Vytautas Plunksnis. „Drumul către succes cu capital privat: strategii de creștere și perspective pentru afaceri”

Invalda INVL administrează active de investiții private în țările baltice și Europa Centrală și de Est din propriul portofoliu încă din 1991. Suntem prima firmă de investiții private din regiunea baltică, având o contribuție semnificativă la dezvoltarea pieței regionale de capital și a sectorului investițiilor private. Din 1991, echipa Invalda INVL a acumulat o experiență unică în achiziționarea, reorganizarea și dezvoltarea companiilor, transformându-le în lideri regionali de top. Companiile din grup gestionează sau au în supraveghere active de peste 1,6 miliarde de euro din diferite clase.

Am discutat cu Vytautas Plunksnis, Head of Private Equity, Member of the INVL Asset Management și președintele consiliului maib, despre cea mai recentă tranzacție majoră și modul în care investițiile private transformă piața.

Cum definiți valoarea principală pe care investițiile private (Private Equity) o pot aduce unei companii?
Unul dintre principalele avantaje este experiența. Fondurile de capital privat dețin, de regulă, o vastă experiență în lucrul cu diverse companii, ceea ce le permite să transmită cele mai bune practici și să ajute noile afaceri să evite greșelile frecvente. Un alt aspect esențial este capitalul pentru creștere. Dacă o companie își propune să atingă un nou nivel – de exemplu, să se transforme dintr-o afacere mică într-un lider regional – acest lucru este practic imposibil fără finanțare suplimentară.

Capitalul atras permite companiilor să se dezvolte mai rapid decât ar putea doar prin reinvestirea propriilor profituri. Aceste fonduri deschid oportunități pentru extindere: construirea de noi facilități de producție, achiziționarea concurenților sau intrarea pe piețele internaționale. De asemenea, fondurile de capital privat au expertiză în realizarea tranzacțiilor și expansiunea internațională, ceea ce este deosebit de valoros pentru companiile care întâmpină dificultăți în depășirea barierelor culturale și a diferențelor de mentalitate în afaceri pe piețele externe.

Care sunt factorii cheie care fac o companie atractivă pentru capitalul privat?
Din punctul meu de vedere, există câțiva factori principali. În primul rând, sectorul în care activează compania. Dacă industria prezintă o creștere constantă și perspective solide, aceasta devine mai atractivă pentru investitori.

În al doilea rând, un element esențial este calitatea echipei de management. O companie fără o echipă de conducere eficientă este doar o combinație de clădiri și echipamente. Este, de asemenea, dificil sau chiar imposibil să investești într-o afacere cu o guvernanță corporativă slabă, o structură opacă sau rapoarte financiare care nu reflectă activitatea reală a companiei. În astfel de cazuri, este important să se facă ordine internă înainte de a atrage investitori.

Al treilea factor este viziunea. Dacă acționarii și managementul au o înțelegere clară a viitorului companiei și un plan strategic bine definit, atractivitatea afacerii pentru capitalul privat crește semnificativ.

Care sunt pașii cheie și abordările care au asigurat succesul tranzacției cu Mehiläinen?

Privind retrospectiv, în 2019, odată cu lansarea fondului de capital privat de 165 de milioane de euro, am investit într-o companie relativ mică — rețeaua de clinici InMedica. La acea vreme, cifra de afaceri anuală era de 10 milioane de euro, iar rețeaua număra doar 18 clinici. În peste 5 ani de gestionare, am reușit să creștem compania de mai mult de 15 ori. Anul trecut, cifra de afaceri a depășit 150 de milioane de euro, iar rețeaua s-a extins la 89 de clinici. Inițial, InMedica ocupa locul al treilea sau al patrulea pe piață, iar astăzi este lider clar, cu un competitor principal de aproape trei ori mai mic.

Această creștere și poziția dominantă pe piață au dus la tranzacția cu Mehiläinen, o companie finlandeză majoră, care are peste 37.000 de angajați. Principalul acționar al Mehiläinen este fondul de capital privat CDC Capital Partners, unul dintre cele mai mari la nivel global. Pentru InMedica, această tranzacție reprezintă o oportunitate de a trece la o nouă etapă de dezvoltare, adoptând bunele practici din Scandinavia. Pentru Mehiläinen, investiția este un pas strategic în regiunea baltică, unde au început deja extinderea, investind anterior în Estonia.

Totuși, InMedica reprezintă doar o mică parte din sectorul sănătății din Lituania. Odată cu creșterea veniturilor populației, serviciile medicale private devin tot mai căutate, deși sectorul public continuă să domine. Într-o țară cu aproximativ 3 milioane de locuitori, InMedica deservește peste 310.000 de clienți — aproximativ 10% din populație. Cu toate acestea, sectorul va continua să crească, iar compania dispune de toate premisele pentru dezvoltare ulterioară: o piață în creștere, un management performant și un nou investitor care poate sprijini următorul pas. În același timp, asigurăm un randament bun investitorilor noștri și căutăm alte companii promițătoare pentru investiții similare.

Ce lecții ați învățat din această tranzacție care pot fi aplicate în alte proiecte investiționale?

Un aspect esențial este parteneriatul cu echipa de management. La începutul investiției, structura acționariatului a fost de 70% pentru noi și 30% pentru CEO-ul și fondatorii companiei. Consider că succesul companiei se datorează în mare măsură acestui parteneriat. Noi am oferit capital și acces la piețele financiare — InMedica a emis de două ori obligațiuni, care au fost plasate cu succes.

Un alt lucru important este să nu vă fie teamă să setați obiective ambițioase. Dacă ocupați locul trei sau patru pe piață, este perfect normal, dar să țintiți să deveniți numărul unu este o decizie corectă. În plus, InMedica a achiziționat peste 20 de competitori pe parcursul acestui proces, ceea ce înseamnă aproape o tranzacție pe trimestru. Acesta este un pas necesar pentru a atinge poziția de lider.

Ce schimbări sau îmbunătățiri au fost implementate în InMedica datorită participării capitalului privat?

Cred că această creștere este, pe de o parte, benefică, iar pe de altă parte, riscantă. Atunci când se achiziționează multe clinici diferite, fiecare având propriile sisteme și standarde, pot apărea dificultăți în procesul de integrare. Totuși, analizând o clinică obișnuită din rețea, se pot identifica caracteristici comune: un standard unitar de servicii, un sistem comun de programări și o calitate uniformă a serviciilor. În decurs de cinci ani, am realizat progrese semnificative în digitalizare. Desigur, acest aspect este important în domeniul medical, dar, în cazul unor probleme serioase, pacienții trebuie să se prezinte personal. Pandemia de COVID-19 a demonstrat că serviciile medicale simple pot fi oferite și la distanță.

Ce face această tranzacție unică?

Nu dezvăluim suma tranzacției, dar aceasta va deveni cea mai mare investiție din sectorul sănătății în regiunea baltică. Pe de o parte, achiziția este realizată de un investitor strategic, iar pe de altă parte, acționarul acestui investitor este, de asemenea, un fond de capital privat. În contextul geopolitic actual, fiecare investiție de acest fel oferă încredere altor antreprenori, în ciuda percepției că investițiile în Europa sunt riscante din cauza incertitudinii. Exemple precum această tranzacție arată că fondurile mari nu se tem de aceste riscuri, ceea ce are un efect pozitiv asupra pieței. Dacă anul începe cu un anunț despre o tranzacție majoră, acest lucru poate indica faptul că anul va fi activ și va aduce și mai multe investiții similare.

Ce tranzacții importante sunt așteptate în viitorul apropiat?

Una dintre cele mai importante tranzacții planificate este achiziția companiei Pehart din România, lider în producția de hârtie igienică, cu o cifră de afaceri anuală de peste 160 de milioane de euro. Tranzacția se realizează prin preluarea companiei de la un alt fond de capital privat — Abris Capital.

Finalizarea acestei tranzacții este planificată pentru primul trimestru al acestui an. Din punct de vedere al valorii investiției, aceasta va fi una dintre cele mai mari tranzacții, consolidând și mai mult poziția companiei pe piață și subliniind orientarea strategică către achiziționarea liderilor de piață.

De ce România devine atractivă pentru investiții? 

România este o țară în dezvoltare rapidă, cu un mare potențial. Investitorii străini o evaluează adesea mai favorabil decât o fac locuitorii săi. Același lucru poate fi spus și despre Moldova, unde o perspectivă externă adesea evidențiază mai multe oportunități de creștere. Pentru o dezvoltare de succes, este important să schimbăm percepția internă a țării, astfel încât locuitorii și antreprenorii locali să participe mai activ la atragerea de investiții. Aceasta este o etapă cheie în crearea unui climat de investiții pozitiv și în dezvoltarea economiei. Fondul care a finalizat cu succes tranzacția cu InMedica a fost înființat în 2019 și acum își încheie perioada de investiții. În 2025 se plănuiește lansarea unui nou fond, cu scopul de a atrage 250 de milioane de euro. Focalizarea principală va rămâne pe țările baltice și Polonia, dar sunt luate în considerare și alte țări din Europa de Est. 

Care este rolul capitalului privat în stimularea inovațiilor și diversificarea afacerilor? 

Consider că capitalul privat nu aduce doar resurse financiare, ci și cunoștințe, cele mai bune practici și contribuie la crearea de locuri de muncă. Acesta împinge compania înainte. O companie mică poate crește, iar una mare poate deveni mai importantă în regiune. În final, toate aceste schimbări aduc beneficii și un efect pozitiv asupra economiei în ansamblu.

Există exemple în care investițiile private au ajutat companiile să se adapteze la schimbările pieței? 

Unul dintre exemplele clare este investiția în maib din 2018, realizată împreună cu Horizon Capital și EBRD. La momentul investiției, nivelul utilizării serviciilor de internet banking și aplicațiilor mobile printre clienți era doar de aproximativ 5%. Datorită strategiei de accent pe digitalizare și cele mai bune practici, acest procent a crescut la 55-60%. Investițiile private au fost un catalizator al transformărilor, având în vedere că deja era evident că viitorul sectorului bancar este în serviciile digitale. Astăzi este greu de imaginat un banc de succes fără o aplicație de calitate și canale digitale dezvoltate de servicii. 

Dar atunci când ați investit în maib, ați făcut niște prognoze specifice legate de digitalizare? Începeați deja proiectul de investiții cu convingerea că va exista o creștere bruscă? 55-60% este mult.

La momentul investiției, echipa conștientiza că dezvoltarea sectorului retail și a IMM-urilor va deveni baza pentru o creștere sustenabilă. Deși maib se concentra pe sectorul corporativ la acea vreme, strategia prevedea diversificarea și consolidarea pozițiilor în segmentul retail și printre clienții din micile și mijloacele întreprinderi. Rezultatele au depășit așteptările. maib nu doar că a reușit să se adapteze la schimbările digitale, dar și-a consolidat semnificativ pozițiile pe piață, demonstrând un exemplu de succes al modului în care capitalul privat poate contribui la implementarea inovațiilor și întărirea competitivității unei companii.

Care sunt provocările cele mai frecvente în participarea la investițiile private?

Ca în orice afacere, în lumea modernă totul se schimbă foarte rapid. În orice sector, este dificil să găsești specialiști buni, fie că este vorba de sectorul IT sau producție – cadrele calificate sunt căutate peste tot. Și acest lucru se aplică tuturor domeniilor de afaceri. Desigur, dacă strategia companiei este orientată spre creștere, atunci odată cu această creștere va trebui să te adaptezi și să modifici stilul de management. De exemplu, într-o companie cu 50 de angajați, poți cunoaște fiecare persoană pe nume, să fii la curent cu aspectele personale, cum ar fi numărul de copii sau bolile. Însă, atunci când compania crește la o mie de angajați, nu poți cunoaște personal pe toată lumea. În acest caz, este necesar să implementezi un sistem și principii clare de guvernanță corporativă, astfel încât fiecare să știe ce responsabilități are.

Ce le-ați recomanda companiilor care caută investiții?

Să nu se teamă să întrebe și să caute. Este important să ai o viziune clară despre ceea ce dorești să atingi ca și companie. Trebuie să îmbunătățești guvernanța corporativă, pentru că investitorii nu vor investi într-o structură neclară sau într-o afacere ambiguă. Acest lucru înseamnă că totul trebuie să fie transparent, clar, verificat și să existe o înțelegere clară despre ce vrei să faci cu investițiile și ce vrei să obții. De asemenea, trebuie să conștientizezi că investițiile în capitalul propriu nu sunt cele mai ieftine. Unii cred că, dacă iau un împrumut, sunt obligați să plătească dobânzi, dar dacă primesc investiții în capital, nu există obligația de a plăti dividende anual. Totuși, acest capital rămâne cel mai scump, iar găsirea unui echilibru între datorii și capital propriu este esențială.

Ce tendințe în domeniul investițiilor private vedeți în următorii ani?

În Europa de Est, investițiile în capital privat sunt încă mai mici decât în țările din vest sau în Statele Unite. Aceasta sugerează că volumul acestor investiții va crește, deoarece reprezintă o modalitate bună de dezvoltare. Totuși, în Europa de Est, inclusiv în Lituania, capitalul privat este încă mai puțin popular. De exemplu, în sondajele realizate de Asociația Private Equity and Venture Capital, oamenii de afaceri sunt mai familiarizați cu cum să obțină un împrumut de la bancă decât cu cum să atragă investiții. Doar fiecare al șaselea antreprenor este familiarizat cu posibilitățile de atragere de capital. Acest lucru necesită eforturi pentru creșterea gradului de conștientizare. Sunt convins că în următorii ani vom vedea o creștere semnificativă a acestor investiții, deoarece fiecare poveste de succes atrage noi companii și le face să gândească că și ele pot să se dezvolte pe acest drum.

Și dacă mutăm puțin discuția în contextul Moldovei, este prea devreme să facem prognoze pentru 2025?

În Moldova nu sunt atât de multe fonduri care se ocupă de investiții, dar cred că Horizon Capital lucrează activ în această direcție. Investitorii privesc Moldova alături de Ucraina. În țară nu există fonduri de pensii care să poată investi în fonduri private, astfel încât atragerea de capital necesită eforturi. Este o sarcină pe termen lung, care nu se rezolvă într-un singur an.

https://invaldainvl.md/

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

News Agency Germany / Shutterstock / Vida Press

Presa: o jurnalistă germană s-a dat drept admiratoare a lui Putin pentru ca agenții ruși să ia legătura cu ea. A reușit

Jurnalista germană Angelique Geray s-a dat drept o admiratoare a lui Vladimir Putin pe rețelele sociale, în cadrul unei investigații menite să afle cum acționează agenții ruși secreți în Germania. Un film despre această investigație a fost difuzat la începutul lunii septembrie la postul german de televiziune RTL, relatează Meduza.

Geray a petrecut câteva luni pentru a crea o identitate digitală fictivă. Sub pseudonimul „Katia”, ea s-a comportat ca o influenceriță prorusă, încercând să-și crească în mod organic audiența și să stabilească contacte pe rețelele sociale. „Katia” publica videoclipuri în care poza îmbrăcată într-o vestă marinărească, își exprima admirația față de Vladimir Putin și se plimba cu un drapel rusesc în jurul Bundestagului. La scurt timp, agenți au luat legătura cu ea și i-au propus să îndeplinească anumite sarcini, pentru care îi trimiteau plata în bitcoin, notează sursa citată.

În cadrul investigației, Geray și alți jurnaliști de la RTL au reușit să pătrundă în procesul de recrutare. Noilor agenți, aflați la nivelurile inițiale, li se dădeau sarcini simple – să facă o fotografie, să ridice un colet, să obțină o cartelă SIM. Ulterior însă, colaborarea trecea la un nivel mai serios, iar acești „agenți de unică folosință” nu înțelegeau planul în ansamblu, cunoscând doar o parte a acestuia.

La un timp după începerea operațiunii, profilul „Katia” a intrat în atenția lui Jovica Jovic, membru al „Alianței Sahra Wagenknecht” – RTL îl numește „una dintre cele mai cunoscute figuri de pe scena prorusă din Germania”. Jovic i-a propus să se întâlnească, iar în cadrul întâlnirii i-a povestit despre activitatea sa prorusă și a sugerat că serviciile speciale ruse ar fi implicate în aceasta, notează sursa citată. Întrebat direct dacă activitatea sa pe rețelele sociale este coordonată de serviciile speciale de la Moscova, el a răspuns: „Nimeni nu știe. Eu nu știu – teoretic.

În practică însă, știu”. Ulterior, când Angelique Geray a discutat cu el în calitate de jurnalistă, folosindu-și numele real, el a negat implicarea sa în campania prorusă. Potrivit RTL, după ce Geray a dezvăluit public că „Katia” este o identitate fictivă, ea a primit o amenințare prin mesageria vocală: „Dacă încerci să fugi, vei primi un glonț!”.

Parlament

Grosu pleacă în Slovenia și Ungaria: în agendă, întrevederi cu oficiali. Se va întâlni și cu reprezentanții Wizz Air

Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, va efectua, săptămâna viitoare, vizite de lucru în Slovenia și Ungaria. Agenda include întrevederi cu oficiali din cele două țări. Pe lângă aceasta, la Ljubljana, Grosu va vizita compania farmaceutică slovenă KRKA, iar la Budapesta se va întâlni cu reprezentanții companiei aeriene Wizz Air. Despre aceasta au comunicat reprezentanții Legislativului de la Chișinău pe 13 septembrie.

Potrivit Legislativului de la Chișinău, întrevederile cu oficialii de rang înalt din cele două țări se vor axa pe consolidarea relațiilor bilaterale și a cooperării interparlamentare, precum și pe susținerea avansării Republicii Moldova în procesul de integrare europeană.

La Ljubljana, Igor Grosu va avea întrevederi cu președinta Sloveniei, Nataša Pirc Musar, și cu președintele Adunării Naționale a Sloveniei, Zoran Stevanović. Programul vizitei mai include discuții cu ministrul Afacerilor Externe și Europene, Tone Kajzer, cu președintele Comisiei pentru afaceri externe, Franc Breznik, și cu președinta Comisiei pentru afaceri europene a Adunării Naționale, Andreja Katič. De asemenea, Grosu va vizita compania farmaceutică slovenă KRKA, unde, potrivit Legislativului de la Chișinău, va discuta despre activitatea și perspectivele de dezvoltare ale companiei, precum și despre oportunitățile de consolidare a cooperării economice în domeniul farmaceutic.

Ulterior, pe 16 septembrie, Grosu va efectua o vizită de lucru în Ungaria. La Budapesta, va avea o întrevedere cu președinta Adunării Naționale a Ungariei, Ágnes Forsthoffer, precum și discuții cu viceprim-ministra și ministra Afacerilor Externe a Ungariei, Anita Orbán. Tot la Budapesta, Igor Grosu se va întâlni cu reprezentanții companiei aeriene Wizz Air. Potrivit Legislativului, discuțiile se vor concentra asupra perspectivelor de extindere a conectivității aeriene a Republicii Moldova și a oportunităților de dezvoltare a unor noi conexiuni pentru pasagerii moldoveni.

Participanți din Moldova și alte 59 de țări, la maratonul din Chișinău. Tofan i-a îndemnat să guste din vinurile și bucatele moldovenești

Înainte de startul maratonului din Chișinău, pe 13 septembrie, premierul Vasile Tofan le-a adresat un mesaj celor peste 10 000 de persoane din mai mult de 59 de țări. Aflat în Piața Marii Adunări Naționale, oficialul le-a urat succes și i-a îndemnat pe participanții de peste hotare să guste din vinurile moldovenești și din bucatele tradiționale.

Potrivit Guvernului, peste 10 000 de persoane din mai mult de 59 de țări participă duminică la Chișinău Marathon 2026. Ediția din acest an a generat peste 3.000 de nopți de cazare în Chișinău, a comunicat Executivul, făcând referire la estimările organizatorilor competiției.

Prim-ministrul a salutat participanții la competiție și le-a urat succes. „E o mare mândrie să văd atâta lume care, în pofida ploii, în pofida frigului, a decis să alerge astăzi pe străzile Chișinăului. Mai mult, pe lângă participanții din Republica Moldova, avem participanți din 59 de țări”, a comunicat Vasile Tofan.

În mesajul adresat participanților de peste hotare, premierul i-a îndemnat „să cunoască țara noastră dincolo de evenimentul sportiv – să guste vinurile moldovenești, bucatele tradiționale și să se bucure de timpul petrecut în Republica Moldova”.

***

„Chisinau Marathon 2026” a debutat sâmbătă, 12 septembrie, cu o competiție dedicată copiilor. Pe 13 septembrie au loc cursele principale. În legătură cu evenimentul sportiv, sunt valabile mai multe restricții de circulație. Totodată, este modificat traseul mai multor rute de transport public, iar activitatea unora dintre acestea este suspendată. Detalii AICI.

Facebook/Ion Curmei

„CEO Vasile Tofan. Republica Moldova S.A.” – inscripția de la un eveniment cu premierul a stârnit critici. Reacția Guvernului

O inscripție afișată la un eveniment cu antreprenori, la care a participat premierul Vasile Tofan – „CEO Vasile Tofan. Republica Moldova S.A. The Board Meeting” – a stârnit reacții în mediul online. Cei mai mulți au criticat mesajul, afirmând că prezentarea țării despre o societate pe acțiuni, iar a șefului Guvernului drept „CEO”, indică „o mentalitate periculoasă” și că „businessul poate fi partenerul statului, nu „board-ul” statului”. Un fost premier i-a luat apărarea lui Tofan, menționând că oficialul „știe foarte bine că a guverna înseamnă a elabora politici în interesul oamenilor, nu în interesul unui cerc restrâns de șmecheri numit „board””. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, a declarat pentru NM că mesajul „nu are nicio legătură cu Guvernul sau cu intențiile acestuia”.

Reacții în mediul online

Deputatul fracțiunii „Democrația Acasă”, Alexandru Verșinin, a declarat că „Republica Moldova nu este S.A.”, iar „prim-ministrul nu este CEO-ul țării”.

„Republica Moldova nu este o companie pe acțiuni. Nu are proprietari, nu are acționari privilegiați și nu poate fi administrată ca un holding privat. Republica Moldova este un stat. Iar Constituția spune foarte clar: suveranitatea aparține poporului. Un prim-ministru trebuie și este normal să discute cu oamenii de afaceri. (…) Dar există o linie care nu trebuie trecută: businessul poate fi partenerul statului și viceversa, nu „board-ul” statului. Când Republica Moldova este prezentată public drept o societate pe acțiuni, iar șeful Guvernului drept „CEO”, vorbim despre o mentalitate periculoasă: aceea că țara poate fi administrată precum o companie, iar patrimoniul ei tratat ca un portofoliu de active care trebuie optimizat, vândut sau privatizat”, a adăugat Verșinin.

„Dle Vasile Tofan, țara asta nu e S.A. a dumitale. Coborâți, dom-le, cu picioarele pe pământ”, a reacționat deputatul „Alternativa” Ion Chicu.

„Văd că ia amploare „scandalul” cu Moldova S.A. În realitate, nu-i niciun scandal. Este cazul clasic în care cineva te prinde în ofsaid și te toacă. Unii — cu mare plăcere. Colegii domnului Tofan de la comunicare sunt preocupați să livreze zilnic noutăți dinamice, mobilizatoare, optimiste și pe placul tuturor. Nu-i chiar atât de ușor! Mai sunt și zile în care te părăsește inspirația sau, pur și simplu, ești obosit. Și atunci mai „scapi” câte un S.A. în cadru”, a comunicat fostul prim-ministru al Republicii Moldova, Ion Sturza.

Sturza a adăugat că „viziunea potrivit căreia țara este o corporație și trebuie condusă ca atare nu-i deloc nouă”. „În ultimul timp, o promovează activ unii reprezentanți ai industriei tech din Silicon Valley: Peter Thiel, Elon Musk și alți, scuzați-mi expresia, descreierați. (…) O țară și, respectiv, guvernarea ei sunt mult mai complexe. Există multe lucruri care, aparent, nu aduc profit: asistența socială, medicina, pensiile, securitatea publică, educația, cultura. (…) A guverna înseamnă a elabora și a implementa politici în interesul oamenilor, nu în interesul unui cerc restrâns de șmecheri numit „board”. Acest lucru îl știe foarte bine și domnul Vasile Tofan. Iar tot ce a făcut până acum confirmă acest lucru. (…) Că un grup restrâns de antreprenori mai încearcă să fie „originali” este o altă poveste. Nu o fac neapărat din răutate. Mai curând, din naivitate”, a comunicat Sturza.

„Foarte nereușită metaforă. Înainte ca prim-ministrul să intre în orice sală, aceasta e verificată de echipe speciale. În prima secundă când au văzut această inscripție, trebuiau să îl informeze și, fie să schimbe imaginea, fie nici să nu vină la eveniment”, a declarat viceprimarul capitalei, Victor Pruteanu.

„Consiliul Societății pe Acțiuni ”Republica Moldova” a avut o întîlnire cu directorul general Vasile Tofan… Cam așa vede businessul moldovean țara – ca o afacere (societate pe acțiuni), și cred că așa se vede și Tofan – ca director comercial al acestei entități”, a scris activistul civic Vitalie Sprînceană.

Ce spune moderatorul evenimentului

Omul de afaceri Ion Curmei, cel care a moderat evenimentul cu participarea lui Vasile Tofan, a spus că mesajul îi aparține. „Ideea a fost a mea și Republica Moldova S.A. a fost intenționat o aluzie, nu o teză că statul trebuie condus ca o corporație. Am pornit de la faptul că Moldova are aproximativ 2,4 milioane de acționari (cetățenii) iar premierul, simbolic, este omul care administrează compania în numele lor. Am folosit această metaforă pentru a vorbi mai concret despre priorități, resurse și rezultate (fără politică). Evident, o țară este mult mai complexă decât un P&L sau un Excel”, a menționat Ion Curmei într-un comentariu pe rețelele de socializare.

Comentariul Guvernului

Purtătorul de cuvânt al Guvernului Republicii Moldova, Dumitru Ciorici, a declarat pentru NewsMaker că „mesajul afișat de un grup de antreprenori la o întâlnire cu premierul Tofan nu are nicio legătură cu Guvernul sau cu intențiile acestuia”.

„A fost strict încercarea unui grup de antreprenori de a fi creativ în abordare, lucru pe care Guvernul nu îl comentează”, a adăugat reprezentantul Executivului.

Facebook/Chisinau Marathon

Maraton în Chișinău și pe ploaie: unde sunt restricții de circulație și cum circulă transportul public

Duminică, 13 septembrie, în capitală are loc „Chisinau Marathon 2026”. În legătură cu evenimentul sportiv, sunt valabile mai multe restricții de circulație. Totodată, este modificat traseul mai multor rute de transport public, iar activitatea unora dintre acestea este suspendată.

„Chisinau Marathon 2026” a debutat sâmbătă, 12 septembrie, cu o competiție dedicată copiilor. Pe 13 septembrie au loc cursele principale. În dimineața zilei de duminică, organizatorii competiției au anunțat că „ploaia nu schimbă planurile” și că „maratonul are loc conform programului”.

Restricții de circulație

Pe 13 septembrie, până la ora 19:00, va fi suspendată circulația rutieră pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, pe tronsonul cuprins între str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni și str. Alexandr Pușkin. Tot până la ora 17:00, circulația rutieră va fi sistată temporar și pe străzile incluse în traseul de bază al maratonului: pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, tronsonul cuprins între str. Toma Ciorbă și str. Ciuflea, precum și pe str. Ciuflea – bd. Dacia (viaduct), în direcția spre centrul orașului.

Cum circulă transportul public

Troleibuze:

  • itinerarul rutei de nr. 1 se scurtează până la str. Mihai Viteazul după cum urmează: retur – str. Tudor Vladimirescu, str. Constituției, str. Ion Creangă, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt (pînă la intersecția cu str. Mihai Viteazul); tur – str. Mihai Viteazul, str. Columna, str. Henri Coandă, str. Ion Creangă, str. Constituției, str. Tudor Vladimirescu;
  • itinerarul rutei nr. 2 se modifică după cum urmează: de pe str. Gh. Asachi pe str. Pan Halippa, str. Ismail, str. București, bd. Dacia și în continuare pe traseul stabilit;
  • itinerarul rutelor nr. 4, 5 și 20 se scurtează până la Gara Feroviară (cu întoarcere pe Piața Constantin Negruzzi);
  • itinerarul rutelor nr. 7, 10, 12, 16, 25 și 32 se scurtează până la str. Columna;
  • activitatea rutelor nr. 8, 24, 28 se suspendă;
  • itinerarul rutei nr. 9 se modifică după cum urmează: de pe str. Gh. Asachi pe str. Vasile Alecsandri, str. A. Mateevici, str. A. Pușkin, str. București, str. Mitropolit G. Bănulescu-Bodoni, str. A. Mateevici, str. Vasile Alecsandri și în continuare pe traseul stabilit;
  • itinerarul rutei nr. 13 se modifică după cum urmează: tur – de pe str. Ismail pe bd. Dimitrie Cantemir, bd. Iu. Gagarin, bd. Decebal, str. N. Zelinski, str. Sarmizegetusa; retur – str. Sarmizegetusa, bd. Decebal, bd. Iu. Gagarin, bd. Dimitrie Cantemir, str. Ismail și în continuare pe traseul stabilit;
  • itinerarul rutei nr. 17 se modifică după cum urmează: de pe bd. Traian pe bd. Decebal, bd. Iu. Gagarin (cu întoarcere pe Piața Constantin Negruzzi), bd. Decebal și în continuare pe traseul stabilit;
  • itinerarul rutei nr. 22 se modifică după cum urmează: de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt pe str. A. Șciusev, str. București, viaduct, bd. Dacia, bd. Traian, str. Grenoble, str. Gh. Asachi, str. Vasile Alecsandri, str. A. Mateevici, str. A. Pușkin, str. București, str. A. Șciusev, str. Mihai Viteazul, str. Columna, str. H. Coandă, str. Ion Creangă și în continuare pe traseul stabilit;
  • itinerarul rutei nr. 29 se modifică după cum urmează: de pe str. Petricani pe str. Mihai Viteazul, str. Columna, str. H. Coandă, Calea Ieșilor, Parcul „Alunelul” (întoarcere), Calea Ieșilor, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, str. Mihai Viteazul și în continuare pe traseul stabilit;
  • itinerarul rutei nr. 30 se modifică după cum urmează: de pe bd. Dacia pe bd. Decebal, bd. Iu. Gagarin, bd. Constantin Negruzzi, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, str. Ismail, bd. Dimitrie Cantemir, bd. Iu. Gagarin, bd. Decebal, bd. Dacia și în continuare pe traseul stabilit;
  • itinerarul rutei nr. 34 se modifică după cum urmează: de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt pe str. A. Șciusev, str. București, str. Tighina, str. M. Kogălniceanu, str. Ismail, str. București, str. A. Șciusev, str. Mihai Viteazul, str. Columna, str. H. Coandă, Calea Ieșilor și în continuare pe traseul stabilit; 
  • itinerarul rutei nr. 36 se modifică după cum urmează: de pe str. Gh. Asachi pe str. P.Halippa, str. Ismail, str. București, str. Mitropolit G. Bănulescu-Bodoni, str. A. Mateevici, str. Vasile Alecsandri și în continuare pe traseul stabilit. 

Autobuze:

  • itinerarul rutei nr. 5 se modifică după cum urmează: tur – de pe bd. Dacia pe str. Trandafirilor, bd. Decebal, bd. Iu. Gagarin, str. Albișoara, bd. Renașteri Naționale și în continuare pe traseul stabilit, retur – de pe bd. Renașteri Naționale pe str. Albișoara, bd. Iu. Gagarin, bd. Decebal, str. Trandafirilor, bd. Dacia și în continuare pe traseul stabilit;
  • itinerarul rutei nr. 9 se modifică după cum urmează: tur – de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt pe str. A. Șciusev, str. București, str. Tighina și în continuare pe traseul stabilit, retur – de pe str. Ismail pe str. București, str. A. Șciusev, str. Mihai Viteazul, str. Columna, str. H. Coandă;
  • itinerarul rutei nr. 11 se modifică după cum urmează: de pe str. Ismail pe str. București, str. A. Șciusev, str. Mihai Viteazul, str. Columna, str. H. Coandă, str. Ion Creangă și în continuare pe traseul stabilit. Stația terminus a rutei nr. 11 se transferă de pe str. Ismail pe str. H. Coandă;
  • itinerarul rutei nr. 14 se scurtează pînă la str. București, după cum urmează: tur – de pe str. Alexandr Pușkin pe str. București, str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni, str. Alexei Mateevici, str. Vasile Alecsandri și în continuare pe traseul stabilit, retur –  se scurtează pînă la str. Alexandr Pușkin intersecție cu str. București;
  • itinerarul rutei nr. 23 se scurtează până la bd. Dacia intersecție cu str. Hristo Botev;
  • itinerarul rutei nr. 24 și nr. 39 se modifică după cum urmează: tur – de pe str. Tighina pe str. Columna, str. Ismail și în continuare pe traseul stabilit, – traseul rutei se scurtează până la stația terminus existentă a rutelor de autobuz nr. 31, 38 din str. Tighina, între str. Alexandru cel Bun și str. Columna;
  • itinerarul nr. 26 se stabilește după cum urmează: tur – de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt pe str. Mihai Viteazul, str. Albișoara, bd. Renașteri Naționale și în continuare pe traseul stabilit, retur –  de pe bd. Renașteri Naționale pe bd. Grigore Vieru, str. Ierusalim, str. Petru Rareș, str. Albișoara, str. Mihai Viteazul, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt și în continuare pe traseul stabilit;
  • itinerarul rutei nr. 46 se scurtează până la Universitatea de Medicină și Farmacie, după cum urmează: de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt pe str. Mihai Viteazul, str. Columna, str. H. Coandă. 

Microbuze:

  • ruta nr. 103: tur – de pe bd. Ștefân cel Mare și Sfânt pe str. A. Șciusev, str. București, viaduct, bd. Dacia, str. Trandafirilor, bd. Decebal, str. N. Titulescu și în continuare pe traseul stabilit, retur – pe traseul stabilit;
  • ruta nr. 178 se scurtează din cartierul Telecentru până la str. București, după cum urmează: de pe str. Ismail pe străzile București, Tighina, M. Kogălniceanu, Ismail și în continuare pe traseul stabilit;
  • rutele nr. 120, 169, 186 și 191: se vor diviza în două părți și vor circula până în centrul urbei și anume: din sectoarele Telecentru și Malina Mică vor circula pe str. Ismail cu virarea pe str. București, str. Tighina, str. A. Mateevici, str. Ismail și în continuare pe traseele stabilite; din sectoarele Ciocana și Râșcani – de pe str. Ismail pe str. Alexandru cel Bun, str. Tighina, str. Columna, str. Ismail și în continuare pe traseele stabilite.
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: