Agora

VIDEO „Nu vreau flori de la domnul Filip”. Ce a cerut deputata Arina Spătaru de la Partidul Democrat

Deputata Platformei Demnitate și Adevăr (PDA), Arina Spătaru, a avut marți, 10 martie, un mesaj pentru liderul Partidului Democrat din Moldova (PDM), Pavel Filip. Într-un discurs susținut la finalul ședinței plenare, aceasta le-a sugerat bărbaților din PDM să dea dovadă de „responsabilitate, maturitate și să se întoarcă odată și odată cu faţa la oameni”.

„Nu vreau flori de la domnul Filip, vreau ca, de exemplu, colegul dvs. democrat, Iurie Leucă, pe ușa biroului acordat de către Consiliul raional Glodeni pentru audiența deputaților, să pună și numele meu, acelei care exact ca și d-lui merg la audierile cu cetățenii din Glodeni. Ajutați-l, domnule Filip, pe bărbatul Vitiuc care a scris proiectul de lege privind statutul municipiului Bălți și care, din păcate, s-a înglodat undeva pe rafturile parlamentului. Reiterați și insistați ca bărbatul democrat Bîtcă, în sfârșit, să-mi deblocheze proiectul meu de lege privind statutul municipiului Bălți”, s-a adresat deputata către liderul PDM, Pavel Filip.

Deputata a remarcat că, deși femeile din Republica Moldova în vârstă de 25-64 de ani au un nivel de instruire mai înalt comparativ cu cel al bărbaţilor de aceeași vârstă, acestea lucrează preponderent în sectorul serviciilor. De asemenea, proporţia bărbaților conducători de toate nivelurile este mai mare decât cea a femeilor, iar acestea câștigă în medie cu 14% mai puțin decât bărbații. Totodată, majoritatea deputaților sunt bărbaţi, femeile continuând să fie subreprezentate în parlament.

„Și pentru partidele politice am întrebări: de ce dacă în statistică avem mai multe femei în Republica Moldova, în parlament ele sunt așa de puține? De ce în guvern avem doar una? De ce avem puține femei în calitate de președinte de comisii parlamentare, delegații etc ? De ce puține femei din fracțiuni au luări de cuvânt sau sunt invitate la negocieri, emisiuni televizate? Sau de ce este foarte des auzită fraza „Nu poți fi pe jumătate gravidă” în plenul parlamentului? Sau de ce începem ședința cu nouăzeci de deputați, iar la ora 13:00 deja avem doar 25?”, s-a întrebat parlamentara.

https://www.facebook.com/SpataruArina/videos/641896136663368/

Amintim că în data de 8 Martie, în capitală, s-a desfășurat Marşul solidarităţii, privind ratificarea Convenției de la Istanbul. Un evenimentb similar a avut loc, în premieră, și la Bălți.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei ar putea avea loc în noiembrie? Cazul, examinat de Judecătoria Comrat

Deputatul autonomiei găgăuze, Alexandr Tarnavschi, a depus o acțiune în contencios administrativ la Judecătoria Comrat, prin care cere obligarea legislativului local să organizeze alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei pe 16 noiembrie 2025, potrivit Moldova 1.

Mandatul actualei legislaturi a expirat deja, însă data scrutinului nu a fost stabilită. Într-un comentariu pentru Moldova 1, Tarnavschi a declarat că încă în ianuarie a propus o inițiativă legislativă privind stabilirea datei alegerilor pe 16 noiembrie, însă subiectul ar fi fost tergiversat, susține Tarnavschi.

„Din diverse motive, subiectul nu a fost pus pe agendă decât atunci când Parlamentul intrase deja în campanie electorală, când nu mai pot fi interpretate legi sau aduse modificări legislative. Au lăsat intenționat lucrurile să ajungă aici, astfel încât acum să se întrebe: cum să organizăm alegeri dacă nu avem Curtea de Apel Comrat, dacă nu există Consiliul electoral de circumscripție al Găgăuziei?”, a declarat Alexandr Tarnavschi.

Instanța ar urma să se pronunțe rapid, a precizat Tarnavschi, pentru că este vorba despre un proces electoral. „Dacă hotărârea va fi luată până pe 16 septembrie, există timp suficient pentru organizarea alegerilor”, a adăugat acesta.

Sursa: Nokta

Pe 15 august, Adunarea Populară a inclus pe ordinea de zi stabilirea datei alegerilor, însă deputații nu au ajuns la un consens. Oponenții organizării scrutinului au invocat lipsa autorității electorale regionale, care a fost desființată în 2023, și a Curții de Apel Comrat (comasată cu cea de la Cahul pentru a crea Curtea de Apel Sud) care ar urma să confirme rezultatele scrutinului..

Comisia Electorală Centrală de la Comrat a fost desființată de deputații Adunării Populare, în decembrie 2023, la inițiativa speakerului găgăuz Dmitri Constantinov, care a argumentat că această instituție cu statut permanent ar fi „ineficientă” în perioada dintre campaniile electorale. Instanța de fond și Curtea de Apel Comrat au anulat decizia Adunării Populare. În prezent, cazul se află pe rol la Curtea Supremă de Justiție.

În ședința din 15 august curent, deputații locali au aprobat trei candidaturi din partea Adunării Populare pentru noua componență a autorității electorale regionale.

Executivul și instituția bașcanului nu și-au prezentat candidații. Iar Judecătoria Comrat a refuzat să-și delege reprezentantul atât timp cât dizolvarea autorității electorale precedente este încă examinată în justiție.

Precedentele alegeri pentru Adunarea Populară a Găgăuziei au avut loc în două tururi, pe 19 septembrie și 3 octombrie 2021.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: