Viorel Morari
Максим Андреев, NewsMaker

Viorel Morari s-a plâns la Consiliul Superior al Procurorilor. Consideră că Stoianoglo l-a concediat ilegal

Fostul șef al Procuraturii Anticorupție Viorel Morari s-a plâns Consiliului Superior al Procurorilor pe șeful Procuraturii Generale, Alexandr Stoianoglo și a solicitat atragerea acestuia la răspundere penală. Viorel Morari consideră că a fost concediat ilegal din cadrul Procuraturii. Detalii despre plângere au fost oferite de către Morari în cadrul unui briefing din 16 august. 

Viorel Morari susține că, pe 13 august, a fost concediat din Procuratură în pofida faptului că decizia putea fi luată numai după ce investigațiile în care este vizat ar fi fost finalizate. Morari a mai spus că a contestat hotărârea lui Stoianoglo la Curtea de Apel și a precizat că, în cazul în care va fi achitat, va avea posibilitatea să se întoarcă în aceeași funcție pe care a deținut-o până la inițierea dosarului penal. În pofida faptului că mandatul ex-șefului Procuraturii Anticorupție a expirat în aprilie 2021, Morari a atacat și această inițiativă în instanța de judecată. Morari califică concedierea sa drept „depășirea atribuțiilor din partea lui Stoianoglo”.

Amintim că Viorel Morari a condus Procuratura Anticorupție între anii 2016-2019. În primăvara lui 2019, Morari a fost transferat în una dintre secțiile Procuraturii Generale. Decizia a fost luată după ce în presă a apărut o scrisoare anonimă, al cărei autor susținea că Morari și coproprietarul rețelei Andy`s Pizza și La Placinte Andrei Tranga ar fi încercat să acapareze compania Molinart Grup. Morari a negat orice implicare în aceste acțiuni.

În septembrie 2019, Morari a fost restabilit în funcția de șef al Procuraturi Anticorupție, iar ulterior – suspendat pe durata verificărilor în cadrul instituției, inițiate de Stoianoglo.

În ianuarie 2020, pe numele lui Morari a fost inițiat un dosar penal. El a fost acuzat de depășirea atribuțiilor de serviciu și indicarea de date false în acte oficiale. Procurorii consideră că Morari l-ar fi apărat pe Plahotniuc și pe apropiații acestuia de suspiciuni în dosarul privind frauda bancară, în acest mod, împiedicând investigația obiectivă. Procuratura investighează și al doilea dosar penal în care este vizat Morari. El este bănuit de îmbogățire ilicită și spălare de bani în proporții deosebit de mari. În cel de-al treilea dosar penal, Morari este învinuit de fabricarea dosarului penal în care sunt vizați coproprietarii stațiilor Vento. Procuratorii au finalizat ancheta și urmează să trimită materialele în judecată.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Popșoi la APCE, despre unirea Moldovei cu România: „Nu este neapărat un subiect pe agenda politică imediată”

Unirea Republicii Moldova cu România nu este un subiect pe agenda politică imediată a Chișinăului, chiar dacă face parte din discursul politic moldovenesc de peste 30 de ani. Declarația a fost făcută de ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi la sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei de la Strasbourg. Acesta a răspuns în plen la o întrebare despre declarațiile președintei Maia Sandu privind reunificarea.

„Mișcarea de reunificare cu România face parte integrantă din discursul politic moldovenesc de la independența țării. De peste 30 de ani este o prezență constantă în dezbaterile politice și alegerile din Moldova. Dar mesajul a fost explicat în repetate rânduri acasă, nu este neapărat un subiect pe agenda politică imediată a deciziilor de la Chișinău astăzi”, a declarat Popșoi.

Popșoi a vorbit și despre legăturile comune și istorice dintre Moldova și România.

„Trebuie să fim conștienți de similitudinile istorice, lingvistice și culturale dintre Republica Moldova și România. Aproximativ un milion de cetățeni moldoveni sunt și cetățeni români. Și în lumina circumstanțelor geopolitice foarte grave în care ne aflăm, trebuie să ne reamintim trecutul nostru comun”, a adăugat oficialul.

***

Amintim că, în cadrul unui interviu publicat pe 11 ianuarie, președinta Maia Sandu a reiterat una dintre pozițiile sale din trecut privind unirea Republicii Moldova cu România. Ea a spus că ar vota în favoarea unirii celor două state în eventualitatea organizării unui referendum. Maia Sandu a menționat că un astfel de scenariu ar proteja statul de amenințările care vin partea Rusiei, care duce de aproape patru ani un război de agresiune împotriva Ucrainei și a încercat să influențeze procesele electorale din Republica Moldova. În acela și timp, Maia Sandu a subliniat că, în prezent, nu există o majoritate de moldoveni care să susțină acest deziderat, iar autoritățile de la Chișinău vor urmări dezideratul privind aderarea Republicii Moldova la UE, care este sprijinit de cea mai mare parte a societății.

Ulterior, mai mulți oficiali de la Chișinău, inclusiv președintele Parlamentului, Igor Grosu, și prim-ministrul Alexandru Munteanu, la fel au declarat că ar sprijini unirea cu România dacă ar fi un organizat un referendum pe acest subiect.

Un sondaj al companiei IDara, publicat pe 10 marti 2025, arată că sprijinul pentru unirea Republicii Moldova cu România a crescut cu aproape 10% în ultimele luni. Autorii cercetării spun că schimbarea ar putea avea legătură cu declarația președintei Maia Sandu, care a spus într-un interviu că ar vota pentru unire, dacă ar fi organizat un referendum în acest sens.

Conform sondajului, 42,3% dintre respondenți se declară în favoarea unirii Republicii Moldova cu România, iar 47,7% sunt împotrivă. Alți 10% spun că nu știu sau nu au oferit un răspuns. Prin comparație, un sondaj iData realizat în septembrie 2025 arată că doar 32,4% dintre respondenți susțineau unirea, în timp ce 60,6% erau împotrivă, iar 7% nu aveau o opinie sau un răspuns.

Sondajul a analizat și reacția cetățenilor la declarația președintei Maia Sandu privind unirea cu România. Potrivit rezultatelor, 43,5% dintre respondenți spun că nu susțin deloc această declarație, iar 8,9% afirmă că mai degrabă nu o susțin. Pe de altă parte, 23,7% spun că o susțin pe deplin, iar 15,6% declară că mai degrabă o susțin. Alți 6,6% nu au o opinie, iar 1,8% nu au răspuns.

Pe 27 martie 2018, când s-au împlinit 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care spune că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: