Zilele Americii: Programul evenimentelor care vor avea loc în șase orașe din R. Moldova

Vino alături de noi la Zilele Americii pentru ca împreună să sărbătorim 30 de ani de prietenie dintre Statele Unite ale Americii și Republica Moldova.
Caravana evenimentelor va fi lansată la Chișinău în data de 16 septembrie la ora 15:00, după care pe parcursul a două săptămâni va poposi la Causeni, Cahul, Edineț, Bălți și Rezina. În fiecare localitate activitățile încep la 15:00 și se încheie cu proiecția unui film american la 20:00.
Vă invităm să vă bucurați de muzica jazz în interpretarea formației din SUA Free Groove (în fiecare localitate la ora 18:00) sau vedeți numeroasele proiecte finanțate de guvernul SUA în timp ce vizitați expoziția. Toată lumea este binevenită și vor fi activități distractive pentru copiii de toate vârstele.
Programul evenimentelor per locații:
16 septembrie Chișinău – ora 15:00, Strada Pietonală Eugen Doga
17 septembrie Căușeni – ora 15:00, Scuarul Procuraturii
18 septembrie Cahul – ora 15:00, Piața Independenței
23 septembrie Edineț – ora 15:00, Scuarul Consiliului Raional
24 septembrie Bălți – ora 15:00, Piața Vasile Alecsandri
25 septembrie Rezina – ora 15:00, Scuarul Primăriei

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Realitatea.md

Biserica din Dereneu: enoriași și un arhiepiscop al Mitropoliei Moldovei s-au îmbrâncit cu poliția și-au pătruns în interior

La biserica „Adormirii Maicii Domnului” din satul Dereneu, dreptul de folosință asupra căreia este disputat de Mitropolia Basarabiei și Mitropolia Moldovei, au avut loc noi tensiuni în seara de 10 februarie. Un grup de enoriași, în frunte cu arhiepiscopul Petru al Mitropoliei Moldovei, s-a îmbrâncit cu polițiștii prezenți la fața locului și a pătruns forțat în biserică. Inspectoratul General al Poliției (IGP) a anunțat că documentează cazul.

Episcopia de Ungheni și Nisporeni a publicat un videoclip care îl arată pe arhiepiscopul Petru, alături de mai mulți enoriași, încercând să convingă poliția să le permită să intre în biserică. La un moment dat, oamenii au început să forțeze cordonul format de polițiști în jurul intrării în lăcaș, până când l-au rupt.

Ulterior, Alexandru Popa, preotul numite de Mitropolia Moldovei, care s-a baricadat în interiorul lăcașului, împreună cu familia, la sfârșitul lunii trecute, a deschis ușa și oamenii au pătruns în biserică. După ce au intrat în biserică, clericii prezenți au oficiat o slujbă.

Inspectoratul General al Poliției a transmis într-un comunicat că printre persoane care au pătruns în biserică se numără mai mulți clerici ai Mitropoliei Moldovei, precum și simpli cetățeni, care ar fi fost organizați de primarul localității, socialistul Vasile Revenco. „În număr de aproximativ 150 de persoane, au rupt cordonul poliției și au pătruns forțat în biserica din Dereneu, raionul Călărași, contrar legii și fără a ține cont că în lăcașul sfânt erau prezenți copii care au fost presați emoțional de aceste acțiuni”, a menționat IGP.

Potrivit instituției, cazul a fost înregistrat, iar oamenii legii documentează incidentul.

Amintim că scandalul de la biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Dereneu își are începutul în 2017, după ce, după 25 de ani de slujire sub jurisdicția Mitropoliei Moldovei, preotul Florinel Marin și credincioșii activi au decis să adere la Mitropolia Basarabiei, scrie portalul Anticorupție.md. Ministerul Culturii, care deține biserica, a încheiat cu Mitropolia Basarabiei un contract privind dreptul de folosință gratuită asupra acesteia pentru 50 de ani, în noiembrie 2019. Acest lucru a a generat un conflict de durată între cele două structuri bisericești, soldat cu mai multe litigii în instanță.

În iunie 2025, Curtea Supremă de Justiție a respins recursul Mitropoliei Moldovei împotriva Agenției Servicii Publice (ASP), prin care revendica dreptul de folosință asupra bisericii din satul Dereneu. Litigiul a pornit de la faptul că ASP a schimbat titularul, după ce comunitatea religioasă „Adormirea Maicii Domnului” a decis să treacă la Mitropolia Basarabiei.

Situația s-a acutizat la sfârșitul lunii ianuarie în contextul încercărilor reprezentanților Mitropoliei Basarabiei de a prelua efectiv biserica. Presa a relatat că exponenții Mitropoliei Moldovei din Dereneu, în frunte cu primarul localității, socialistul Vasile Revenco, s-au opus fizic preluării legale a bisericii. Iar Alexandru Popa, numit de Mitropolia Moldovei în calitate de preot al bisericii „Adormirii Maicii Domnului”, s-a baricadat împreună cu soția și trei copii minori în interiorul lăcașului, rămânând acolo până în prezent. La fața locului a intervenit poliția.

De la intensificarea tensiunilor din jurul bisericii la sfârșitul lunii trecute, mai mulți deputați socialiști au fost văzuți la fața locului, sprijinind reprezentanții Mitropoliei Moldovei. Iar liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Igor Dodon, a scris pe rețelele de socializare că Mitropolia Basarabiei ar încerca să preia „forțat” biserica, calificând situația drept un „act de raiderism bisericesc”.

Pe 9 februarie, ministrul Culturii, Cristian Jardan, a comentat pentru prima dată scandalul din jurul bisericii de la intensificarea tensiunilor luna trecută. Oficialul a declarat că, în prezent, situația ar fi exploatată de politicieni, însă nu dat nume, și a menționat că acest lucru a agravat conflictul. Jardan a subliniat că Ministerul Culturii a dat biserica în folosință Mitropoliei Basarabiei, iar instituția pe care o conduce este interesată ca lăcașul să fie „cât mai bine păstrat”.

(VIDEO) Krasnoselski îl acuză pe Dodon/ Plahotniuc e vulnerabil?/ Va crește impozitul imobiliar în Chișinău?

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
— Plahotniuc va fi adus în instanță ca martor în dosarul „kuliok”
— Facturile care golesc buzunarele… Explicația ANRE
— Avocații lui Plahotniuc cer audierea a încă 48 de martori
— Tiraspolul redirecționează fonduri pentru a plăti salariile bugetarilor
— Fără TVA în facturile la gaze? Inițiativa a trecut de o comisie parlamentară
— Moldova riscă o condamnare la CEDO din cauza unui spot electoral al PSRM
— Ce trebuie să facă moldovenii rămași fără cărți de identitate românești?
— Krasnoselski îl acuză pe Dodon de eșecul negocierilor în formatul „5+2”
— Ceban promite că chișinăuienii nu vor plăti mai mult pentru locuințe
— De ce nu a fost numit ambasador în Japonia fostul purtător de cuvânt al Guvernului?
— Ministrul Culturii: politicul nu trebuie să se implice în activitățile bisericii
— Popșoi: Moldova nu poate influența politica legată de buletinele românești
— Un click pentru copii – o ușă spre o lume nouă, dar și spre riscuri
— Ieșirea din CSI ar putea costa Moldova circa 100.000 de euro
Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură.
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.

l


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

NewsMaker

Plahotniuc va fi adus în instanță ca martor în dosarul „Kuliok”

Fostul lider la democraților Vladimir Plahotniuc va fi adus în fața instanței pe 11 februarie pentru a depune mărturie în dosarul în care este cercetat fostul președinte Igor Dodon. O cerere în acest sens a fost trimisă la Penitenciarul nr. 13, unde se află Plahotniuc, au comunicat judecătorii Curții Supreme de Justiție în ședința în dosarul „Kuliok” din 10 februarie. Procurorul a explicat că fostul lider al Partidului Democrat din Moldova are dreptul să refuze să depună mărturie.

El trebuie să se prezinte în fața instanței și să comunice dacă este de acord să fie audiat ca martor, iar instanța trebuie să-i explice toate garanțiile de care beneficiază în acest statut. Se prezintă și notifică instanța despre acordul de a da declarații sau refuzul de a le da. Având în vedere că atât el, cât și Iaralov sunt inculpați în același dosar penal pentru fapte de corupție activă, el poate refuza să depună mărturie”, a declarat procurorul de caz, Petru Iarmaliuc.

Pe de altă parte, avocatul lui Dodon, Petru Balan, a declarat că are îndoieli în privința veridicității informațiilor care ar putea fi furnizate de Plahotniuc.

Ne preocupă faptul că vor să interogheze o persoană vulnerabilă. Este izolat, este vulnerabil în fața autorităților, vulnerabil la tot felul de înțelegeri și „tranzacții” — și iată că vine ca martor. Ni se pare, cel puțin, suspect, dar suntem pregătiți ca domnul să se prezinte în instanță și să depună mărturie. Avem întrebări, există neclarități și, evident, vom lucra pe această cale”, a spus Balan.

Tot în cadrul ședinței, procurorii au precizat că imaginile cu punga neagră au fost surprinse de camere video ascunse în patru umbrele. Totuși, aceste obiecte nu au fost prezentate ca probe, deoarece nu au fost confiscate. Partea acuzării a menționat că va solicita sprijinul persoanelor care au deținut funcții de procuror în perioada respectivă.

Adresăm întrebări pe aspecte pentru care urmărirea penală a fost inițiată în mai 2022, iar în aceeași perioadă am fost numit procuror în acest dosar. Acțiunile la care faceți referire au avut loc în iunie 2019 și, respectiv, în iunie 2020. Vă rog să reflectați cine era atunci procuror general, cine ocupa funcțiile de procurori șefi și cine era procurorul în acest proces penal”, a menționat procurorul Petru Iarmaliuc.

În același timp, potrivit procurorului, absența umbrelelor ca probe nu afectează nici autenticitatea, nici calitatea dovezilor. Avocatul a subliniat că acest fapt nu este în favoarea lui Dodon.

Au apărut angajați ai procuraturii, au confiscat aceste înregistrări și echipamente, care par a fi speciale și care, logic, ar trebui să se afle doar în evidența procuraturii, dar care ulterior, evident, au dispărut din materialele dosarului. Acest fapt indică o cronologie suspectă și o coordonare a acțiunilor, nefavorabilă domnului Dodon”, a spus Petru Balan.

În cadrul aceleiași ședințe urma să fie audiat ca martor fostul vicepreședinte al Partidului Democrat din Moldova Serghei Iaralov. Totuși, potrivit procurorului, acesta nu mai locuiește la adresa declarată anterior. Deși oficial nu a părăsit Moldova în ultimii cinci ani, conform postărilor de pe rețelele de socializare ale soției acestuia, familia Iaralov s-ar afla în Statele Unite ale Americii. Menționăm că, în 2020, fostul procuror general Alexandr Stoianoglo a declarat că înregistrarea video care surprinde transmiterea „pungii de culoare neagră” nu poate fi folosită ca probă pentru inițierea unui dosar penal. Motivul invocat a fost modul ilegal de filmare.

Amintim că, în noiembrie 2025, dosarul denumit generic „Kuliok” a fost reluat de la zero, după înlocuirea unui judecător din componența completului. Președintele socialiștilor, Igor Dodon, este acuzat că ar fi primit ilegal de la Vladimir Plahotniuc între 600 de mii și un milion de dolari pentru finanțarea partidului. Liderul PSRM pledează nevinovat.

Dodon răspunde la acuzațiile lui Krasnoselski: „În perioada președinției mele, dialogul a fost viu și multilateral”

Președintele Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, Igor Dodon, respinge acuzațiile liderului de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, precum că el ar fi afectat funcționarea formatului de negocieri „5+2”, atunci când era șeful statului. Socialistul a declarat că, în perioada în care s-a aflat în fruntea țării, dialogul și întâlnirile între reprezentanții Chișinăului și Tiraspolului au fost consistente. Totodată, politicianul a menționat că sprijină revitalizarea acestui format de negocieri. Afirmațiile au fost făcute într-un comentariu pentru NM, care a fost transmis prin intermediul purtătoarei de cuvânt PSRM, Carmena Sterpu.

Formatul „5+2” este singurul format recunoscut internațional care, timp de decenii, a menținut reglementarea transnistreană în cadrul politico-diplomatic și nu a permis situației să alunece spre o escaladare periculoasă. Am susținut întotdeauna acest format — atât în perioada președinției mele, cât și astăzi, aflându-mă în opoziție — și sunt convins că el nu trebuie doar evocat, ci reanimat pe deplin: readus la o activitate regulată, la discutarea substanțială a tuturor parametrilor reglementării și la adoptarea unor decizii concrete care să îmbunătățească real viața oamenilor de pe ambele maluri ale Nistrului”, a declarat Igor Dodon.

Politicianul a spus că mutarea procesului de negocieri în planul acuzațiilor reciproce este „neconstructivă”. „În perioada președinției mele, dialogul a fost viu și multilateral. Întâlnirile nu aveau loc din motive formale, ci pentru a avansa acorduri practice. Negociatorii și grupurile de profil au lucrat activ, au fost menținute contacte cu participarea mediatorilor și observatorilor, iar canalul politic direct a fost păstrat, inclusiv prin întâlniri la nivel de lideri. Tocmai o asemenea densitate și regularitate a contactelor permite menținerea situației sub control chiar și atunci când pozițiile părților diferă”, a adăugat el.

Liderul PSRM a menționat că, în prezent, dialogul dintre Chișinău și Tiraspol este „practic absent”, subliniind că formațiunea sa pledează pentru restabilirea consultărilor regulate între reprezentanții celor două părți și pregătirea unei discuții privind parametrii reglementării politice „în cadrul formatului „5+2””.

Sunt convins: dacă formatul „5+2” nu va fi revitalizat, vor pierde toți — și Chișinăul, și Tiraspolul, și, mai presus de toate, cetățenii noștri. Republica Moldova trebuie să aibă o strategie reală și bine gândită de reintegrare, elaborată în primul rând aici, la Chișinău”, a conchis socialistul.

Amintim că, pe 10 februarie, liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat că Igor Dodon a fost cel care „a stricat” formatul de negocieri „5+2”, în perioada când era președintele Republicii Moldova. El și-a argumentat poziția menționând că reprezentatul politic al lui Dodon „a refuzat” să semneze documentul final al rundei de negocieri din cadrul „5+2” de la Bratislava, din 2019.

Potrivit Jurnal TV, reuniunea respectivă a fost suspendată fără semnarea documentului final, iar Chișinăul declara că problema a constat în stabilirea priorităților pe termen scurt.

Formatul „5+2” este o platformă de negociere diplomatică menită să găsească o soluție pentru conflictul transnistrean. Formatul este alcătuit din Moldova și regiunea transnistreană, desemnate drept „părți în conflict”, și Rusia, Ucraina și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), ca „mediatori” ai negocierilor. Uniunea Europeană și Statele Unite – ca „observatori”.

NewsMaker

Dosarul Plahotniuc: avocații cer 48 de martori noi și sesizează Curtea Constituțională. Reacția procurorului

Avocații fostului lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc – acuzat de implicare în frauda bancară – au cerut, la ședința de judecată din 10 februarie, extinderea listei martorilor apărării cu încă 48 de persoane. Totodată, apărarea a depus două sesizări la Curtea Constituțională.

Avocatul Lucian Rogac a declarat că, până în prezent, instanța a reușit să audieze doar 18 din cei 27 de martori ai apărării aprobați anterior. Ceilalți fie au refuzat să depună mărturie, fie au părăsit țara, fie locul aflării lor nu poate fi stabilit. Având în vedere că lista acuzării include 51 de martori, apărarea insistă asupra extinderii propriei liste pentru a asigura echilibrul părților și dreptul la un proces echitabil.

Procurorul Alexandru Cernei s-a pronunțat împotriva admiterii cererii. Potrivit lui, termenele procedurale pentru prezentarea listei de martori au expirat demult.

Toto astăzi, avocații lui Plahotniuc au depus două sesizări pentru verificarea constituționalității unor prevederi din Codul de procedură penală:

Apărarea contestă articolul care reglementează condițiile de disjungere a cauzelor penale. Dosarul lui Plahotniuc a fost inițial separat, apoi comasat cu dosarele altor figuranți ai „furtului miliardului”, iar ulterior, la solicitarea procuraturii, a fost din nou disjuns într-o procedură separată. Avocații consideră aceste acțiuni ilegale și solicită o interpretare din partea Curții Constituționale.

A doua sesizare vizează norma care permite instanței să stabilească termene stricte pentru prezentarea listei de probe, fapt care, în opinia apărării, le limitează drepturile.

Instanța va examina demersurile avocaților și se va pronunța la următoarea ședință, când este planificată audierea lui Vladimir Plahotniuc.

Amintim,  Procuratura Anticorupție a finalizat prezentarea probelor acuzării în dosarul lui Vladimir Plahotniuc, în care acesta este învinuit de complicitate la furtul miliardului, pe 28 noiembrie 2025. Ulterior, instanța a trecut la examinarea probelor și a martorilor din partea apărării.

Reamintim, Vladimir Plahotniuc a fost reținut în Grecia la sfârșitul lunii iulie 2025, iar la 25 septembrie a fost extrădat în Republica Moldova. La Chișinău, acesta a fost plasat în arest preventiv în penitenciarul nr. 13 din capitală. Măsura arestului a fost prelungită de mai multe ori.

Plahotniuc figurează ca inculpat în mai multe dosare penale, cel mai sonor dintre acestea fiind cel privind furtul miliardului. Potrivit datelor procuraturii, Plahotniuc, prin intermediul unor companii controlate de Șor, ar fi obținut 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii furați. Acest dosar a fost transmis de procuratură în instanță în iulie 2023.

Despre furtul unui miliard de euro din trei bănci moldovenești — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — s-a aflat la sfârșitul lunii noiembrie 2014. Ulterior, Banca Națională a introdus administrare specială în aceste bănci, iar apoi autoritățile au decis lichidarea lor (băncile se află până în prezent în proces de lichidare). Tot atunci, Banca Națională a acordat acestor bănci credite garantate de Guvern, în aceeași sumă care a fost furată (aproximativ 14 miliarde de lei sau, la cursul de atunci, 1 miliard de euro). Potrivit explicațiilor autorităților, creditele au fost necesare pentru a preveni panica pe piața bancară. În contul acestei datorii, Guvernul a emis și a transmis Băncii Naționale obligațiuni de stat în valoare de 13,3 miliarde de lei, cu o rată a dobânzii de 5% anual, pe care s-a angajat să le răscumpere în termen de 25 de ani. Aceste sume au fost incluse în datoria publică. Împreună cu dobânzile, pe parcursul celor 25 de ani, suma va ajunge la 24,5 miliarde de lei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: