Președintele Vladimir Zelenski s-a arătat îngrijorat de acuzațiile Rusiei cu privire la faptul că autoritățile din Ucraina ar elabora arme biologice și ar pregăti un atac chimic. Liderul de la Kiev susține că Moscova ar putea pregăti în acest mod o provocare.
„Sunt îngrijorat, întrucât ne-am convins nu o singură dată: vrei să afli planurile Rusiei, fii atent ce acuzații lansează față de alții. Răspândirea unor astfel de acuzații în presa din Rusia arată că sunt capabili de așa ceva – militarii ruși, serviciile speciale rusești. Își doresc asta. Au mai făcut astfel de lucruri în alte țări. Exact la fel: ei au anunțat, ei au organizat, ei s-au plâns și vor mai face asta”, a menționat Zelenski într-o nouă adresare video.
Liderul de la Kiev susține că Rusia este de fapt cea care ar pregăti astfel de planuri.
„Ce-i cu acuzațiile despre atacurile chimice? Ați decis să „dechimizați” Ucraina? Cu ce? Cu amoniac? Cu fosfor? Ce mai pregătiți? Unde veți lansa armele chimice? Asupra maternității din Mariupol? Asupra bisericii din Harkov? Sau asupra laboratoarelor majoritatea rămase din timpurile sovietice, care fac știință obișnuită. Obișnuită, nu tehnologii militare! Noi suntem oameni adecvați. Eu sunt președintele unui popor adecvat. Și tată a doi copii. Și pe pământul meu nimeni nu elaborează arme chimice”, a subliniat Zelenski.
Pe 7 martie, reprezentantul oficial al Ministerului rus al Apărării, generalul-maior Igor Konașenkov a declarat că „forţele armate ale Federaţiei Ruse, în timpul unei operaţiuni speciale în Ucraina, au dezvăluit faptele unui program biologic militar în derulare finanţat de Statele Unite”.
Potrivit generalului, s-au primit informaţii de la angajaţii laboratoarelor biologice ucrainene despre distrugerea urgentă a agenţilor patogeni deosebit de periculoşi pe 24 februarie: ciuma, antraxul, tularemia, holera şi alte boli mortale.
Într-o serie de opt postări pe Twitter, Jen Psaki, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, anunță că SUA au luat act de acuzațiile formulate de Rusia cu privire la presupuse laboratoare pentru crearea de armament chimic și biologic pe care le-ar coordona în Ucraina. Mai mult, oficiali chinezi au preluat aceste „teorii conspiraționiste”, atrage atenția Jen Psaki.
„Acum că Rusia a făcut aceste acuzații false, iar China pare să răspândească această propagandă, ar trebui să fim cu toții foarte atenți pentru că Rusia ar putea utiliza arme chimice sau biologice în Ucraina sau să desfășoare o operațiune sub steagul altei țări”, argumentat aceasta.
Now that Russia has made these false claims, and China has seemingly endorsed this propaganda, we should all be on the lookout for Russia to possibly use chemical or biological weapons in Ukraine, or to create a false flag operation using them. It’s a clear pattern.
— Karine Jean-Pierre Archived (@PressSec46) March 9, 2022
Propaganda cu „arme biologice” este mai veche, notează Radio Europa Liberă. CNN a identificat tentativa din 2015, la un an de la anexarea ilegală a Crimeei de Rusia și de la trimiterea luptătorilor ruși în sprijinul separatiștilor din estul Ucrainei.
Potrivit CNN, presa rusă de stat anunța în 2015 că are imagini cu ce ar fi fost laboratoare coordonate de SUA în Ucraina și Georgia, care ar fi provocat focare de boli care ar fi ucis animale. Povestea, deși falsă, a continuat să circule, evoluând de la pericole biologice la arme biologice, arată CNN. Iar noua retorică se răspândește rapid în social media din întreaga lume, inclusiv în România.
În 22 aprilie 2020, Ambasada SUA la Kiev publica un comunicat de presă despre „dezinformările care circulă în unele cercuri din Ucraina, care oglindesc dezinformarea Rusiei cu privire la parteneriatul dintre SUA și Ucraina pentru reducerea amenințările biologice”.
***
Potrivit definiției publicate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), armele biologice sunt microorganisme precum virusul, bacteriile, ciupercile sau alte toxine care sunt produse și eliberate în mod deliberat pentru a provoca boli și moarte la oameni, animale sau plante.
Agenții biologici, cum ar fi antraxul, toxina botulină și ciuma pot reprezenta o provocare dificilă pentru sănătatea publică, provocând un număr mare de decese într-o perioadă scurtă de timp, în timp ce sunt dificil de controlat. Atacurile de bioterorism ar putea duce, de asemenea, la o epidemie, de exemplu dacă virusurile Ebola sau Lassa ar fi utilizate ca agenți biologici.
Armele biologice sunt un o subcategorie a unei clase mai mari de arme denumite arme de distrugere în masă, care include și arme chimice, nucleare și radiologice.
Partidul Acțiune și Solidaritate promite că, până în 2028, Republica Moldova va adera la Uniunea Europeană și că veniturile populației active vor fi dublate. În 2021, PAS a câștigat alegerile parlamentare anticipate cu o majoritate absolută – 63 de mandate – fiind votat de peste jumătate dintre alegătorii prezenți la urne. După patru ani de guvernare, formațiunea mizează pe un nou succes la scrutinul din această toamnă și intră în campanie cu o listă ce combină actuali deputați, foști și actuali demnitari, funcționari publici, dar și nume noi, inclusiv personalități cunoscute. NM a analizat ce avere și venituri declară primii cinci candidați de pe lista partidului care a guvernat țara în ultimii patru ani.
Grosu: Două case, apartament și datorii
Igor Grosu/Facebook
Lista PAS pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie este deschisă de Igor Grosu – fost viceministru al Educației, actual președinte al formațiunii și speaker al Parlamentului.
Grosu a raportat pentru anul trecut un salariu de peste 244 de mii de lei de la Parlament, ceea ce înseamnă un venit lunar de circa 20 de mii de lei. În plus, el a beneficiat de diurne și compensații în valoare de peste 131 de mii de lei, achitate de Legislativ.
Soția liderului PAS a avut, la rândul ei, venituri de peste 317 mii de lei, obținute din activități de instruire, prestări de servicii și salariu. Familia Grosu a mai încasat 2 400 de euro (aproximativ 46 de mii de lei) din darea în chirie a unui apartament și peste 64 de mii de lei din alocațiile acordate de statul român pentru cei doi copii minori.
La capitolul proprietăți, familia Grosu deține opt terenuri – șase agricole și două intravilane – dobândite în perioada 2000–2017, dintre care majoritatea prin moștenire sau donație. În plus, dețin un apartament de 47 m², cumpărat în 2000, precum și două case de locuit: una de 82 m², primită donație în 2017, și alta de 121 m², cumpărată în 2011 și evaluată la 1,9 milioane de lei, conform valorii de piață. Tot în declarația de avere figurează și un spațiu comercial de producție, achiziționat în 2011, dar și alte trei imobile – toate dobândite în 2017.
Igor Grosu a declarat și pentru 2024 automobilul de model Volkswagen Touran, fabricat în 2009, pe care familia îl deține din 2017.
În ceea ce privește datoriile, speakerul trece două credite contractate în 2024: unul la o bancă comercială, în valoare de 200 de mii de lei, cu o dobândă de 9,2% și termen de rambursare până în 2028, și un alt credit de la o companie de microfinanțare – 33 570 de lei, fără dobândă, scadent în 2025.
Recean: vilă, casă, venituri și economii – de milioane
Foto: Elena Covalenco
Pe locul doi în lista PAS se află Dorin Recean – fost ministru de Interne, ex-consilier al președintei Maia Sandu în domeniul apărării și securității naționale, în prezent prim-ministru al Republicii Moldova.
În 2024, veniturile familiei Recean au ajuns la aproape 7 milioane de lei, în creștere față de anul precedent, când au depășit 5,9 milioane de lei. Premierul a declarat un salariu anual de peste 243 de mii de lei (echivalentul a circa 20 de mii de lei lunar), în timp ce soția sa, angajată la o bancă comercială din Moldova, a avut un venit anual de peste 5 milioane de lei, adică mai mult de 435 de mii de lei lunar. În total, doar din salarii, familia Recean a încasat anul trecut peste 5,4 milioane de lei.
La aceste venituri se adaugă peste 96 de mii de lei obținuți din dobânzi bancare și peste 1,3 milioane de lei de la Performa SRL și U.S. Food Network SRL, compania care gestionează restaurantele de tip fast-food KFC în Republica Moldova.
În declarația de avere pentru 2024, Dorin Recean indică și trei terenuri – două intravilane și unul agricol – dobândite prin donație în anii 1996, 2000 și 2021. La acestea se adaugă o casă de locuit, cu o suprafață de 271 m², construită în 1996 și evaluată la 4,5 milioane de lei, o vilă de 91 m², achiziționată în 2021 și estimată la peste 1 milion de lei, precum și „o altă avere imobiliară”, fără detalii suplimentare, declarată la 65 de mii de lei.
În 2025, garajul premierului a fost completat cu un automobil fabricat în 2024, evaluat la 66 de mii de euro. Totodată, familia Recean deține economii semnificative în conturi curente și depozite bancare: peste 127 de mii de euro și 832 de mii de lei.
Gherman: terenuri, mașini și compensații mai mari decât salariul
Doina Gherman/Facebook
Pe poziția a treia pe lista PAS la alegerile parlamentare se află Doina Gherman, deputată a formațiunii și vicepreședintă a Parlamentului.
În 2024, Gherman a obținut de la Parlament un salariu de peste 240 de mii de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 20 de mii de lei lunar. Tot Legislativul i-a oferit indemnizații și compensații de peste 283 de mii de lei, la care s-au adăugat diurne de peste 43 de mii de lei.
Veniturile familiei au fost completate de soțul Doinei Gherman, care a adus peste 836 de mii de lei din salariu și dividende de la compania „Agrogal-Trans”, pe care a fondat-o. În plus, familia a încasat peste 120 de mii de lei din vânzarea unui automobil marca Skoda, mai mult de 2 400 de lei din închirierea unui teren și puțin peste 7 mii de roni (aproape 27 de mii de lei) din alocațiile oferite de statul român.
Familia Gherman deține zece terenuri agricole, extravilane și intravilane, achiziționate sau primite prin donație în perioada 2011–2021. În plus, în patrimoniul familiei intră și o casă de locuit construită în 2014, cu o suprafață de 212 m², care este estimată la aproape 1,8 milioane de lei.
În garajul vicepreședintei Parlamentului, care candidează pentru un nou mandat de deputat, se află două automobile cumpărate în 2016 și 2024, evaluate la 35 de mii de euro și, respectiv, 16 500 de euro. Parcul auto al familiei este completat de un camion Ford fabricat în 2020, dar cu motorul avariat, evaluat la 5 500 de euro, și o remorcă Schmit din 1991, achiziționată în 2021, cu valoarea declarată de 40 de mii de lei.
Popescu: fonduri de pensie, venituri de zeci de mii de euro, apartament – de aproape €800 mii
EPC Moldova
Pe poziția a patra în lista PAS se află Nicu Popescu – fost viceprim-ministru și ex-ministru de Externe al Republicii Moldova în guvernele conduse de Maia Sandu, Natalia Gavrilița și Dorin Recean.
Pentru anul 2024, Popescu declară un salariu de aproape 89 de mii de euro pentru activitatea de cercetare desfășurată în cadrul Consiliului European pentru Relații Externe. La acestea se adaugă peste 167 de mii de lei proveniți din salariul și indemnizația pentru eliberarea din funcția publică, precum și pentru zilele de concediu neutilizate în perioada mandatului la Ministerul de Externe. Totodată, el mai declară venituri de peste 62 de mii de euro din activități de predare, studii, cercetări și consultanță desfășurate la Sciences Po Paris, Ministerul de Externe al Franței, Forward Global, IPIS și International Practitioners.
Bugetul familiei a fost completat de veniturile soției, care a obținut peste 63 de mii de euro din activități de analiză și supervizare în cadrul ACPR. Soții Popescu au declarat, de asemenea, câte 9 662 de euro fiecare, încasați în 2024 din chirii.
Familia Popescu deține patru bunuri imobile: trei apartamente și o vilă. Primul apartament – singurul trecut pe numele fostului ministru – a fost cumpărat în 2006, are 42 m² și o valoare declarată de peste 414 mii de lei. În 2011, familia a intrat în posesia unui apartament de 64 m², evaluat la 25 de mii GBP (echivalentul a peste 562 de mii de lei), iar în 2014 a achiziționat o vilă de 105 m², estimată la 85 de mii de euro. Ultimul imobil, un apartament de 72 m², a fost procurat în 2019 și are o valoare declarată de peste 793 de mii de euro.
În ceea ce privește bunurile mobile, familia Popescu are un singur automobil – un Suzuki Vitara, fabricat și cumpărat în 2017, cu o valoare declarată de puțin peste 14 200 de euro.
Candidatul PAS declară și economii importante în diverse valute: aproape 35 de mii de euro în conturi curente și depozite bancare, peste 55 de mii de euro în conturi și fonduri de investiții și mai bine de 33 de mii de lire sterline în două fonduri de pensii.
Pe lângă active, familia Popescu are și datorii. În 2019, Nicu Popescu a contractat un credit de 114 mii de euro, scadent în 2041, și un alt credit în același an, tot scadent până în 2041, în valoare de aproape 393 de mii de euro.
Spatari: fără mașină, dar cu venituri și economii în valută
Facebook/Marcel Spatari
Locul cinci în lista de 104 candidați cu care PAS intră în alegerile parlamentare este ocupat de Marcel Spatari – fost ministru al Muncii și Protecției Sociale în Guvernul Gavrilița.
Pentru anul 2024, Spatari declară venituri de aproape 94 de mii de lei din activitatea de expertiză economică la Syndex Consulting SRL și din administrarea Erudit Studio SRL. Totodată, el a obținut venituri considerabile din servicii de consultanță, formare și moderare, în diferite valute: peste 7 mii de lei românești, mai bine de 1,6 milioane lei moldovenești, 21 de mii de dolari și peste 5 mii de euro.
Bugetul familiei a fost completat și de veniturile soției fostului ministru, care a obținut peste 66 de mii de lei românești, mai mult de 16 mii de euro și peste 48 de mii de lei moldovenești din salarii pentru activități de management și administrare la trei companii.
Familia Spatari deține două apartamente: unul de 71 m², aflat în folosință din 1995, evaluat la peste 348 de mii de lei, și un altul de 83 m², cumpărat în 2013, cu o valoare declarată de 100 de mii de euro.
La fel ca și alți colegi de partid, Marcel Spatari declară și economii în bancă, în mai multe valute: peste 30 de mii de dolari și 116 mii de euro în conturi de economii, dar și peste 11 mii de euro și 16 mii de lei în conturi curente.
PAS s-a lansat oficial în campania electorală pentru alegerile parlamentare chiar în prima zi de campanie – 29 august. Evenimentul a avut loc în scuarul Teatrului Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”. Printre obiectivele majore anunțate de formațiune se numără semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și dublarea veniturilor populației active. Lista completă a candidaților PAS pentru scrutinul din 28 septembrie poate fi consultată – AICI.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
