Cuvantul Libertatii

(VIDEO) Preşedinta Comisiei Europene acuză Rusia că ar „intimida Guvernul reformist al Moldovei”

Uniunea Europeană va riposta în mod adecvat, prin sancţiuni masive, la acţiunile Rusiei de intimidare a Republicii Moldova şi la un eventual atac asupra Ucrainei. Declarația a fost făcută de preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, informează Mediafax. Într-un discurs adresat la o reuniune cu ambasadorii ţărilor din Uniunea Europeană, oficialul a avertizat cu noi sancțiuni.

Ursula von der Leyen a menționat că Rusia ar profita de criza energetică, pentru „a intimida” noua guvernare de la Chișinău.

„Observăm şi tentativa evidentă de a intimida Guvernul reformist al Republicii Moldova prin utilizarea în scop de manipulare a resurselor de gaze într-o perioadă de majorări ale tarifelor la energie. Trebuie să protejăm societăţile noastre şi democraţiile de acest cinic joc geopolitic de putere. Uniunea Europeană va reacţiona adecvat la orice noi agresiuni, inclusiv la încălcarea reglementărilor internaţionale sau la alte acţiuni negative, lansate împotriva noastră sau a vecinilor, inclusiv asupra Ucrainei”, a subliniat Ursula von der Leyen, potrivit stenogramei discursului, postată pe site-ul Comisiei Europene şi vizualizată de MEDIAFAX.

https://twitter.com/vonderleyen/status/1468233042711830530?ref_src=twsrc%5Etfw%7Ctwcamp%5Etweetembed%7Ctwterm%5E1468233042711830530%7Ctwgr%5E%7Ctwcon%5Es1_&ref_url=https%3A%2F%2Fnewsmaker.md%2Frus%2Fnovosti%2Fmy-nablyudaem-popytku-rf-zapugat-vlasti-moldovy-glava-evrokomissii-predupredila-rossiyu-o-novyh-sanktsiyah%2F

De asemenea, președinta Comisiei Europene a pledat pentru acţiuni de protejare şi promovare a democraţiei. „Reacţia noastră va lua forma amplificării şi extinderii actualului regim de sancţiuni. Şi suntem pregătiţi să aplicăm măsuri restrictive suplimentare. Vom face acest lucru în coordonare cu partenerii care au aceleaşi valori. Să fie foarte clar: am prefera să avem o relaţie constructivă cu Moscova, dar depinde de ei. În momentul de faţă, alegerile deliberate şi acţiunile agresive ale Rusiei continuă să destabilizeze Europa”, a subliniat preşedintele Comisiei Europene.

Anterior, înaltul reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell a menționat că, în timpul negocierilor pe tema furnizării de gaz, Rusia ar fi încercat să „influențeze alegerea Moldovei de a întări relațiile cu UE”.

Ulterior, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, în cadrul conferinței de presă cu vicepremierul, ministrul de Externe al Moldovei Nicu Popescu, a respins acuzațiile: „Am remarcat că unii colegi, inclusiv dl Borrell, a comentat acordul nostru pozitiv, însă din anumite motive a considerat necesar și justificat să acuze Rusia de presiuni politice asupra Moldovei. Nu este așa. Sunt noi tentative de a interpreta realitatea”, a menționat Lavrov.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Igor Dodon

Dosarul „Kuliok”: Dodon cere Curții Constituționale să clarifice procedura de judecare a foștilor președinți

Igor Dodon, fostul președinte al Republicii Moldova și actual deputat al Partidului Socialiștilor (PSRM), a sesizat Curtea Constituțională (CC) pentru a obține clarificări privind procedura de examinare a dosarelor penale în care sunt vizați ex-șefii de stat. Mai exact, acesta vrea să afle dacă dosarele foștilor președinți trebuie examinate de instanțele de drept comun sau de Curtea Supremă de Justiție (CSJ), iar în cel de-al doilea caz dacă este obligatorie ridicarea prealabilă a imunității parlamentare. Dodon și avocații săi au anunțat sesizarea marți, 3 noiembrie, după o nouă ședință de judecată în dosarul „Kuliok”.

Avocatul Petru Balan susține că apărarea a cerut de mai mult timp verificarea competenței CSJ de a examina acest dosar, întrucât statutul de președinte implică anumite proceduri judiciare speciale.

„Imunitatea generează competența. Dacă este vorba despre președinte, mai întâi se ridică imunitatea, după care cauza se judecă în Curtea Supremă de Justiție. Acesta este lanțul logic, altul nu poate fi. Deci dacă domnului Dodon nu i s-a examinat chestiunea ridicării imunității, atunci cauza asta nu are ce căuta să fie judecată la Curtea Supremă de Justiție. Dumnealui urmează a fi judecat ca un simplu cetățean, în instanța de sector, Judecătoria Chișinău”, a declarat avocatul.

La rândul său, Igor Dodon susține că, înainte ca dosarul său să fie trimis direct la CSJ, Parlamentul ar fi trebuit să-i ridice imunitatea cu votul a 67 de deputați, așa cum prevede procedura în cazul președintelui în exercițiu. Fostul șef al statului a criticat faptul că instanța nu a sesizat din proprie inițiativă Curtea Constituțională pentru a clarifica această problemă și l-a acuzat pe judecătorul CSJ Vladislav Gribincea de părtinire.

„Curtea Supremă de Justiție, conform procedurii, trebuie să trimită această solicitare la Curtea Constituțională. Dar Gribincea nu vrea, pentru că el are înțelegere cu cineva să mă condamne mai repede. Nu știu cu cine: cu cumnatul lui Litvinenco (judecător la Curtea Constituțională – n. r.) sau cu PAS. Nu știu cu cine. Și încalcă toate procedurile”, a afirmat Igor Dodon.

În paralel, deputatul a sesizat CC și în calitate de parlamentar, solicitând verificarea constituționalității unui articol din Codul de procedură penală care prevede că președintele Republicii Moldova este judecat în primă instanță de CSJ.

Dodon afirmă că instanța aplică această prevedere în mod automat, prin analogie, fără să facă distincție între un președinte în exercițiu și un fost șef al statului, al cărui mandat s-a încheiat. În opinia sa, atribuirea competenței exclusive de judecare a foștilor președinți către CSJ creează un regim juridic discriminatoriu. Acesta argumentează că foștii șefi de stat nu beneficiază de garanția ridicării imunității de către Parlament, dar nici nu au dreptul să fie judecați de o instanță de drept comun, ceea ce le-ar limita posibilitatea de a contesta pe deplin o eventuală condamnare.

Deputatul cere Curții Constituționale să suspende aplicarea articolului respectiv din Codul de procedură penală până la examinarea sesizării în fond și să solicite Parlamentului eliminarea ambiguităților din legislație.

Avocatul Petru Balan a precizat că sesizarea CC este cu atât mai importantă în contextul în care procurorii au decis să înăsprească acuzațiile. Mai exact, aceștia susțin că fostul președinte ar fi trebuit să semneze decretele prin care reprezentanții Partidului Democrat din Moldova (PDM) urmau să fie desemnați candidați la funcția de prim-ministru.

Amintim că, în iunie 2019, în spațiul public au fost publicate imagini video în care Igor Dodon, care pe atunci era președintele Republicii Moldova, primește o pungă de la Vladimir Plahotniuc și consilierul lui, Serghei Iaralov. În mai 2022, în baza imaginillor video, pe numele lui Dodon a fost deschis un dosar penal, care este denumit generic „Kuliok”. Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării criminale Plahotniuc să finanțeze PSRM.

Procuratura consideră că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.

Igor Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: