Colaj NM

VIDEO Maia Sandu a vizitat Găgăuzia, însă nu a dat ochii cu Guțul: „Vom continua să valorificăm specificul fiecărei regiuni”

Președinta Maia Sandu a declarat că zilele trecute a fost la Congaz, sat din Unitatea Teritorială Administrativă Găgăuzia, mai exact – la Complexul etno-turistic „Gagauz Sofrasi”. Potrivit șefei statului, complexul este un exemplu „de valorificare a oportunităților de finanțare a unei afaceri – atât din fonduri publice, cât și din cele ale partenerilor de dezvoltare”. Totodată, Sandu a adăugat că autoritățile și-au propus să modernizeze satele Moldovei „prin dezvoltarea economiei rurale, inclusiv prin încurajarea femeilor din sate să deschidă afaceri”.

Zilele trecute, în timpul vizitei de lucru la Taraclia, am făcut un popas la Complexul etno-turistic „Gagauz Sofrasi”, din Congaz, cel mai mare sat din țară. Proprietara pensiunii, Ana Statova, a pornit acum șapte ani o afacere în turismul rural. Fiecare element al Complexului – hotelul, restaurantul, beciul, căsuțele tradiționale și muzeul – reflectă diversitatea etnică din zona sudică a țării. Bucatele sunt și ele tradiționale găgăuze. Republica Moldova are o mare diversitate etnică și culturală, care face parte din patrimoniul țării noastre. Asemenea activități economice contribuie la crearea locurilor de muncă, dar și la păstrarea și promovarea culturii poporului găgăuz”, a scris șefa statului, pe rețelele de socializare.

Potrivit Maiei Sandu, „”Gagauz Sofrasi” e și un exemplu de valorificare a oportunităților de finanțare a unei afaceri – atât din fonduri publice, cât și din cele ale partenerilor de dezvoltare”.

Cu forțele proprii, dar și cu ajutorul finanțărilor externe, proprietara a restaurat unele clădiri ale pensiunii, a construit hotelul, căsuțele și crama, iar întregul complex a fost dotat cu tehnica necesară. La fel, cu ajutorul donatorilor, au fost instalate panouri solare, care asigură toată energia necesară pentru funcționarea pensiunii”, a precizat șefa statului.

Sandu a adăugat că autoritățile și-au propus să modernizeze satele Moldovei „prin dezvoltarea economiei rurale, inclusiv prin încurajarea femeilor din sate să deschidă afaceri”.

În luna iulie, Guvernul a aprobat „Programul de sprijin pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii în domeniul turismului”, prin care mai multe afaceri, care desfășoară activități turistice în sate, vor fi susținute. Vom continua să investim în localitățile noastre și să valorificăm specificul fiecărei regiuni”, a conchis președinta.

De menționat că președinta Maia Sandu a fost la Taraclia pe 25 iulie. Șefa statului a vizitat satul Ciumai, unde a discutat cu localnicii.

***

Precizăm că ultima vizită publică a Maiei Sandu în Găgăuzia a fost la sfârșitul lunii iunie. Atunci, șefa statului a participat la un forum dedicat tinerilor. În cadrul evenimentului, președinta a declarat că Găgăuzia a beneficiat și continuă să beneficieze de proiecte susținute de partenerii de dezvoltare ai Moldovei. Cu toate acestea, potrivit președintei, conducătorii Găgăuziei „uită să spună mulțumesc pentru aceste lucruri”. Maia Sandu consideră aceasta o „lipsă de informare obiectivă” care duce „la o manipulare a cetățenilor”. Prin urmare, ea a venit cu un îndemn către tinerii din regiune să ajute autoritățile Moldovei la combaterea dezinformării.

În acest context mai amintim că pe 31 iulie, majoritatea parlamentară a votat, în prima lectură, un amendament la Codul Fiscal, potrivit căruia Găgăuzia va trebui să restituie impozite și taxe pe valoare adăugată (TVA) din propriul buget, ci nu de la bugetul public național. Înainte de aceasta, președintele comisiei parlamentare economie, buget și finanțe Radu Marian a declarat că Guvernul de la Chișinău va susține toate regiunile țării „fără ca cineva anume să primească privilegii nemeritate”. Potrivit deputatului, reprezentanții Găgăuziei ar insinua că „regiunea este „ignorată de Chișinău””. Astfel, Marian a spus că în perioada 2019-2023, de la bugetul central au fost alocați 3.25 miliarde lei către regiunea autonomă.

Anterior, bașcanul ales al Găgăuziei Evghenia Guțul a calificat anunțul PAS cu privire la proiectul elaborat ca fiind unul „ipocrit”, având în vedere că a fost făcut cu o zi înainte de ceremonia de învestire a sa în funcția de guvernator al UTA Găgăuzia: „Echipa PAS și Sandu nu încetează să ne surprindă cu „surprizele” lor. (…) Dar voi, locutori ai Găgăuziei, descurcați-vă cum vreți? E atâta ipocrizie în oamenii aceștia”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tot mai mulți moldoveni sortează gunoiul, chiar și fără ajutorul statului: doar o treime au posibilitatea să-l colecteze separat (Sondaj)

În Republica Moldova, doar o treime din populație are acces la infrastructura destinată colectării separate a deșeurilor, însă aproximativ 70% dintre familii sortează, totuși, gunoiul. Peste două treimi dintre cetățeni cunosc sistemul de garanție și returnare a ambalajelor, iar aproape 95% dintre ei îl consideră util sau foarte util. Cel puțin asta arată datele unui sondaj de opinie realizat de compania sociologică CBS Research.

Colectarea și sortarea deșeurilor

Sondajul a arătat că 75,5% dintre respondenți au acces la servicii de colectare și transport al deșeurilor, însă acest indicator diferă semnificativ în funcție de categoria de populație. Cel mai mic nivel de acoperire a fost înregistrat în nordul țării (58,7%), iar cel mai mare — la Chișinău (94%). Printre locuitorii localităților în care nu există un serviciu specializat de colectare a deșeurilor, 62,8% consideră crearea unui astfel de serviciu extrem de necesară, iar 20,4% — mai degrabă necesară. În același timp, 13,4% dintre cei chestionați nu susțin această idee.

Aproximativ 70% dintre familii sortează deșeurile, iar ponderea acestor persoane este semnificativ mai mare în rândul locuitorilor blocurilor de apartamente (79,1%). La Chișinău, 83,2% dintre respondenți declară că practică colectarea separată a gunoiului. În regiunea de sud, acest indicator este de 70,9%, iar în nordul țării — doar 47,7%. Totodată, doar 36,6% dintre respondenți au acces la infrastructura pentru colectarea separată a deșeurilor: în orașe — 52,6%, iar în mediul rural — doar 21,8%.

Majoritatea familiilor care sortează deșeurile colectează separat ambalajele din plastic și metal (89,8%), sticla (63,3%) și hârtia împreună cu cartonul (60,1%). Deșeurile biodegradabile sunt sortate de doar 40% dintre respondenți, iar celelalte categorii — baterii, deșeuri electronice și electrice, textile, voluminoase și periculoase — sunt sortate de între 9% și 20% dintre cei chestionați. Totodată, aproximativ jumătate dintre respondenți au fost de acord că astfel de deșeuri ar trebui colectate separat.

Principalul stimulent pentru colectarea separată a deșeurilor, potrivit respondenților, este existența infrastructurii în apropierea locului de trai — acest factor este considerat decisiv de 52,3% dintre cei chestionați. Pe locul al doilea se află încrederea că deșeurile sortate sunt într-adevăr reciclate (43,7%). Printre alți factori motivaționali au fost menționate introducerea amenzilor (31,7%), recompensele financiare (26,5%) și serviciile de colectare a deșeurilor voluminoase (24,5%).

Moldovenii, pregătiți pentru implementarea sistemului de garanție și returnare a ambalajelor?

Conform rezultatelor sondajului, mai mult de două treimi dintre respondenți (68,6%) au auzit despre sistemul de garanție și returnare a ambalajelor, în timp ce restul nu sunt încă familiarizați cu această practică. Cel mai informat grup este format din tineri cu vârste între 18 și 29 de ani, dintre care 77% cunosc despre sistem. În mod special, locuitorii Chișinăului sunt mai bine informați — 77,3%, cu 8,7% mai mult decât media pe țară.

Aproape 95% dintre respondenții familiarizați cu sistemul îl consideră util sau foarte util. În același timp, opiniile privind suma acceptabilă pentru rambursarea unei unități de ambalaj diferă. Majoritatea respondenților au indicat drept optimă suma de 1–2 lei. O sumă mai mică de 0,5 lei este considerată de mulți prea scăzută, iar peste 2–3 lei — prea ridicată.

Posibila implementare a sistemului de garanție și returnare a ambalajelor nu reduce disponibilitatea oamenilor de a cumpăra produse ambalate — 69,5% dintre cei chestionați au declarat că vor continua să facă acest lucru la aceeași frecvență ca și până acum.

Concluziile studiului

Autorii studiului recomandă crearea unei rețele de puncte de colectare a deșeurilor speciale în localitățile cu peste 3.000 de locuitori, unde oamenii să poată preda echipamente electronice, baterii, textile, mobilier și alte tipuri de deșeuri. De asemenea, se propune introducerea în legislație a unui mecanism clar de gestionare a acestor deșeuri, care să oblige producătorii și comercianții să primească produsele după expirarea duratei lor de utilizare.

În plus, autorii vorbesc despre necesitatea desfășurării unor campanii de informare privind gestionarea corectă a deșeurilor, extinderea rețelei de servicii sanitare în localitățile mici prin subvenții sau parteneriate public-privat, precum și accelerarea implementării sistemului de garanție și returnare a ambalajelor.

Compania sociologică CBS Research a realizat sondajul în perioada 10–20 septembrie, pe un eșantion de 1004 respondenți majori. Marja maximă de eroare este de 2,9%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: