privecs.eu

VIDEO „Nu mă legați de Dodon”. Stoianoglo, întrebat cum va colabora cu Ucraina în contextul relației cu liderul PSRM

Alexandr Stoianoglo, candidatul susținut de Partidul Socialiștilor la scrutinul prezidențial, s-a arătat sigur că dacă va ajunge președinte va fi primit la Kiev. Precizarea a fost făcută în timpul transmisiunii sale live de pe rețelele sociale din 31 octombrie, după ce NewsMaker l-a întrebat cum vede cooperarea sa cu Ucraina, dacă ajunge președinte, în timp ce la aceste alegeri el participă mână în mâna cu Dodon, care îl susține deschis pe Vladimir Putin. „Nu mă legați de Dodon. Dodon este liderul unui partid politic care mă susține dar asta nu înseamnă că eu în fața acestui partid sau al lui Igor Dodon am anumite obligații”, a adăugat Stoianoglo, menționând că „Partidul Socialiștilor are ideologia și programul său” care ar fi diferit de viziunea sa inclusiv în întrebarea cu privire la Ucraina. 

Stoianoglo a fost întrebat, de NewsMaker, cum vede cooperarea sa cu Ucraina și autoritățile ucrainene, dacă ajunge președinte, în timp ce la aceste alegeri el participă mână în mâna cu Dodon, care îl susține deschis pe Vladimir Putin. „Sunteți sigur că veți fi primit în general la Kiev?”, a fost întrebarea redacției.

Înainte de a răspunde, Stoianoglo a spus în contextul întrebării redacției că nu i-ar fi frică de nici o întrebare. „Eu sunt gata să răspund la fiecare întrebare pentru că nu am nimic de ascuns. Iar toate aceste manipulări și speculații din jurul meu sunt pur și simplu propagandă din partea guvernării actuale”, a adăugat el.  „Dar totuși voi răspunde la aceste întrebări, dacă o interesează pe stimata redacție”, a comunicat Stoianoglo. Menționăm că NewsMaker i-a adresat candidatului mai multe întrebări cu ocazia transmisiunii sale live pe rețelele sociale din 31 octombrie.

„Eu în genere nu înțeleg ideea întrebării când oamenii speculează cu aceste lucruri, că dacă vă vor primi la Kiev, București, în Europa. Sau în altă parte. Mă vor primi pentru că și Kievul, și Bucureștiul, și Europa, și Statele Unite ale Americii, și China susțin relațiile cu Republica Moldova nu în interesele guvernării țării, dar în interesele cetățenilor săi”, a comunicat Stoianoglo.

Cu referirea la partea întrebării „mână în mâna cu Dodon”, candidatul a spus: „Aș vrea să explic pentru toți, nu mă legați de Dodon. Dodon este liderul unui partid politic care mă susține dar asta nu înseamnă că eu în fața acestui partid sau al lui Igor Dodon am anumite obligații. Partidul Socialiștilor are ideologia sa, are programul său. El în multe este diferit de viziunea mea de viață, inclusiv în întrebarea cu privire la Ucraina. (…) Eu categoric, fără anumite rezerve, condamn războiul din Ucraina. Eu sunt susținătorul integrității teritoriale a Ucrainei reieșind din granițele anului 91. Această poziție o voi susține și pe viitor, indiferent dacă voi fi președinte sau nu. (…) Mă vor primi la Kiev, vă asigur, și vom avea un nivel normal de colaborare și nu doar cu Kievul dar și cu Bucureștiul, și cu țările europene, și cu alte țări cu care noi avem interese”.

Pe 20 octombrie în Republica Moldova au avut loc alegeri prezidențiale. În urma scrutinului, niciunul dintre cei 11 pretendenți înscriși în cursa electorală nu au obținut majoritate de voturi, astfel urmează să aibă loc turul II al alegerilor la care vor concura doi candidați care au acumulat cele mai multe voturi: Maia Sandu de la PAS și Alexandr Stoianoglo de la PSRM. Turul II al alegerilor prezidențiale va avea loc în data de 3 noiembrie.

Scrutinul din 20 octombrie s-a desfășurat pe fundalul unui scandal de corupere electorală. Conform oamenilor legii, grupul „Șor” a mobilizat peste 130 000 de persoane pentru a influența votul, folosind fonduri de la PSB Bank, o bancă sancționată internațional. Procurorii estimează că numărul celor implicați ar putea depăși 300 000 la finalul anchetei, iar până acum au fost identificați 39 de milioane de dolari care au circulat prin rețea.

O investigație jurnalistică a Ziarului de Gardă, care a fost publicată în data de 31 octombrie, arată că Ilan Șor l-ar susține în turul II al alegerilor prezidențiale pe Alexandr Stoianoglo. Tot pe 31 octombrie, Maia Sandu l-a îndemnat pe Stoianoglo să condamne public „ilegalitatea grupului criminal Șor”, să ceară cetățenilor „să nu se lase folosiți pentru a destabiliza situația din țara noastră”, totodată să nu ia mită electorală. Detalii AICI. De cealaltă parte, Stoianoglo a negat orice implicare în cumpărarea de voturi, susținând că nici el, nici PSRM nu au recurs la astfel de practici în campania electorală. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Expert Amnesty International: M-a uimit cât de calm vorbesc jurnaliștii despre autocenzură

Cel mai alarmant semnal despre starea libertății presei din Republica Moldova a devenit autocenzura, despre care jurnaliștii vorbesc „cu calm”, a declarat coautoarea studiului Amnesty International, Anna Wright, în timpul emisiunii NM RealPolitik. Declarația a fost făcută după ce organizația pentru drepturile omului a prezentat un raport critic despre situația mass-media și libertatea de exprimare în țară.

Potrivit coautorei studiului, cercetătorii au discutat cu aproximativ 30 de jurnaliști și angajați ai mass-media, precum și cu oficiali, au studiat legile și deciziile autorităților, însă „tocmai discuțiile cu jurnaliștii au arătat cele mai grave probleme”.

„M-a uimit cât de calm vorbeau oamenii despre autocenzura pe care o aplică asupra lor înșiși. Câteva persoane au repetat aceeași expresie: „Între două rele, alegem pe cel mai mic”. Alții spuneau că știu care este alternativa și, pentru a evita această alternativă, sunt nevoiți să se oprească – să se gândească de două ori de fiecare dată dacă merită să critice autoritățile actuale și dacă merită să publice un anumit material”, a declarat Wright.

Autoarea studiului a subliniat că a fost „în special îngrijorată” de modul în care mulți jurnaliști încearcă să se „obișnuiască” cu o astfel de situație. „Ai impresia că mulți încearcă cumva să normalizeze această situație. Și acest lucru este trist și îngrijorător”, a spus ea.

Wright a menționat că de aproximativ trei ani se ocupă de tema drepturilor omului în Moldova și că anterior observase în țară o dezvoltare democratică sigură. „Aveam impresia că țara se îndreaptă în mod sigur spre democrație, că aici există libertăți, oamenii sunt protejați, se simt în siguranță și nu se gândesc la ceea ce pot spune și la ceea ce nu pot spune. Aceasta a fost o descoperire șocantă pentru mine. A trebuit să revizuiesc multe lucruri și să privesc situația dintr-un alt unghi”, a subliniat autoarea studiului.

Totodată, Wright a subliniat că nu consideră că Moldova s-a abătut de la calea democratică. „În niciun caz nu spun că Moldova nu se îndreaptă spre democrație. Dar, din păcate, există și procese îngrijorătoare”, a adăugat Wright.

***

Pe 17 noiembrie, organizația pentru drepturile omului, Amnesty International, a publicat un raport despre situația mass-media și libertatea de exprimare în Republica Moldova. Raportul a arătat că presa din Moldova este fragilă și se confruntă cu autocenzură, inclusiv din cauza unor măsuri luate de autorități, cum ar fi suspendarea licențelor mai multor posturi TV în perioada stării de urgență, instituită după invazia Rusiei în Ucraina. Organizația a cerut autorităților să revizuiască întreaga legislație privind mass-media în conformitate cu standardele internaționale și să garanteze dreptul fundamental la libertatea de exprimare pe întreg teritoriul țării, inclusiv în Găgăuzia și regiunea transnistreană.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: