Global Look Press

Zelenski – gata să se întâlnească personal cu Putin, în Turcia, pe 15 mai

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a declarat că este gata să se întâlnească cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, pe 15 mai în Turcia. Totuși, înainte de aceasta, așteaptă încetarea completă a focului începând cu 12 mai. Pe de altă parte, președintele SUA, Donald Trump, l-a îndemnat pe Zelenski să se întâlnească cu Putin pentru a înțelege dacă este posibil un acord. Site-ul de știri american Axios a scris, citând o sursă din Ucraina, că Zelenski va ajunge la negocierile din Turcia chiar dacă Federația Rusă nu va opri focul. Actualizare: Între timp, conform rapoartelor Forțelor Aeriene ale Ucrainei, forțele armate ale Federației Ruse au atacat Ucraina și în noaptea de 12 mai.

„Așteptăm de mâine [12 mai] încetarea focului — completă și de lungă durată, pentru a crea baza necesară pentru diplomație. Nu are sens să prelungim crimele. Îl voi aștepta pe Putin joi [15 mai] în Turcia. Personal. Sper că de această dată rușii nu vor căuta motive pentru care nu pot veni”, a comunicat Zelenski în seara zilei de 11 mai.

Site-ul de știri american Axios a scris cu referire la surse că președintele Ucrainei va ajunge la negocierile propuse de Rusia în Turcia pe 15 mai, chiar dacă Federația Rusă nu va opri focul din 12 mai. „Un oficial ucrainean a declarat că Zelenski va fi în Turcia joi, chiar dacă Rusia nu va fi de acord să înceapă armistițiul luni”, a scris publicația.

Pe 10 mai, după summitul liderilor mai multor țări ale UE cu Zelenski la Kiev, Ucraina a cerut Moscovei să încheie un armistițiu de 30 de zile începând cu 12 mai. Ulterior, în discursul său în fața jurnaliștilor, Putin a propus reluarea negocierilor directe, întrerupte în 2022. El a declarat că va solicita lui Erdogan să ofere o platformă pentru negocieri în Turcia. Totuși, Putin nu a răspuns direct la cererea Kievului privind încetarea focului, afirmând că Moscova a încercat în repetate rânduri să ajungă la un armistițiu, dar fără succes. În același timp, Ministerul de Externe al Federației Ruse a subliniat că autoritățile ruse insistă ca mai întâi să înceapă negocierile la Istanbul, iar abia apoi să poată fi discutat armistițiul.

În replică, Zelenski a declarat că, dacă Rusia va confirma încetarea completă a focului începând cu 12 mai, atunci Ucraina este pregătită să se întâlnească pentru negocieri. Președintele Franței, Emmanuel Macron, și cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, susțin inițiativa lui Zelenski — mai întâi armistițiu, apoi negocieri. Trimisul special al președintelui SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg, a declarat, de asemenea, pe rețelele de socializare, că mai întâi trebuie să existe o încetare necondiționată a focului timp de 30 de zile, iar apoi să înceapă negocierile de pace, nu invers.

La rândul său, președintele SUA, Donald Trump, a scris pe rețelele de socializare că Putin nu va accepta o înțelegere cu armistițiu. Iar Zelenski trebuie să se întâlnească cu președintele rus pentru a stabili dacă este posibil un acord. „Încep să mă îndoiesc că Ucraina va încheia un acord cu Putin, care este prea ocupat să sărbătorească Victoria în cel de-Al Doilea Război Mondial — o victorie care nu ar fi fost posibilă (nici pe departe!) fără SUA. Organizați întâlnirea, imediat!”, a scris Trump.

Actualizare: Forțele armate ale Federației Ruse au atacat Ucraina și în noaptea de 12 mai, conform rapoartelor Forțelor Aeriene ale Ucrainei.

***

Amintim că, la negocierile de la Istanbul de la sfârșitul lunii martie 2022, la câteva săptămâni după invazia Rusiei în Ucraina, Federația Rusă a insistat ca Ucraina să renunțe la aderarea la NATO. Rusia a cerut Ucrainei să consacre statutul de stat denuclearizat și non-aliniat. Atunci, Ucraina era dispusă să accepte aceste condiții, dar cu condiția garanțiilor de securitate stabilite prin tratate. Se presupunea că problema Crimeei anexate de Rusia și a regiunii Donbas urma să fie discutată separat la nivelul președinților celor două țări. Kievul a declarat că semnarea acordului ar fi posibilă doar după încetarea completă a focului. Cu toate acestea, negocierile au eșuat atunci.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NurPhoto

Franța introduce restricții de circulație pe timp de noapte în mai multe orașe, după protestele violente

În mai multe orașe din Franța va fi instituită interdicția de circulație pe timp de noapte, în urma violențelor izbucnite în timpul protestelor împotriva scumpirilor. Anunțul a fost făcut luni, 19 octombrie, de premierul francez Sébastien Lecornu, după o ședință a celulei de criză.

Potrivit premierului, acesta le-a cerut prefecților să instituie restricțiile, în primul rând pentru a proteja magazinele de jafurile care continuă. Lista orașelor vizate urma să fie publicată în a doua parte a zilei de 19 octombrie.

Mii de magazine, afectate de jafuri

Potrivit Camerei de Comerț și Industrie din Franța, peste 2 000 de magazine din țară ar fi putut fi afectate de violențe. Până în seara zilei de 18 octombrie, fuseseră înregistrate aproximativ 1 500 de cazuri de jaf, a declarat președintele organizației, Alain Di Crescenzo, la postul de radio RTL.

Pagubele provocate de jafuri se ridică la sute de milioane de euro, potrivit acestuia.

Ministrul francez al Comerțului, Serge Papin, a avansat o estimare și mai mare, afirmând că cel puțin 3 000 de magazine au fost afectate. Premierul Sébastien Lecornu a declarat că autoritățile nu exclud nici instituirea stării de urgență, dacă situația o va impune.

Premierul acuză extrema stângă de organizarea violențelor

Sébastien Lecornu a reluat acuzațiile formulate anterior de președintele Emmanuel Macron, potrivit căruia violențele reprezintă un „haos organizat”, pus la cale de extremiști de stânga și infractori.

„Există dovezi că avem de-a face cu o mișcare de extremă stângă care încearcă să provoace haos înaintea alegerilor prezidențiale”, a declarat premierul, potrivit DW.

Totodată, acesta a respins criticile la adresa poliției, afirmând că forțele de ordine și-au făcut bine treaba.

Anterior, observatorii au criticat poliția pentru intervențiile considerate uneori excesiv de dure împotriva participanților la protestele față de reducerile din domeniul educației. În weekendul de 17 și 18 octombrie, polițiștii au folosit gaze lacrimogene, relatează AFP.

În schimb, în timpul jafurilor, forțele de ordine ar fi fost prea puține pentru a interveni prompt. Unii proprietari de magazine au declarat că, atunci când au sunat la poliție, li s-a spus că nu existau echipaje disponibile pentru a fi trimise la fața locului.

Aproape 1 000 de angajați ai forțelor de ordine au fost răniți

Weekendul trecut a fost marcat de violențe în mai multe regiuni ale Franței. Persoane implicate în incidente au jefuit magazine și au incendiat clădiri și mașini, iar manifestanții s-au confruntat cu poliția, care a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimile.

Potrivit Ministerului francez de Interne, 997 de polițiști și angajați ai altor structuri de forță au fost răniți în timpul tulburărilor. Șapte dintre ei au suferit răni grave. În total, 2 331 de persoane au fost reținute în întreaga țară pe parcursul weekendului.

Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a anunțat că poliția va fi în stare de alertă sporită în weekendul următor, pe 24 și 25 octombrie.

În același timp, mișcarea „Vestele galbene” a îndemnat populația să iasă din nou în stradă pe 24 octombrie, pentru a protesta față de creșterea costului vieții.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: