Agora

VIDEO „Nu vreau flori de la domnul Filip”. Ce a cerut deputata Arina Spătaru de la Partidul Democrat

Deputata Platformei Demnitate și Adevăr (PDA), Arina Spătaru, a avut marți, 10 martie, un mesaj pentru liderul Partidului Democrat din Moldova (PDM), Pavel Filip. Într-un discurs susținut la finalul ședinței plenare, aceasta le-a sugerat bărbaților din PDM să dea dovadă de „responsabilitate, maturitate și să se întoarcă odată și odată cu faţa la oameni”.

„Nu vreau flori de la domnul Filip, vreau ca, de exemplu, colegul dvs. democrat, Iurie Leucă, pe ușa biroului acordat de către Consiliul raional Glodeni pentru audiența deputaților, să pună și numele meu, acelei care exact ca și d-lui merg la audierile cu cetățenii din Glodeni. Ajutați-l, domnule Filip, pe bărbatul Vitiuc care a scris proiectul de lege privind statutul municipiului Bălți și care, din păcate, s-a înglodat undeva pe rafturile parlamentului. Reiterați și insistați ca bărbatul democrat Bîtcă, în sfârșit, să-mi deblocheze proiectul meu de lege privind statutul municipiului Bălți”, s-a adresat deputata către liderul PDM, Pavel Filip.

Deputata a remarcat că, deși femeile din Republica Moldova în vârstă de 25-64 de ani au un nivel de instruire mai înalt comparativ cu cel al bărbaţilor de aceeași vârstă, acestea lucrează preponderent în sectorul serviciilor. De asemenea, proporţia bărbaților conducători de toate nivelurile este mai mare decât cea a femeilor, iar acestea câștigă în medie cu 14% mai puțin decât bărbații. Totodată, majoritatea deputaților sunt bărbaţi, femeile continuând să fie subreprezentate în parlament.

„Și pentru partidele politice am întrebări: de ce dacă în statistică avem mai multe femei în Republica Moldova, în parlament ele sunt așa de puține? De ce în guvern avem doar una? De ce avem puține femei în calitate de președinte de comisii parlamentare, delegații etc ? De ce puține femei din fracțiuni au luări de cuvânt sau sunt invitate la negocieri, emisiuni televizate? Sau de ce este foarte des auzită fraza „Nu poți fi pe jumătate gravidă” în plenul parlamentului? Sau de ce începem ședința cu nouăzeci de deputați, iar la ora 13:00 deja avem doar 25?”, s-a întrebat parlamentara.

https://www.facebook.com/SpataruArina/videos/641896136663368/

Amintim că în data de 8 Martie, în capitală, s-a desfășurat Marşul solidarităţii, privind ratificarea Convenției de la Istanbul. Un evenimentb similar a avut loc, în premieră, și la Bălți.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Adunarea Populară a Găgăuziei insistă să își organizeze singură alegerile și să numească șefii structurilor de forță. Deputații cer CC să respingă sesizarea Ministerului Justiției

Adunarea Populară a Găgăuziei a respins, în cadrul unei ședințe extraordinare din 29 aprilie, sesizarea ministrului Justiției, Vladislav Cojuhari, adresată Curții Constituționale în privința unor prevederi din legea privind statutul Găgăuziei, inclusiv norma care permite Adunării Populare să aprobe componența organului electoral regional. Autoritățile susțin că aceasta creează un „dualism instituțional”. Deputații consideră că ministrul încearcă să folosească instanța pentru a lipsi autonomia de competențe pe care Chișinăul nu le poate retrage prin Parlament, și cer CC să respingă cererea fără a o examina pe fond. 20 din 21 de deputați prezenți au votat pentru această poziție, potrivit Nokta.md.

În aviz, deputații cer Curții Constituționale să respingă sesizarea fără examinare pe fond, susținând că normele contestate corespund Constituției și modelului de autonomie stabilit în 1994. Aceștia afirmă că sesizarea „nu conține exemple concrete de încălcări și substituie evaluarea juridică cu argumente politice”.

Vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghe Leici, a declarat că la elaborarea avizului au fost atrași constituționaliști cunoscuți, iar toți au ajuns la aceeași concluzie.

„Toate propunerile pe care le înaintează în fața CC nu doar că golesc de conținut esența autonomiei, ci neagă însăși teza posibilității existenței autonomiei în țara noastră cu acele competențe care au fost stabilite în 1994″, a declarat Leici.

Deputații susțin, totodată, că ministrul Justiției încearcă să folosească instanța judecătorească pentru a lipsi Găgăuzia de competențe pe care Chișinăul nu le poate retrage prin Parlament, unde ar fi necesară o majoritate calificată de două treimi din voturi.

„Cererea ministrului justiției este absolut inconsistentă și inacceptabilă”, a adăugat Leici.

În aceeași ședință, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, aflată în Penitenciarul nr. 13, a transmis un apel membrilor Comitetului Executiv al autonomiei. Documentul a fost citit de un deputat. În adresare, ea a declarat că există presiuni din partea autorităților centrale și tentative de a influența procesele electorale din Găgăuzia.

Astăzi sunt din nou nevoită să vorbesc despre principalul lucru — despre presiunea fără precedent asupra autonomiei noastre și încercările autorităților centrale de a prelua controlul total asupra proceselor electorale din Găgăuzia”, se arată în apel.

Guțul a declarat că Chișinăul încearcă „să limiteze autonomia politică a regiunii”.

Astăzi ne confruntăm cu o situație în care Chișinăul deja atentează deschis la ceea ce este cel mai important — la subiectivitatea politică a Găgăuziei. (…) Ni se încearcă a ni se demonstra că găgăuzii nu mai trebuie să-și aleagă în mod independent bașcanul și Adunarea Populară. Se încearcă să fim convinși că acest drept poate fi transferat autorităților centrale”, a scris ea.

Apelul a fost transmis din Penitenciarul nr. 13 prin intermediul avocaților. Nu este primul apel al Evgheniei Guțul din detenție.

***

Criza electorală din Găgăuzia durează de peste un an. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, iar alegerile au fost reprogramate de mai multe ori din cauza disputei juridice privind denumirea organului electoral regional — legea autonomiei folosește noțiunea de „Comisie Electorală Centrală”, în timp ce Codul electoral național operează cu termenul „Consiliu Electoral Central”.

Pe 9 martie, ministrul Vladislav Cojuhari a sesizat Curtea Constituțională, solicitând verificarea constituționalității unor prevederi din Legea privind statutul special al Găgăuziei, din Legea privind activitatea poliției și din Codul electoral. Pe 3 și 7 aprilie, Curtea de Apel Cahul a suspendat deciziile Adunării Populare privind organizarea alegerilor pe 21 iunie. Pe 9 aprilie, Adunarea Populară a depus recurs la Curtea Supremă de Justiție. Adunarea Populară are termen până pe 4 mai să transmită Curții Constituționale poziția sa oficială.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: