VIDEO Geoană: NATO nu deține indicii cu privire la un eventual risc de natură militară la adresa Moldovei

În prezent, NATO nu deține indicii cu privire la un eventual risc de natură militară la adresa Republicii Moldova. În același timp, NATO este în căutarea unei soluții politice și diplomatice pentru detensionarea situației de la granițele Ucrainei. Declarația a fost făcută de către Mircea Geoană, secretarul general adjunct al Alianței Nord-Atlantice, în timpul unui interviu oferit în exclusivitate pentru TVR Moldova, în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi”.

Noi nu avem niciun indiciu în acest moment că ar exista un risc de natură militară la adresa Republicii Moldova, inclusiv în dialogul pe care îl avem cu liderii de la Chişinău acest lucru ne este confirmat. Asta nu înseamnă că în acest context regional foarte complicat şi în zona folosirii energiei ca o armă strategică de către Federaţia Rusă şi în contextul presiunii economice, pentru că atunci când există instabilitate la nivel regional, există o mai mare nervozitate pe pieţele internaţionale şi automat economiile suferă”, a declarat oficialul român, numărul doi la conducerea NATO.

Secretarul general adjunct al NATO s-a referit și la dialogul pe care l-a avut cu ministrul moldovean de Externe Nicu Popescu, în format bilateral, dar şi trilateral NATO-UE-Republica Moldova împreună cu reprezentanții UE.

Am discutat despre faptul că R. Moldova e un partener comun al UE şi al NATO. Am avut o întâlnire foarte utilă şi productivă în care ne-am uitat împreună cum am putea să ajutăm R. Moldova în creşterea rezilienţei sale. Uitaţi-vă câte şocuri, chestiuni legate de o mai bună pregătire în zona cibernetică şi NATO deja a oferit sprijin şi expertiză în dimensiunea cyber. Împreună cu UE putem să facem şi mai mult. Pe chestiuni legate de creşterea capacităţii administrative în Republica Moldova unde există o direcţie reformistă, europeană, dar noi recunoaştem că e nevoie de mai mult sprijin pentru creşterea capacităţii instituţionale pentru a putea să scrie proiecte, pentru a atrage investitori”, a precizat Geoană.

Oficialul a amintim că sunt multe zone în care NATO şi UE colaborează cu Republica Moldova, întrucât sunt 30 de ani în care țara noastră e partener al Alianței.

Avem o relaţie foarte robustă, foarte pragmatică, constructivă. Respectăm neutralitatea Republicii Moldova şi suntem hotărâţi să investim în continuare într-o ţară care are tot dreptul de a-şi alege drumul pe care îl doreşte şi aceasta e obligaţia, datoria şi planul de acţiune pe care îl avem în relaţia noastră cu Republica Moldova”, a subliniat secretarul general adjunct al NATO.

În cadrul vizitei la Bruxelles din 24-25 ianuarie anul curent, viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe şi integrării europene Nicu Popescu a avut o întrevedere cu secretarul general adjunct Mircea Geoană. În cadrul discuţiei, interlocutorii au stabilit punctual paşii ulteriori pentru implementarea obiectivelor Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului (IPAP) pentru anii 2022 – 2023 aprobat recent de guvern, ministerului de externe revenindu-i rolul de coordonator al acestui proces.

Este un plan cuprinzător, este util pentru că asta ne-a solicitat partenerii din Republica Moldova, dar e şi suficient de flexibil pentru a putea de ambele părţi să introducem elemente suplimentare dacă situaţia sau necesităţile vor impune o astfel de flexibilizare”, a conchis Mircea Geoană.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

Victimele deportărilor regimului sovietic din Basarabia, comemorate la Chișinău. Mesajul Maiei Sandu

La Chișinău a avut loc pe 6 iulie un miting în memoria victimelor deportărilor regimului sovietic de pe teritoriul Basarabiei. La eveniment au participat mai mulți oficiali, inclusiv președinta Maia Sandu. Șefa statului a subliniat că supraviețuitorii „și-au păstrat” identitatea și valorile, în pofida acțiunilor represive ale regimului sovietic.

Miting-ul de comemorare a avut loc la Monumentul din Aleea Gării, ridicat ridicat în memoria victimelor deportărilor regimului comunist. Zeci de oameni au participat la eveniment: șefa statului, președintele Parlamentului, ministrul Culturii, funcționari publici și simpli cetățeni.

Miting-ul a debutat cu o slujbă de pomenire, oficiată de un sobor de preoți, apoi a urmat un moment artistic, monologuri și discursuri. Printre speakeri s-a numărat președinta țării, Maia Sandu.

În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, zeci de mii de oameni au fost ridicați din casele lor și deportați în Siberia. Oameni de nădejde, care își trăiau viața în muncă cinstită și credință, care își vorbeau limba și păstrau tradițiile cu mândrie. Oameni a căror verticalitate a fost considerată o amenințare de regimul sovietic. În condiții inumane – foamete, frig, muncă silnică – oamenii noștri au fost nevoiți să supraviețuiască departe de casă. Și totuși, chiar și în exil, și-au păstrat identitatea și valorile. (…) Cei deportați nu au cerut niciodată răzbunare. Dar au cerut adevăr. Și e datoria noastră să le oferim acest adevăr – prin recunoaștere, prin educație, prin păstrarea vie a amintirii lor”, a declarat șefa statului.

La finalul evenimentului, participanții au depus flori la monument.

Amintim că, în ajun, în Piața Marii Adunări Naționale a fost inaugurată expoziția de vagoane „Teroarea sovietică în RSS Moldovenească. Amploare, victime și făptași”, consacrată deportărilor regimului sovietic. Expoziția, care este organizată de Guvern, se află la a treia ediție consecutivă.

De asemenea, pe 6 iulie, la ora 20:30, va avea loc o acțiune de comemorare cu lumânări, alături de actorii Teatrului Național „Mihai Eminescu”. Anterior, Guvernul a invitat cetățenii la momentul comemorativ. Totodată, pe 13, 20 și 25 iulie vor avea loc proiecții de filme și spectacole dedicate acestei tragedii.

***

Pe teritoriul Basarabiei, în timpul ocupației sovietice, au avut loc trei valuri de deportări staliniste. Primul a avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, când peste 24 000 de persoane au fost deportate în Siberia. Al doilea val, denumit Operațiunea „Sud”, a avut loc în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, când peste 35 000 de cetățeni au fost trimiși în Siberia. Al treilea val de represiuni ale lui Stalin – Operațiunea „Nord” – a avut loc în noaptea de 31 martie spre 1 aprilie 1951. Peste 2 600 de persoane au fost trimise în Siberia.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: