Președinta țării Maia Sandu consideră că în domeniul adopției copiilor există anumite posibilități de corupție, pe care ar trebui să le înlăture noul guvern. Declarația a fost făcută în cadrul unui interviu publicat pe 2 ianuarie.
Maia Sandu a remarcat că, în urma interviului din decembrie 2019, s-au făcut speculații pe tema declarației sale, potrivit căreia, a luat în considerare posibilitatea adopției unui copil. „Cei care sunt prost intenționați folosesc asemenea teme sensibile pentru ca să promoveze falsuri, ca să promoveze lucrurile dintr-o perspectivă mai puțin plăcută”, a declarat șefa statului.
Președinta țării consideră că noul Executiv trebuie să soluționeze inclusiv problemele cu care se confruntă persoanele care își doresc să înfieze copii, însă se ciocnesc de o procedură anevoioasă.
„Nu pot să spun dacă în ultimii doi ani s-a schimbat ceva spre bine, pentru că nu m-am mai documentat, am făcut alte lucruri. Am spus atunci ceea ce au remarcat și oamenii care au studiat problema. Sper că între timp lucrurile s-au îmbunătățit. Și dacă nu, avem un nou ministru, un nou guvern care ar trebui inclusiv în această problemă să facă ordine”, a declarat președinta țării.
Șefa statului a spus că nu a discutat deocamdată cu Executivul despre acest subiect, însă o va face pe viitor.
„Nu am ajuns să discutăm acest subiect concret, însă cred că este o problemă și o să îi întreb care este planul lor și dacă au făcut o analiză despre cum pot fi reduse aceste impedimente și aceste posibilități de corupție, care există în mecanismul actual”, a adăugat aceasta.
Maia Sandu a mai spus că, în trecut a luat în calcul posibilitatea adopției, însă doar la etapa de analiză: „Doar am analizat care sunt etapele prin care trebuie să treci. Asta a fost tot ce am făcut”.
Președinta țării a mai spus că, în prezent, nu ar avea timpul necesar pentru a adopta un copil: „Trebuie să mă descurc aici, sunt responsabilități enorme și nu îmi pot asuma, la această etapă, o responsabilitate enormă, care presupune timp și atenție, pentru că aici am multe de făcut și nu le văd compatibile”.
Întrebată dacă planifică să facă acest lucru ulterior, șefa statului a răspuns că nu știe.
Avocații ex-președintelui țării, Igor Dodon, au înaintat în ședința din 24 februarie o cerere de recuzare a completului de judecată care examinează dosarul „kuliok”. Potrivit apărării, există suspiciuni de imparțialitate. De cealaltă parte, procurorii au susținut că dreptul la apărare a fost respectat, iar criticarea judecătorilor nu poate fi temei de recuzare.
La ședința de marți au fost audiați martorii apărării printre care ex-ministrul de Interne Pavel Voicu și deputatul PSRM Adrian Lebedinschi. Apărarea a susținut că aceștia pot aduce detalii relevante despre evenimentele din perioada în care Igor Dodon exercita funcția de președinte.
Avocatul lui Dodon, Nicolae Posturusu, a menționat că în ședința din 25 februarie, urmează să fie audiat ultimul martor al acuzării, care nu a putut fi prezent anterior și va participa prin teleconferință din Uzbekistan.
Totodată, avocații au depus marți o cerere de recuzare a completului de judecată al Curții Supreme de Justiție, care examinează dosarul „Kuliok”. Potrivit acestora, în ultimele trei ședințe completul ar fi acționat în favoarea acuzării și în detrimentul apărării.
Completul vizat este format din judecătorii Stella Bleșceaga, Ghenadie Eremciuc și Vladislav Gribincea. Cererea de recuzare urmează să fie examinată de un alt complet, iar până atunci procesul continuă.
Aceasta nu este prima cerere de recuzare a completului. Pe 25 noiembrie 2025, Igor Dodon solicitase excluderea judecătorului Vladislav Gribincea, invocând îndoieli privind imparțialitatea acestuia, legături familiale cu reprezentanți ai guvernării, implicarea în reforme judiciare, donații pentru un partid politic și declarații publice critice la adresa sa.
În același timp, avocatul lui Igor Dodon s-a plâns că instanța a exclus o parte dintre martorii considerați importanți de apărare, ceea ce, în opinia sa, afectează examinarea completă a probelor.
„Deoarece acuzarea a interpretat într-un mod unilateral tot ce s-a întâmplat atunci, consider că ar fi bine să fie audiați toți martorii pentru o examinare cât mai corectă. Cu toate că o bună parte dintre martorii pe care noi îi consideram valoroși și utili au fost excluși de instanță”, a spus Nicolae Posturusu.
Procurorul de caz, Petru Iarmaliuc, despre salarizarea membrilor PSRM și etapa finală a cercetării judecătorești
Procurorul de caz, Petru Iarmaliuc, a confirmat că persoane angajate în PSRM primeau salarii și că acestea erau acordate, de regulă, în prima jumătate a lunii. De asemenea, au fost clarificate circumstanțele întâlnirilor dintre Dodon, Plahotniuc și Iaralov.
Potrivit procurorului, în ceea ce privește cererea depusă de avocații lui Dodon, dreptul la apărare a fost respectat și criticarea deciziilor instanței nu reprezintă un temei de recuzare.
„Studiem cererea și o să ne expunem și în ședința care urmează să aibă loc asupra acestei cereri, dar, din ce se relevă, este că avocații domnului Dodon critică actele instanței referitoare la aducerea silită a martorului Plahotniuc în instanța de judecată și observăm că ei nu sunt de acord cu această chestiune. Ori, criticarea hotărârilor și încheierilor instanței nu este un temei de recuzare. Sunt niște acte judecătorești care se execută”, a menționat acesta.
Potrivit acuzării, urmează etapa finalizării cercetării judecătorești, care va fi completată cu eventuale probe noi, iar instanța va analiza toate dovezile înainte de pronunțarea hotărârii.
Lebedinschi: nu știu ce se afla în sacoșă
Unul dintre martorii audiați pe 24 februarie, deputatul PSRM Adrian Lebedinschi, care a fost parlamentar și în timpul mandatului de președinte al lui Dodon. Acesta a relatat că nu știe ce se afla în sacoșa neagră. În ceea ce privește discuțiile de atunci dintre Dodon și Plahotniuc, acestea s-au produs într-un context tensionat, cu amenințări.
„Nu vreau să învinuiesc pe cineva, o să vedem ce o să zică instanța. Ceea ce am spus și în instanță, dacă ar fi fost bani cumva veniți, promiși din altă parte decât cei care au venit din cotizații, donații și fondurile la bugetul de stat, CEC-ul, sau inspectoratul fiscal, ar fi fost primii care să ne oprească. Noi n-am avut astfel de situații identificate până în prezent”, a menționat acesta.
Istoria dosarului „kuliok”
Urmărirea penală în dosarul cunoscut sub denumirea „kuliok” a fost reluată pe 18 mai 2022, la o zi după ce Curtea de Apel Chișinău a casat integral hotărârea Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, prin care fusese menținută ordonanța de neîncepere a urmăririi penale pe numele fostului președinte al Republicii Moldova.
Dosarul are la bază o secvență video de la o întâlnire din iunie 2019 dintre Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov, în care se observă cum Plahotniuc îi oferă lui Dodon o pungă neagră, despre care se presupune că ar fi conținut bani.
În înregistrare, Dodon îi spune lui Plahotniuc să nu „umble cu kuliokurile” și să transmită punga lui Cornel — presupus a fi Corneliu Furculiță — menționând că acesta urma să achite anumite salarii. La rândul său, Plahotniuc îi spune lui Iaralov să îi „dea banii lui Costea”, presupus a fi Constantin Botnari, pentru ca suma să ajungă ulterior la Cornel.
Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării „Plahotniuc” să finanțeze PSRM.
Procuratura susține că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.
Igor Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.
Fostul președinte al țării mai este vizat în alte două dosare penale, ambele comasate și examinate în prima instanță la Judecătoria Chișinău. Acesta este învinuit de săvârșirea infracțiunii de „depășire a atribuțiilor de serviciu de către o persoană cu funcție de demnitate publică, în interesul unui grup criminal organizat”, într-un dosar numit generic „Energocom” și de folosirea și deținerea unui document oficial fals.
Precizăm că fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc va fi audiat în calitate de martor al acuzării în dosarul „kuliok”. Deși procurorii au cerut audierea a 17 martori, magistrații au acceptat doar 11. Printre ei se numără și: Iurie Reniță, care a publicat video cu sacoșa neagră, foștii deputați Vladimir Cebotari, Dumitru Diacov, Andrian Candu, Adrian Albu, actualul deputat Lilian Carp, fostul premier Pavel Filip, precum și fostul consilier al lui Plahotniuc, Serghei Iaralov. Primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, urmează să fie citat în calitate de martor în dosarul „Kuliok”. Decizia a fost luată de Curtea Supremă de Justiție, pe 19 ianuarie.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
