eadaily.com

ZdG: Natalia Gavrilița locuiește într-o casă cu două niveluri. Imobilul nu se regăsește în declaraţiile sale de avere și interese personale

Natalia Gavrilița, noua prim-ministră a Republicii Moldova, locuiește într-o casă cu două niveluri, situată în sectorul Centru al capitalei. Imobilul nu se regăsește în declaraţiile sale de avere și interese personale din ultimii ani, acesta aparținând părinților săi, informează ZdG.

Potrivit sursei citate, casa a fost construită de părinții actualei prim-ministre în perioada 2001-2005, procesul-verbal de recepție fiind semnat în luna septembrie 2005. Soții Catrinescu au procurat terenul în anul 2001.

ZdG notează că Natalia Gavrilița a depus ultima dată o declarație de avere și interese în campania electorală pentru alegerile din iulie curent. În acel document, Gavrilița nu a indicat bunul imobil în care locuiește, la fel cum nu l-a declarat nici în cea mai recentă declarație de avere și interese depusă la Autoritatea Națională de Integritate, în decembrie 2019, la scurt timp după demisia Guvernului Sandu și plecarea ei din funcția de ministră a Finanțelor.

Nici Vladimir Gavrilița, soțul prim-ministrei, nu a indicat bunul imobil în care locuiește în cea mai recentă declarație de avere și interese depusă, care datează din luna februarie 2021. Vladimir Gavrilița a depus declarația de avere la demisia din funcția de consilier în Cabinetul președintelui fracțiunii Partidului Acțiune și Solidaritate din Parlament.

ZdG

Natalia Gavrilița, prin intermediul Anastasiei Taburceanu, purtătoarea sa de cuvânt, a declarat că bunul imobil în care locuiește din iunie 2019 nu a fost declarat pentru că „regimul de declarare pentru situația specifică, când persoana nu este nici beneficiar efectiv, nici nu deține bunul în temeiul unui act juridic, nu este reglementat expres”.

ZdG mai notează că legea obligă funcționarii să declare, inclusiv bunurile imobile în care locuiesc, chiar dacă nu au drept de proprietate asupra lor.

Menționăm că Natalia Gavrilița și soțul său dețin în proprietate un apartament de 52 de metri pătrați cumpărat în 1997 cu circa 275 de mii de lei. Soții Gavrilița mai declară un automobil Lexus fabricat în 2009, procurat în 2014 cu 17 mii de euro și un automobil Subaru, la fel din 2009, procurat în 2018 cu 3,5 mii de euro. Familia Gavrilița păstrează în trei conturi bancare aproximativ 370 de mii de lei.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

NM Espresso: CEC a respins plângerile împotriva PAS, „Alternativa” este „compromisă”, iar România și UE schimbă sistemul de trecere a frontierei

Moldova și Consiliul Europei

Din noiembrie, Republica Moldova va prelua președinția Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei. Șeful oficiului Consiliului Europei la Chișinău, Falk Lange, a declarat că Moldova „va face față cu succes sarcinilor stabilite”. În cadrul președinției sunt planificate o conferință a miniștrilor pe teme sociale și o reuniune privind Convenția de la Lanzarote, precum și discuții despre combaterea corupției electorale în contextul inițiativei Consiliului Europei – Pactul pentru democrație. Lange a subliniat că aceste eforturi „vor avea un impact direct asupra reformelor și parcursului european al Moldovei”.


Votarea la domiciliu

CEC a reamintit că alegătorii care, din motive de sănătate sau alte cauze întemeiate, nu vor putea veni la secția de votare pe 28 septembrie, pot vota la domiciliu, cu condiția să depună personal o cerere.


Promisiuni electorale: analiza NM

O parte semnificativă a agitației electorale din ajunul alegerilor parlamentare este dedicată economiei și creșterii veniturilor populației. În articolul „Vom dubla totul. Ce promit politicienii moldoveni și ce nu va fi niciodată realizat”, NM, împreună cu experți, a analizat principalele promisiuni economice ale politicienilor: care dintre ele sunt serioase și care reprezintă doar populism.


Plângeri la CEC: de la PLDM, „Alternativa”, PNM și Stamati

Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) a depus o plângere la CEC, acuzând-o pe Președinta Maia Sandu că sprijină PAS în campania electorală. Liderul PLDM, Vlad Filat, susține că întâlnirile șefei statului cu diaspora peste hotare „au avut caracter de întruniri electorale”, inclusiv summitul de la Potsdam, unde Sandu a vorbit despre „mobilizarea record” a 400 de mii de voturi.

Anterior, CEC a respins trei plângeri împotriva PAS depuse de „Partidul Nostru”, PNM și candidata independentă Olesea Stamati. Reclamanții afirmau că ministrul muncii și protecției sociale, Alexei Buzu, utilizează resurse administrative și participă în campania electorală. CEC a considerat însă că Buzu a acționat ca persoană privată sau înainte de începerea oficială a campaniei.

De asemenea, CEC a respins plângerile Blocului „Alternativa” și ale PNM, care acuzau PAS și Platforma DA de formarea unui bloc electoral ascuns. Drept temei fusese prezentată o înregistrare audio, presupus, cu vocea lui Dinu Plîngău, dar CEC a constatat că învinuirile nu sunt susținute cu probe. PAS a calificat acuzațiile drept „absolut nefondate”, subliniind că foștii lideri ai Platformei DA figurează pe lista partidului de guvernământ ca independenți.


„Alternativa” oferă bani?

Primarul Chișinăului și candidatul Blocului „Alternativa”, Ion Ceban, a comunicat despre înscenarea unor „provocări”: persoane necunoscute se dau drept reprezentanți ai blocului și oferă bani alegătorilor. Ceban a subliniat că „Alternativa” nu oferă bani și i-a îndemnat pe susținători să documenteze astfel de cazuri.


Șor: noi percheziții

În Moldova au avut loc 30 de percheziții noi, în dosarul privind finanțarea ilegală a partidelor, coruperea alegătorilor și spălarea banilor. Zece persoane au fost reținute. Potrivit anchetei, schema descoperită este legată de grupul oligarhului fugar Ilan Șor și includea „operațiuni suspecte” cu numerar, criptomonede și valută străină. Forțele de ordine au confiscat bani, echipamente și documente care confirmă racolarea alegătorilor pentru sprijin la alegerile din 28 septembrie.

Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a anunțat că, înainte de începerea campaniei electorale, oamenii legii au întocmit procese-verbale privind coruperea electorală pentru mai mult de 30 de mii de persoane. Conform declarațiilor sale, la buget au fost deja încasate aproximativ 18 milioane de lei, iar aceste procese-verbale au devenit „un semnal” pentru cei care ar putea ulterior coopera cu ancheta ca martori, și nu ca inculpați.


Declarații de avere: Moldova Mare

NM a analizat declarațiile de avere și venituri ale primilor cinci candidați ai Partidului Moldova Mare. Lista este deschisă de fosta procuroare și lideră a formațiunii, Victoria Furtună. În declarația pentru 2024, aceasta a indicat venituri în euro și lei, cadouri, indemnizații din România, precum și trei credite în valoare totală de peste 33 de mii de euro.

Furtună nu deține locuință proprie, însă din 2017 locuiește într-un apartament de 101 m² și conduce o Skoda Superb primită prin contract de cesiune.


Transnistria: cazul lui Vadim Pogorlețchi

Organizațiile pentru drepturile omului Promo-Lex și EPLN au apelat la raportorii speciali ai ONU, solicitând intervenția în cazul activistului Vadim Pogorlețchi, condamnat în Transnistria la 16 ani de închisoare pentru „trădare de patrie” și „negarea rolului pacificatorilor ruși”. Potrivit apărătorilor drepturilor omului, el este de peste trei ani deținut „în condiții inumane”, iar procesul de judecată a fost motivat politic.

Noua bursă de valori din Moldova

La Chișinău a fost anunțată crearea unei noi burse de valori – un proiect comun al Guvernului Moldovei, Bursei de Valori București și al unui grup de investitori, cu un capital social de 3 milioane de euro. Bursa își va începe activitatea în vara anului 2026 și, potrivit premierului Dorin Recean, va fi „o oportunitate concretă pentru antreprenorii noștri și pentru investitorii străini”.

Ministra Economiei, Doina Nistor, a numit inițiativa „unică” și a subliniat că aceasta este un pas important pentru creșterea numărului de companii locale și dezvoltarea pieței de capital.

Control la frontieră fără ștampile?

Începând cu 12 octombrie, România și alte țări ale UE vor introduce sistemul de înregistrare a intrărilor și ieșirilor Entry/Exit System (EES), care va înlocui ștampilele din pașapoartele cetățenilor țărilor terțe, inclusiv Republica Moldova. Noul sistem va înregistra date despre fiecare intrare și ieșire, amprentele, scanarea facială, numele și traseul. Datele biometrice vor fi actualizate o dată la trei ani.

EES va fi implementat treptat pe parcursul a 170 de zile, iar, potrivit Poliției de Frontieră a României, scopul său este „consolidarea securității” și combaterea migrației ilegale.

Campionii noștri

Judoka moldoveancă Oxana Diacenco a câștigat medalia de aur la Campionatul Balcanic din Bosnia și Herțegovina, obținând locul întâi la categoria peste 78 kg. Potrivit Ministerului Apărării, Diacenco reprezintă Centrul Sportiv al Armatei Naționale a Moldovei.


Și despre ceea ce va fi astăzi,  16 septembrie 

  • 09:00 – Consiliul Superior al Magistraturii se va întruni în ședință;
  • 10:00 – Curtea de Apel va examina apelurile avocaților deputatului Alexandr Nesterovschi;
  • 10:00 – ANRE se va întruni în ședință;
  • 11:00 – Curtea de Apel va examina apelul avocaților deputatei Irina Lozovan și ale soțului acesteia, Pavel Gârleanu.
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: