales-o pe candidata Partidului „ȘOR” – declarat recent în afara legii, Evghenia Guțul, la funcția de bașcan. Pe 22 mai, Curtea de Apel Comrat a validat alegerile din Găgăuzia, în timp ce oamenii legii au inițiat un dosar penal pe faptul coruperii alegătorilor din autonomie de către oamenii lui Șor, în favoarea Evgheniei Guțul. Reprezentanții din cadrul formațiunii declarate neconstituționale sunt acuzați că ar fi oferit câte 15 mii lei pentru fiecare persoană care determina alte 30 de persoane să o voteze pe Guțul la funcția de bașcan – acuzații respinse atât de Șor, cât și de Guțul.

Ulterior, Evghenia Guțul a fost învestită în funcția de bașcan al Găgăuziei, în cadrul unei ceremonii fastuoase, la care au fost invitați artiști turci. Contactat de NM, vicepreședintele Adunării Populare a Găgăuziei, Alexandr Tarnavschii, a precizat că legislativul de la Comrat nu a alocat mijloace financiare pentru ceremonia de inaugurare a noii guvernatoare a UTA Găgăuzia. Acesta a adăugat că nu cunoaște sursa de finanțare.

11 persoane au statut de bănuit în cauza penală pornită de Centrul Național Anticorupție privind finanțarea ilegală și coruperea alegătorilor în cadrul campaniei electorale de alegerea a candidatului la funcția de bașcan al UTA Găgăuzia. Informația a fost confirmată, pe 20 iulie, de Procuratura Anticorupție, la o zi de la învestirea în funcție a noului bașcan Evghenia Guțul.

Mai târziu, bașcana a făcut apel la autoritățile centrale ale Republicii Moldova să o accepte în echipa guvernamentală, după ce anterior a declarat pentru presa de la Moscova că s-ar putea să nu fie inclusă în componența Cabinetului de miniștri, din cauza faptului că face parte din echipa politicianului fugar Ilan Șor, condamnat la închisoare în dosarul „Frauda Bancară”. Tot atunci, Guțul a spus că numirea sa în componența echipei guvernamentale „este o chestiune secundară, care va rămâne pe conștiința Maiei Sandu”.

Conform regulamentului, guvernatorul Găgăuziei este membru din oficiu al Cabinetului de miniștri, numit prin decret prezidențial. Precizăm în acest context că precedenta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah, aleasă în această funcție la 22 martie 2015, a fost inclusă în Guvern pe data de 15 aprilie a aceluiași an, printr-un decret al președintelui de atunci, Nicolae Timofti.

În septembrie, președinta Maia Sandu declara că nu se grăbește să o desemneze pe bașcana Găgăuziei în Guvern cel puțin nu până când Adunarea Populară a Găgăuziei nu va lua o decizie privind „echipa de vis” al lui Șor, propusă în funcții pentru fotolii în Comitetul Executiv din regiune. Președinta a negat că ar încălca, astfel, legea. De menționat că recent, Adunarea Populară a Găgăuziei a aprobat componența nominală a Comitetului Executiv propus de bașcanul autonomiei Evghenia Guțul.

Pe 26 septembrie, președinta Maia Sandu a reiterat că nu vede niciun motiv de ce să se grăbească în semnarea decretului prin care Evghenia Guțul va ajunge să se alăture echipei guvernamentale de la Chișinău. Potrivit șefei statului, sunt mai multe întrebări cu privire la noul bașcan, răspunsurile cărora sunt așteptate de la procurori.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: