Viorel Morari
Максим Андреев, NewsMaker

Viorel Morari s-a plâns la Consiliul Superior al Procurorilor. Consideră că Stoianoglo l-a concediat ilegal

Fostul șef al Procuraturii Anticorupție Viorel Morari s-a plâns Consiliului Superior al Procurorilor pe șeful Procuraturii Generale, Alexandr Stoianoglo și a solicitat atragerea acestuia la răspundere penală. Viorel Morari consideră că a fost concediat ilegal din cadrul Procuraturii. Detalii despre plângere au fost oferite de către Morari în cadrul unui briefing din 16 august. 

Viorel Morari susține că, pe 13 august, a fost concediat din Procuratură în pofida faptului că decizia putea fi luată numai după ce investigațiile în care este vizat ar fi fost finalizate. Morari a mai spus că a contestat hotărârea lui Stoianoglo la Curtea de Apel și a precizat că, în cazul în care va fi achitat, va avea posibilitatea să se întoarcă în aceeași funcție pe care a deținut-o până la inițierea dosarului penal. În pofida faptului că mandatul ex-șefului Procuraturii Anticorupție a expirat în aprilie 2021, Morari a atacat și această inițiativă în instanța de judecată. Morari califică concedierea sa drept „depășirea atribuțiilor din partea lui Stoianoglo”.

Amintim că Viorel Morari a condus Procuratura Anticorupție între anii 2016-2019. În primăvara lui 2019, Morari a fost transferat în una dintre secțiile Procuraturii Generale. Decizia a fost luată după ce în presă a apărut o scrisoare anonimă, al cărei autor susținea că Morari și coproprietarul rețelei Andy`s Pizza și La Placinte Andrei Tranga ar fi încercat să acapareze compania Molinart Grup. Morari a negat orice implicare în aceste acțiuni.

În septembrie 2019, Morari a fost restabilit în funcția de șef al Procuraturi Anticorupție, iar ulterior – suspendat pe durata verificărilor în cadrul instituției, inițiate de Stoianoglo.

În ianuarie 2020, pe numele lui Morari a fost inițiat un dosar penal. El a fost acuzat de depășirea atribuțiilor de serviciu și indicarea de date false în acte oficiale. Procurorii consideră că Morari l-ar fi apărat pe Plahotniuc și pe apropiații acestuia de suspiciuni în dosarul privind frauda bancară, în acest mod, împiedicând investigația obiectivă. Procuratura investighează și al doilea dosar penal în care este vizat Morari. El este bănuit de îmbogățire ilicită și spălare de bani în proporții deosebit de mari. În cel de-al treilea dosar penal, Morari este învinuit de fabricarea dosarului penal în care sunt vizați coproprietarii stațiilor Vento. Procuratorii au finalizat ancheta și urmează să trimită materialele în judecată.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

LIVE Conducerea UE a ajuns la Reședința de Stat din Chișinău. Primele imagini

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, au ajuns la Reședința de Stat din Chișinău, unde urmează să participe la primul summit Republica Moldova – UE. Liderii Uniunii Europene au fost întâmpinați de președinta țării, Maia Sandu.

Amintim că Summit-ul Republica Moldova – Uniunea Europeană va fi găzduit de președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, premierul Dorin Recean. În timpul reuniunii, participanții vor aborda subiecte legate de procesul de aderare la UE, extinderea legăturilor economice și cooperarea în domenii precum infrastructura, energia, digitalizarea și dezvoltarea regională. Un punct important pe agenda summit-ului va fi Planul de Creștere pentru Moldova.

Acesta reprezintă sprijin financiar european în sumă totală de 1,9 miliarde de euro. Este vorba despre o componentă de grant în valoare de 520 de milioane de euro, care este destinată pentru investiții, asistență tehnică și pentru garantarea creditelor. De asemenea, țara noastră va primi împrumuturi în valoare de 1,5 miliarde de euro, care vor fi debursate în funcție de progresele înregistrate în procesul de implementare a reformelor asumate.

Suportul financiar va fi acordat în baza unor condiționalități, care se regăsesc în Agenda de reforme a Planului de Creștere pentru Republica Moldova, care a fost aprobată de Guvern. Aceasta conține 153 de măsuri și 56 de reforme, care urmează a fi implementate până la sfârșitul anului 2027. Agenda de reforme vizează șapte sectoare-cheie: competitivitate economică și dezvoltarea sectorului privat; conectivitate și infrastructură digitală; guvernanță economică; capital social; tranziția verde și capitalul natural; securitate și eficiență energetică; valori fundamentale.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: