jam-news.net

VIDEO Proteste în Georgia după ce guvernul a amânat, până în 2028, negocierile de aderare: persoane reținute și răniți 

Mii de oameni au protestat pe bulevardul Rustaveli din Tbilisi împotriva deciziei guvernului de a amâna negocierile cu Uniunea Europeană până în 2028. Potrivit Jam News, protestele au fost reprimate violent de forțele speciale, care au folosit gaze lacrimogene și tunuri cu apă, provocând răni mai multor participanți, inclusiv jurnaliști. Zeci de persoane au fost reținute, printre acestea se numără și răniți. Cu toate acestea, opoziția intenționează să continue protestele și în seara zilei de 29 noiembrie. Între timp, președinta Salome Zurabișvili a calificat decizia guvernului de a suspenda negocierile cu Uniunea Europeană drept „întoarcerea lor definitivă de la Europa către Rusia”.

Jam News scrie că toată noaptea, pe bulevardul Rustaveli din Tbilisi, mii de oameni au protestat împotriva deciziei guvernului  din Georgia de a suspenda negocierile cu Uniunea Europeană până în 2028.

Împotriva demonstranților au fost folosite de mai multe ori tunuri cu apă și gaze lacrimogene. Zeci de protestatari, inclusiv jurnaliști și politicieni, au fost bătuți, a comunicat sursa.

Până la ora 8 dimineața, forțele speciale au eliberat bulevardul Rustaveli de protestatari. În timpul dispersării protestului, forțele speciale au vizat în mod special jurnaliștii. Potrivit sursei, jurnalistul postului de televiziune Formula, Guraa Rogava, a fost atacat de un membru al forțelor speciale în timp ce ținea microfonul în mână și transmitea în direct protestul.

Mai multe zeci de persoane au fost reținute, printre acestea se numără și răniți.

Experții presupun că în apa utilizată în tunurile de apă pentru dispersarea protestatarilor au fost adăugați iritanți chimici. Mai mulți participanți la manifestație au raportat arsuri pe față și corp după ce au nimerit sub jeturile de apă.

Proteste spontane nu au avut loc doar la Tbilisi dar și în alte orașe. La Tbilisi, protestatarii s-au adunat în trei locații – în fața parlamentului, a sediului central al partidului „Visul Georgian” și a administrației prezidențiale.

Opoziția intenționează să continue protestele și în seara zilei de 29 noiembrie, începând cu ora 19:00.

Președinta Salome Zurabișvili a declarat că se așteaptă la o reacție categorică din partea liderilor europeni ca răspuns la dispersarea violentă a protestului din Tbilisi, „care a vizat jurnaliști și lideri politici”. Zurabișvili a participat personal la protest și a cerut forțelor speciale să nu folosească forța împotriva participanților. Zurabișvili a calificat decizia autorităților de a suspenda negocierile cu Uniunea Europeană drept „întoarcerea lor definitivă de la Europa către Rusia”.

Potrivit sursei, aproximativ 80 de angajați ai Ministerului de Externe al Georgiei au semnat o declarație în care își exprimă dezacordul față de decizia guvernului de a opri procesul de aderare a țării la Uniunea Europeană până în 2028.

***

Pe 28 noiembrie, prim-ministrul Georgiei Irakli Kobakhidze a anunțat că țara sa amână negocierile de aderare la Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2028. Totodată, el a declarat că Georgia renunță la subvențiile bugetare din partea Uniunii Europene în această perioadă.

Decizia autorităților georgiene vine în contextul în care Consiliul European a anunțat recent că procesul de integrare a Georgiei este practic suspendat, atribuind vina partidului „Visul Georgian”. Liderii de la Bruxelles și din alte capitale europene au semnalat că nu pot sprijini deschiderea negocierilor de aderare până când Georgia nu va abroga legile care contravin valorilor și principiilor europene.

În același timp Parlamentul European a adoptat, pe 28 noiembrie, o rezoluție în care condamnă alegerile parlamentare din 26 octombrie din Georgia, o țară candidată la UE, pentru că nu au fost nici libere, nici corecte, reprezentând încă o manifestare a regresului democratic continuu al țării „pentru care partidul de guvernământ Visul Georgian este pe deplin responsabil”. Deputații europeni denunță numeroasele și gravele încălcări electorale, inclusiv cazurile documentate de intimidare a alegătorilor, de manipulare a voturilor, de interferență cu observatorii electorali și cu mass-media. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un galerist originar din Chișinău, care pledează împotriva războiului din Ucraina, este cercetat penal în Rusia

Autoritățile ruse au deschis o cauză penală împotriva unui grup de membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei – organizație creată după declanșarea invaziei din Ucraina, pentru „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”. Printre figuranții dosarului se numără și galeristul Marat Ghelman, originar din Chișinău. Anterior, acesta a fost declarat „agent străin” în Rusia și a fost inclus în „lista teroriștilor și extremiștilor” a țării.

FSB a anunțat pe 14 octombrie pornirea unui dosar penal împotriva mai multor membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei: ex-șeful companiei IUKOS Mihail Hodorkovski, fostul prim-ministru Mihail Kasianov, politicienii Garry Kasparov, Vladimir Kara-Murza și Dmitri Gudkov, politologul Ekaterina Șulman, economiștii Serghei Guriev și Serghei Alexașenko, oamenii de afaceri Boris Zimin și Evgheni Cicivarkin, jurnaliștii Kirill Martînov și Evgheni Kiselev, publicistul Victor Șenderovici și galeristul Marat Gelman. Aceștia sunt acuzați de „preluare violentă a puterii” și de „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”.

FSB susține că Comitetul Anti-război al Rusiei a fost înființat cu scopul „preluării violente a puterii” și „schimbării ordinii constituționale în Federația Rusă”. Conform instituției, Hodorkovski și alți participanți ai organizației finanțează „unități naționaliste militarizate ucrainene” și „desfășoară activități de recrutare pentru a atrage persoane în respectivele formațiuni”, pentru ca ulterior să fie realizat un pretins „plan de preluare a puterii în Rusia prin forță”.

Totodată, FSB afirmă că pe 30 aprilie 2023 Comitetul Anti-război al Rusiei a adoptat la Berlin „documentul constituitiv al mișcării”, în care „se afirmă necesitatea lichidării actualelor autorități ale Rusiei”.

DW scrie că, cel mai probabil, documentul la care face referire FSB este „Declarația forțelor democratice ruse”, semnată pe 30 aprilie 2023, la Berlin, de 68 de opozanți și activiști plecați din Federația Rusă. Printre ei se numără Mihail Hodorkovski și alți membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei.

Declarația subliniază caracterul criminal al invaziei din Ucraina și cere retragerea trupelor ruse de pe toate teritoriile ocupate ale statului ucrainean. De asemenea, în document se afirma că regimul președintelui Vladimir Putin este „ilegitim și criminal” și, prin urmare, „trebuie lichidat”.

Activitatea Comitetului Anti-război al Rusiei

Comitetul Anti-război al Rusiei este o organizație publică fondată de un grup de personalități și activiști din Rusia pe 27 februarie 2022, la câteva zile după începerea invaziei la scară largă asupra Ucrainei. „Coordonăm eforturile, sprijinim rușii care se opun războiului și creăm un spațiu pentru solidaritate, acțiune și ajutor reciproc pentru cei care se pronunță împotriva războiului declanșat de Kremlin”, se arată pe site-ul organizației.

Printre direcțiile sale de activitate menționate pe pagina sa web se numără colectarea de donații pentru ajutor umanitar acordat Ucrainei — inclusiv pentru centrale electrice portabile destinate spitalelor și școlilor din țară, a căror infrastructură energetică este afectată de atacurile rusești. De asemenea, organizația își propune să îi ajute pe rușii care nu susțin războiul să își apere drepturile în străinătate.

În ianuarie 2024, Procuratura Generală a Federației Ruse a declarat Comitetul Anti-război al Rusiei drept „organizație indezirabilă”. Cetățenilor ruși le este interzis să colaboreze cu astfel de organizații, să participe la evenimentele lor sau să distribuie materiale ale acestora, sub amenințarea unor pedepse care pot ajunge până la răspundere penală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: