NewsMaker

Vom plăti scump. Ce riscă Moldova dacă va renunța la programul de cetățenie prin investiții

Dacă contractul privind implementarea programului de cetățenie prin investiții va fi reziliat, Republica Moldova va fi nevoită să achite anumite penalități, prevăzute în document. Declarația a fost făcută de Paddy Blewer, responsabilul de relații cu publicul al companiei Henley & Partners, partenerul guvernului Republicii Moldova în implementarea programului, în cadrul unei conferințe de presă care a avut loc în data de 12 februarie.

Întrebat de corepondentul NM despre ce decizie a luat guvernul de la Chișinău, Paddy Blewer a răspuns că reprezentanții companiei nu au primit niciun răspuns.

Mai mult, în cazul în care programul va fi sistat, guvernul Moldovei va fi nevoit să achite penalități.

„Este o prevedere a contractului. Oricare dintre părțile care au semnat contractul, în cazul rezilierii acestuia înainte de timp, trebuie să achite penalități”, a explicat Blewer.

Acesta a precizat că nu poate să concretizeze suma penalităților, deoarece prevederile contractului sunt confidențiale.

„Moldova trebuie să continue programul. Țara a luat asupra sa anumite responsabilități, investitori de bună-credință au luat decizia de a investi în Moldova”, a menționat Blewer.

În caz contrar, potrivit acestuia, reputația Moldovei va fi afectată în mod negativ din punct de vedere al atragerilor de investiții.

Amintim că moratoriul intrudus de guvernul condus de Maia Sandu asupra programului de cetățenie prin investiții expiră în data de 20 februarie. Blewer a precizat că pe durata moratoriului nu au fost acceptate noi cereri, însă cele care fuseseră deja primite au fost examinate în continuare.

Pentru mai multe știri abonați-vă la pagina noastră de Facebook

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

news.zerkalo.io

Lukașenko riscă să fie pus sub acuzare pentru crime împotriva umanității? O judecătoare din România, în completul Curții Penale Internaționale care va lua decizia

Completul de judecători al Curții Penale Internaționale (CPI) care va examina sesizarea Lituaniei privind posibile crime împotriva umanității săvârșite de regimul președintelui belarus Alexandr Lukașenko a fost format. În componența acestuia se regăsesc Iulia Motoc din România, Rene Alapini-Gansou din Benin și Socorro Flores Liera din Mexic.

Iulia Motoc este judecătoare la Curtea Internațională Penală din 2024. Anterior, aceasta a fost magistrată la Curtea Constituțională a României și a lucrat timp de 10 ani la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. De asemenea, Motoc a ocupat mai multe funcții în cadrul Organizației Națiunilor Unite, inclusiv poziții de raport special.

Reine Alapini-Gansou este vicepreședintă a CPI. Înainte de aceasta, ea a lucrat peste zece ani în cadrul Comisiei Africane pentru Drepturile Omului și Popoarelor, inclusiv ca președintă a structurii. În 2011, a fost aleasă la Curtea Permanentă de Arbitraj de la Haga.

Anterior, Alapini-Gansou a participat la emiterea de mandate de arestare în mai multe cauze internaționale, inclusiv în situația legată de războiul din Georgia din 2008. În noiembrie 2024, un tribunal rus a emis un mandat de arestare pe numele acesteia, iar în iunie 2025 a fost inclusă pe lista de sancțiuni a administrației Donald Trump.

Iar Socorro Flores Liera este diplomat de carieră. Ea a ocupat diverse funcții în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Mexicului, inclusiv postul de reprezentant permanent al țării la oficiul ONU din Geneva. Ca parte a delegației mexicane, a participat la procesul de creare a CPI și a reprezentat Mexicul la Curtea Internațională de Justiție în cauza „Avena” împotriva SUA din 2004, privind drepturile la protecție consulară.

Cele trei judecătoare vor stabili dacă dosarul care vizează regimul Lukașenko va continua și dacă vor fi aduse acuzații specifice.

Magistratele vor lua decizii cu privire la chestiuni procedurale esențiale, inclusiv posibile emiteri de mandate de arestare, notează Euro Radio.

Ancheta se referă la posibile crime împotriva umanității, inclusiv deportarea forțată a belarușilor și persecutarea opozanților regimului. Ancheta a fost inițiată la cererea Lituaniei, deoarece unele dintre presupusele infracțiuni ar afecta teritoriul țării baltice.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: