segodnya.ua

31 de amenințări la adresa sectorului energetic al Moldovei. Ce vor face autoritățile în caz de blackout?

Guvernul a aprobat pe 11 decembrie regulamentul și planul de acțiuni pentru situații excepționale în sectorul energetic. Documentul descrie aproximativ 30 de amenințări și scenarii de urgență, precum și măsurile pe care autoritățile și companiile energetice trebuie să le întreprindă în condiții critice. Cea mai probabilă amenințare identificată este întreruperea livrării de gaze și, ca urmare, problemele legate de energia electrică.

Ce prevede planul anticriză

Documentul, care are peste o sută de pagini, descrie riscurile și planul de acțiune în cazul unei amenințări energetice. Acesta a fost elaborat pe baza metodologiei Rețelei Europene a Operatorilor de Sisteme de Transport al Energiei Electrice (ENTSO-E). Metodologia prevede diferite scenarii de criză, cum ar fi: stoparea livrării de gaze sau supraîncărcarea rețelelor electrice asociate; schimbări bruște de temperatură (răcire sau încălzire extremă); sabotaj intern, erori umane și chiar amenințări la adresa personalului din sectorul energetic.

Documentul menționează, de asemenea, că trei amenințări descrise în metodologia ENTSO-E nu sunt relevante pentru Republica Moldova: erupțiile vulcanice, accidente la centrale nucleare și întreruperea livrării de combustibil nuclear.

Fiecare scenariu de criză posibil are cinci niveluri de probabilitate — de la foarte scăzut la foarte ridicat — și cinci grade de consecințe — de la ușoare la foarte grave. Potrivit documentului, singura amenințare cu probabilitate foarte ridicată în Republica Moldova este stoparea livrării de gaze.

Printre consecințele posibile ale acestei amenințări se numără oprirea unor obiective generatoare de energie electrică, creșterea prețurilor pentru energie, deficitul de energie, restricționarea exportului de energie electrică (Moldova exportă energie regenerabilă) și avarii în sistemul energetic.

În acest context, producătorii de energie electrică trebuie să intensifice măsurile pentru generarea de energie, să efectueze reparații și să pună în funcțiune toate sistemele de rezervă disponibile.

O altă amenințare posibilă este supraîncărcarea sistemului energetic din cauza limitării livrării de gaze. Acest lucru poate duce la o presiune suplimentară asupra rețelelor electrice în perioadele reci sau calde, când oamenii folosesc masiv aparatele de aer condiționat. În plan, probabilitatea acestui scenariu este considerată ridicată.

În acest caz, operatorii rețelelor de transport al energiei electrice trebuie să monitorizeze constant situația, să elaboreze planuri pentru prevenirea supraîncărcărilor și să achiziționeze echipamente capabile să reducă presiunea.

Printre riscurile considerate cu probabilitate ridicată se numără și cele legate de reglementarea pieței de energie electrică; „fluxurile nedorite” din surse de energie regenerabilă; condițiile meteorologice nefavorabile (scăderea temperaturii la -10/-20 grade, precipitații abundente, inundații, ninsori, caniculă, vânt puternic, polei); avarii tehnice ale rețelelor electrice, erori umane și altele.

Cine nu va rămâne fără energie electrică în cazul deconectărilor în evantai

Documentul menționează instituțiile care vor beneficia de alimentare neîntreruptă cu energie electrică în cazul unor posibile întreruperi programate.

Prioritare sunt spitalele republicane, regionale, raionale și municipale,  Spitalul de Urgență, Centrul de Transfuzie a Sângelui, Agenția Națională pentru Sănătate Publică, orfelinatele și grădinițele.

Pe locul doi sunt stațiile de măsurare și pompare a gazelor, sistemele de termoficare centralizată care asigură servicii comunale sectorului rezidențial.

Pe locul trei sunt dispeceratele furnizorilor de resurse energetice și servicii comunale. Pe locul patru – Guvernul, Parlamentul, Administrația Prezidențială, Ministerul Apărării, SIS, MAI, Inspectoratul pentru Situații de Urgență, Serviciul de Protecție și Pază de Stat, Serviciul Vamal.

Aeroportul și alte infrastructuri de transport sunt pe locul cinci.

Câtă energie electrică produce și consumă Moldova

Planul prezintă date despre consumul și producerea energiei electrice în Republica Moldova. Astfel în  2023, consumul total al Moldovei, fără regiunea transnistreană, a fost de 4,3 mii de milioane kWh. Cele mai mari vârfuri de consum se înregistrează în perioadele de iarnă și vară, când consumul instantaneu ajunge la 1.000 MWh.

În 2023, cea mai mare parte a celor 4,3 mii de milioane kWh consumate în țară au fost achiziționate de la Centrala de la Cuciurgan (situată în Transnistria) – 3,3 mii de milioane kWh. Alte 524,6 milioane kWh au fost produse de Termoelectrica Chișinău. Restul provine din surse regenerabile și de la CET-Nord din Bălți și Hidrocentrala de la Costești.

Capacitatea potențială a sistemului energetic al Republicii Moldova, fără a lua în considerare Transnistria, este de 727 MWh, dintre care 324 MWh sunt produși de compania Termoelectrica, iar alți 37,4 MWh — de CET-Nord. Hidrocentrala de la Costești poate genera până la 16,4 MWh. Alte 350,3 MWh provin din surse regenerabile, dintre care 220,95 MWh — panouri solare, 122,5 MWh — turbine eoliene, iar 6,86 MWh — instalații pentru producerea energiei electrice din biogaz.

În afară de cele 727 MWh, se mai produc 87,1 MWh din alte surse, cum ar fi instalații vechi ale fabricilor de zahăr construite între 1956 și 1981.

În Transnistria există posibilitatea de a genera 2,6 mii MWh, dintre care 2,52 MWh revin Centralei Electrice de la Cuciurgan, iar restul — Hidrocentralei de la Dubăsari și Centralei Termoelectrice a întreprinderii „Tirotex”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Doi noi membri în Consiliul de Administrație al Victoriabank

Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor Victoriabank a aprobat componența Consiliului de Administrație al băncii pentru următorii patru ani. Consiliul reunește profesioniști cu experiență relevantă în banking, administrarea riscurilor, guvernanță corporativă și management strategic.

În urma votului acționarilor, Consiliul de Administrație al Victoriabank este format din:

  • Bogdan Pleșuvescu (mandat valabil după aprobarea BNM);
  • Henry Emanuel Russell;
  • Ioan Șumandea-Simionescu (mandat valabil după aprobarea BNM);
  • Ludmila Costin;
  • Mehmet Murat Sabaz;
  • Thomas Günther Grasse;
  • Tiberiu Moisă.

Pentru prima dată, din Consiliul de Administrație al Victoriabank vor face parte și Bogdan Pleșuvescu și Ioan Șumandea-Simionescu, profesioniști cu experiență relevantă în sectorul bancar și în guvernanța corporativă.

Bogdan Pleșuvescu are peste 20 de ani de experiență în banking și o bună cunoaștere a pieței financiare din România și Republica Moldova, lucrând până acum în cinci instituții financiare din cele două țări. El a avut un rol important în transformarea Victoriabank în perioada în care a ocupat funcția de Președinte al Comitetului de Direcție al băncii (2018-2023). Bogdan Pleșuvescu face parte din Grupul Banca Transilvania de peste 13 ani, iar în prezent ocupă funcția de Director General Adjunct al BT. Coordonează subsidiarele Grupului BT, precum și activitatea direcțiilor juridic, workout, insolvență, executări silite, valorificare active și colectare amiabilă.

Ioan Șumandea-Simionescu și-a construit cariera în cadrul Grupului Banca Transilvania în ultimii 13 ani, iar din 2022 ocupă funcția de Director Guvernanță Corporativă. În această perioadă, a contribuit la implementarea unor proiecte strategice pentru dezvoltarea grupului, inclusiv în procese de achiziție și integrare bancară. În paralel, este implicat în proiecte de cercetare și dezvoltare de politici publice în domeniul financiar-bancar, desfășurate în cadrul unor instituții academice și profesionale europene. Este doctor în drept și are expertiză solidă în domeniul juridic, guvernanță corporativă și sectorul bancar.

„Le urăm bun venit lui Bogdan Pleșuvescu și lui Ioan Șumandea-Simionescu în Consiliul de Administrație al Victoriabank. Experiența și expertiza lor în banking, guvernanță corporativă și management completează competențele actualului Consiliu și vor susține implementarea obiectivelor strategice ale băncii. Mandatele lor vor intra în vigoare după obținerea aprobărilor necesare din partea Băncii Naționale a Moldovei. Totodată, le mulțumim membrilor care își continuă mandatul pentru implicarea și contribuția lor la dezvoltarea Victoriabank”, declară Levon Khanikyan, Președintele Comitetului de Direcție al Victoriabank.

Conform cerințelor cadrului de reglementare aplicabil sectorului bancar, Bogdan Pleșuvescu și Ioan Șumandea-Simionescu vor începe să-și exercite funcți de membri ai Consiliului de Administrație doar după aprobarea de către Banca Națională a Moldovei.

În cadrul aceleiași Adunări Generale Extraordinare, acționarii au aprobat și distribuirea de dividende din profitul aferent anului 2025, în valoare totală de 187,3 milioane lei. Dividendul aprobat este de 7,49 lei pentru fiecare acțiune. Plata dividendelor va fi efectuată în termen de cel mult trei luni de la data aprobării deciziei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: