Politică

Legea cetățeniei, modificată. Ce se întâmplă cu dosarele aflate în examinare

Ecaterina Arvintii
| 14 mai, 2026
14:31

Parlamentul a adoptat, pe 14 mai, în lectura a doua, modificări la Legea cetățeniei Republicii Moldova, completate cu un amendament propus de deputatul PAS Igor Chiriac. Documentul a fost examinat și votat în aceeași zi, în aproape două ore, atât în Comisia juridică, numiri și imunități, cât și în plenul Parlamentului, în pofida criticilor opoziției, care a cerut mai mult timp pentru examinare și avize suplimentare. „E cam întârziat, nu că grăbit”, a declarat speakerul Igor Grosu pentru NewsMaker. Potrivit oficialului, legea „trebuia să fie votată încă săptămâna trecută”.

Amendament examinat în grabă?

Înainte de a ajunge în plen, amendamentul a fost discutat în ședința Comisiei juridice, numiri și imunități. Deputații opoziției au criticat ritmul rapid în care acesta a fost inclus pe ordinea de zi. Unii parlamentari s-au abținut de la vot sau au votat împotriva documentului.

Reprezentantul „Partidului Nostru”, Alexandr Berlinschii, a cerut ca amendamentul să fie avizat de Guvern. Acesta susține că modificările propuse intervin direct asupra legii și necesită o poziție oficială a Executivului.

Vicepreședintele Comisiei, deputatul PAS Igor Chiriac, a respins necesitatea unui asemenea aviz. Potrivit lui, amendamentul fusese consultat cu o zi înainte pe platforma parlamentară, inclusiv cu participarea reprezentanților Ministerului Justiției și ai Serviciului de Informații și Securitate.

Ce modificări aduce amendamentul?

Amendamentul completează articolul 9 al legii cu un nou alineat, care prevede că, dacă în timpul examinării unei cereri privind apartenența la cetățenia Republicii Moldova sunt identificate temeiuri pentru retragerea cetățeniei, autoritățile vor iniția procedura de retragere. Până la finalizarea acesteia, eliberarea confirmării cetățeniei va fi suspendată.

Totodată, modificările vizează și articolul 29 al legii, care stabilește explicit competențele autorităților responsabile de verificarea persoanelor care solicită confirmarea cetățeniei. Potrivit lui Igor Chiriac, noile prevederi urmăresc uniformizarea practicii administrative și eliminarea eventualelor neclarități privind competențele instituționale.

Ce prevede noua lege?

Legea, care va intra în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial, stabilește că statutul de cetățean al Republicii Moldova poate fi confirmat dacă se constată că persoana avea, la momentul nașterii, cel puțin un părinte cetățean al Republicii Moldova. Condiția este ca solicitantul să nu se afle sub incidența motivelor de refuz prevăzute de lege.

Printre motivele de refuz figurează comiterea unor infracțiuni contra păcii sau a unor crime de război, implicarea în acte teroriste, desfășurarea unor activități care periclitează securitatea statului, precum și includerea în listele de persoane în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care s-a aliniat țara noastră sau de sancțiuni impuse direct de Republica Moldova.

„În acest caz, dacă Serviciul de Informații și Securitate va constata existența acestor temeiuri, va iniția procedura de retragere a cetățeniei. Până la finisarea procedurii de retragere a cetățeniei, se va suspenda eliberarea confirmării apartenenții la cetățenie, altfel spus – actul de identitate”, a explicat Chiriac în plen.

De asemenea, legea stipulează că luarea în evidență militară se va asigura exclusiv în baza actului de identitate al cetățeanului sau a informațiilor din Registrul de stat al populației.

Potrivit deputatului PAS, noile prevederi se vor aplica inclusiv în cazul dosarelor aflate deja în examinare, dacă până la intrarea în vigoare a legii nu a fost luată o decizie finală.

Vor fi afectați locuitorii din Transnistria?

Întrebat dacă noile prevederi ar putea afecta cetățenii din regiunea transnistreană, Igor Chiriac a declarat că persoanele care nu au desfășurat acțiuni împotriva Republicii Moldova nu au motive de îngrijorare.

„De fapt, toți cei care nu au întreprins acțiuni împotriva Republicii Moldova, altfel spus – nu s-au înrolat într-o armată care staționează ilegal pe teritoriul țării noastre, nu au întreprins acțiuni îndreptate împotriva statului nostru, nu prezintă riscuri la adresa securității statului Republica Moldova – nu este nicio problemă. Pot să-și depună cererea de obținere a actului de identitate și în acest proces de va constata apratenența sau nu la Republica Moldova. Aceste persoane nu trebuie să-și facă griji, trebuie să își facă griji doar cei care sunt înrolați în armata a 14-a ilegal sau în armata statului agresor, au comis crime de război sau acte teroriste”, a mai declarat Igor Chiriac.

***

De menționat, în lectura a doua, documentul a fost comasat cu alte două proiecte de lege elaborate de deputați din fracțiunile „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă”. Proiectul în redacție finală a fost elaborat de un grup de deputați din fracțiunea „Partidul Acțiune și Solidaritate”.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

igor chiriac, modificări, top, Transnistria

Știri similare

Politică

Ruptură în MAN? Ce ascunde scandalul dintre Ion Ceban și Irina Gutnic și ce legătură are PAS? ANALIZĂ

Politică

Oana Țoiu, la Chișinău, despre deschiderea negocierilor: „Nu e doar responsabilitate pentru Moldova, ci cuvântul pe care UE l-a dat” VIDEO

Transnistria

„Noi suntem gata de reintegrare”. Maia Sandu a comentat criza din Transnistria și fondul de convergență

Mihaela Conovali
| 15 mai, 2026
11:13

Chișinăul deja ajută prin mai multe acțiuni locuitorii regiunii transnistrene, însă nu-și poate lua responsabilitatea pentru finanțarea acestei regiuni când acolo se află trupele ruse. Declarația a fost făcută de președinta Maia Sandu la ediția din 14 mai a emisiunii „Территория свободы” de la Rlive. Totodată, șefa statului a spus autoritățile sunt gata pentru reintegrare, dar mai întâi trebuie decisă problema trupelor ruse. Astfel, Maia Sandu și-a exprimat speranța că „oamenii din Transnistria tot înțeleg acest lucru, pentru că și de ei depinde mult”.

În contextul situației energetice din regiunea transnistreană, dar și al colectării de donații în regiune pentru pensii și plăți sociale, șefa statului a fost întrebată dacă Chișinăul are un plan pentru evitarea unei crize umanitare în această regiune.

Maia Sandu a spus că, în acest sens, „au fost efectuați pași pentru reintegrarea economică”, iau unii dintre ei au fost aprobați în lege. „Guvernul acum lucrează asupra mecanismului privind fondul de convergență. (…) Mai mulți oameni vin pe malul drept și aici găsesc de lucru. Noi vedem mai mulți oameni care vin pentru a primi servicii medicale. Adică noi deja îi ajutăm. (…) Dar trebuie să înțelegem că nu putem să luăm asupra noastră responsabilitatea pentru finanțarea regiunii când acolo încă se află trupele ruse. (…) Noi suntem gata de reintegrare, dar trebuie mai întâi să decidem această întrebare. Eu sper că oamenii din Transnistria tot înțeleg acest lucru, pentru că și de ei depinde mult”, a adăugat șefa statului.

Întrebată ulterior despre fondul de convergență și dacă există o deschidere din partea partenerilor privind susținerea financiară a reintegrării și pentru asigurarea securității în această regiune, Maia Sandu a declarat: „Partenerii spun că este deschidere. Desigur, nimeni nu a spus exact cât ei pot să aloce în acest fond. Este suma mică pe care Uniunea Europeană a alocat-o încă anul trecut. Dar, deocamdată, nu avem o obligații concrete de la parteneri diferiți, dar noi asta discutăm. Ei tot știu despre ce sume noi vorbim și este interes de a rezolva întrebarea. Acum, ce ține de securitate, aceasta și este întrebarea despre faptul că trupele ruse trebuie să plece și noi, desigur, de fiecare dată vorbim că aceasta trebuie să aibă loc în mod pașnic”.

În contextul planului autorităților privind reintegrarea, Maia Sandu a spus că există „un grup de lucru care lucrează serios pe fiecare capitol”. Avem cinci capitole: economic, financiar, securitate, social și comunicarea. (…) Noi avem un document serios, dar încă mai trebuie de lucrat la el”, a adăugat șefa statului.

***

În februarie 2026, președintele Parlamentului, Igor Grosu, declara că procesul de reintegrare va presupune cheltuieli semnificative, pe care malul drept al Nistrului nu le poate acoperi de unul singur Astfel, el a explicat că aceste costuri ar urma să fie acoperite prin fondul de convergență. NewsMaker a explicat AICI cum va funcționa fondul, ce spune Tiraspolul despre această inițiativă și dacă acesta va contribui la apropierea celor două maluri și la reintegrarea Moldovei.

Pe 13 mai, premierul Alexandru Munteanu a declarat că șansele pentru reintegrarea regiunii transnistrene acum sunt mai mari ca niciodată. Cu toate acestea, oficialul a spus că nu poate comunica un termen exact în acest sens, însă autoritățile își doresc să rezolve întrebarea cât mai rapid. Potrivit lui Munteanu, întregul proces va lua timp, însă „unele lucruri cardinale ar trebui să ne reușească în următorii câțiva ani”.