ТАСС

VIDEO „Va trebui să luptăm cu Blocul NATO?”. Prognoza lui Putin, dacă Ucraina se va alătura Alianței Nord-Atlantice

Președintele Rusiei Vladimir Putin a comentat în premieră răspunsul SUA și al NATO la garanțiile de securitate solicitate de Moscova. Declarația a fost făcută în timpul conferinței de presă din 1 februarie, susținută împreună cu președintele maghiar Victor Orban, care efectuează o vizită în Federația Rusă. Liderul de la Kremlin a menționat că, în cazul în care Ucraina ar deveni membră NATO, între Rusia și Alianță ar putea izbucni un conflict militar.

Putin a declarat că principalele solicitări ale Rusiei au fost ignorate.

„Analizăm atent răspunsurile scrise primite pe 26 ianuarie din partea SUA și NATO. Însă de pe acum este clar, și l-am informat astăzi pe prim-ministru, că îngrijorările principale ale Rusiei au fost ignorate”, a declarat liderul rus.

Președintele Rusiei a numit principalele solicitări, care nu au fost respectate: neadmiterea extinderii NATO, renunțarea la ideea poziționării unor sisteme de atac în apropierea frontierelor rusești, precum și revenirea infrastructurii Blocului în Europa la situația din 1997, când a fost semnat principalul acord dintre Rusia și NATO.

„După cum se știe, ni s-a promis că infrastructura Blocului NATO spre est nu va înainta cu niciun centimetru. Astăzi vedem unde se află NATO – Polonia, România, țările Baltice”, a declarat Putin.

Liderul de la Kremlin s-a referit și la principiului „ușilor deschise”, invocat de conducerea NATO.

„Ei spun „politica ușilor deschise”. De unde s-a luat? Unde este scris? Nicăieri”, a spus președintele rus și a amintit de art. 10 al Acordului din 1949 privind înființarea NATO, în care este stipulat că noii membri pot fi acceptați cu acordul tuturor țărilor europene care fac parte din Alianță.

„Se poate, dar nu este obligatoriu. SUA sau chiar NATO pot spune, inclusiv Ucrainei: vrem să vă asigurăm securitate, o prețuim. Vă respectăm intenția, însă nu vă putem accepta, pentru că avem și alte responsabilități internaționale de respectat. Ce este supărător sau neclar aici pentru Ucraina?”, s-a întrebat Putin.

Președintele Rusiei a declarat că aderarea Ucrainei la NATO ar putea provoca un conflict al Alianței cu Rusia din cauza Crimeei.

„Să ne imaginăm că Ucraina este membră NATO, înarmată până în dinți, sunt poziționate sisteme de atac așa ca în Polonia sau România și începe operațiunea în Crimeea, nemaivorbind de Donbas. Să ne imaginăm că Ucraina este țară NATO și începe operațiuni militare. Noi ce, să luptăm cu NATO? S-a gândit cineva la asta? Se pare că nu”, a mai spus Putin.

Pe 31 ianuarie, secretarul american de Stat Antony Blinken a discutat la telefon cu ministrul rus de Externe Serghei Lavrov. Oficialul american a îndemnat Moscova să își retragă trupele de la frontiera cu Ucraina și a avertizat cu „consecințe rapide și serioase” în cazul unei agresiuni din partea Rusiei.

În luna ianuarie Rusia și țările Vestice au participat la negocieri pe tema securității europene. Subiectul principal a fost proiectul unui acord dintre SUA și NATO, elaborat de Ministerul rus de Externe la sfârșitul anului 2021. Documentul prevede „garanții de securitate”, la care Moscova a solicitat un răspuns în formă scrisă. Printre altele, Moscova solicită NATO să nu se extindă spre est, să nu accepte alte țări din fosta URSS, inclusiv Ucraina, să renunțe la orice fel de colaborare cu aceste state și să își retragă trupele în conformitate cu situația din 1997, când țările din Centrul și Estul Europei nu erau încă membre ale Alianței.

De cealaltă parte, țările occidentale au calificat solicitările drept un ultimatum, întrucât au fost publicate pe fundalul creșterii tensiunilor la frontiera cu Ucraina și mobilizarea trupelor rusești în regiune.

Partea rusă a reiterat în repetate rânduri că nu intenționează să admită acțiuni agresive în Ucraina și că are dreptul să își apere securitatea.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Colaj NM

Moldova comemorează 85 de ani de la deportările din 1941; expoziție de vagoane la Chișinău și Bălți. Mesajul președintei Maia Sandu

În contextul celor 85 de ani de la deportările din noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, președinta Republicii Moldova Maia Sandu i-a invitat pe cei interesați să viziteze expoziția de vagoane deschisă la Chișinău și Bălți. Șefa statului a declarat că, acum 85 de ani, zeci de mii de oameni nevinovați au fost smulși din casele lor. „Prin cunoașterea și rostirea adevărului, putem împiedica răspândirea minciunilor celor care neagă sau falsifică ororile epocii sovietice”, a declarat președinta.

Maia Sandu a scris pe o rețea de socializare că, acum 85 de ani, pe 12 și 13 iunie 1941, regimul stalinist a declanșat primul val de deportări, una din cele mai mari tragedii din istoria noastră. „Zeci de mii de oameni nevinovați au fost smulși din casele lor — familii întregi destrămate și nenumărate destine frânte de un sistem care a încercat să ne suprime ființa națională. (…) În memoria lor, avem datoria să apărăm valorile pentru care acești oameni au plătit un preț cumplit: libertatea, identitatea și dreptul de a trăi fără frică”, a adăugat șefa statului.

Președinta i-a invitat pe cei interesați să viziteze expoziția de vagoane „Teroarea de stat în Moldova sovietică. Amploare, victime și făptași”, deschisă între 12 iunie și 6 iulie în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău și în Piața Gării de Nord din Bălți. „Prin cunoașterea și rostirea adevărului, cinstim amintirea tuturor celor forțați să-și părăsească locurile de baștină și putem împiedica răspândirea minciunilor celor care neagă sau falsifică ororile epocii sovietice”, a adăugat Maia Sandu.

Facebook/Maia Sandu

Potrivit Ministerului Culturii, expoziția reconstituie, prin documente, fotografii, obiecte de epocă și mărturii, suferința familiilor deportate și memoria celor care au trecut prin experiența terorii de stat sovietice nu numai din Basarabia, dar și din stânga Nistrului (Marea Teroare în RASS Moldovenească, 1937-1938) și transcede perioada stalinistă, prin evocarea represiunii și rezistenței în anii 1953-1989. Expoziția include și foametea din anii 1946-1947 ca o metoda a terorii de stat sovietice în Basarabia și Transnistria, a adăugat Ministerul Culturii.

Expoziția va putea fi vizitată în perioada 12 iunie-6 iulie 2026, în intervalul orar 09:00-21:00. Programul include și mai multe evenimente speciale. Pe 21 iunie vor fi prezentate filme tematice din rezervele Arhivei Naționale despre represiunile sovietice, iar pe 28 iunie va fi jucat un spectacol. Pe 6 iulie va avea loc un eveniment special dedicat deportărilor din noaptea de 6 spre 7 iulie 1949.

Ministerul Culturii al Republicii Moldova
Ministerul Culturii al Republicii Moldova
Ministerul Culturii al Republicii Moldova
Ministerul Culturii al Republicii Moldova
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: