segodnya.ua

31 de amenințări la adresa sectorului energetic al Moldovei. Ce vor face autoritățile în caz de blackout?

Guvernul a aprobat pe 11 decembrie regulamentul și planul de acțiuni pentru situații excepționale în sectorul energetic. Documentul descrie aproximativ 30 de amenințări și scenarii de urgență, precum și măsurile pe care autoritățile și companiile energetice trebuie să le întreprindă în condiții critice. Cea mai probabilă amenințare identificată este întreruperea livrării de gaze și, ca urmare, problemele legate de energia electrică.

Ce prevede planul anticriză

Documentul, care are peste o sută de pagini, descrie riscurile și planul de acțiune în cazul unei amenințări energetice. Acesta a fost elaborat pe baza metodologiei Rețelei Europene a Operatorilor de Sisteme de Transport al Energiei Electrice (ENTSO-E). Metodologia prevede diferite scenarii de criză, cum ar fi: stoparea livrării de gaze sau supraîncărcarea rețelelor electrice asociate; schimbări bruște de temperatură (răcire sau încălzire extremă); sabotaj intern, erori umane și chiar amenințări la adresa personalului din sectorul energetic.

Documentul menționează, de asemenea, că trei amenințări descrise în metodologia ENTSO-E nu sunt relevante pentru Republica Moldova: erupțiile vulcanice, accidente la centrale nucleare și întreruperea livrării de combustibil nuclear.

Fiecare scenariu de criză posibil are cinci niveluri de probabilitate — de la foarte scăzut la foarte ridicat — și cinci grade de consecințe — de la ușoare la foarte grave. Potrivit documentului, singura amenințare cu probabilitate foarte ridicată în Republica Moldova este stoparea livrării de gaze.

Printre consecințele posibile ale acestei amenințări se numără oprirea unor obiective generatoare de energie electrică, creșterea prețurilor pentru energie, deficitul de energie, restricționarea exportului de energie electrică (Moldova exportă energie regenerabilă) și avarii în sistemul energetic.

În acest context, producătorii de energie electrică trebuie să intensifice măsurile pentru generarea de energie, să efectueze reparații și să pună în funcțiune toate sistemele de rezervă disponibile.

O altă amenințare posibilă este supraîncărcarea sistemului energetic din cauza limitării livrării de gaze. Acest lucru poate duce la o presiune suplimentară asupra rețelelor electrice în perioadele reci sau calde, când oamenii folosesc masiv aparatele de aer condiționat. În plan, probabilitatea acestui scenariu este considerată ridicată.

În acest caz, operatorii rețelelor de transport al energiei electrice trebuie să monitorizeze constant situația, să elaboreze planuri pentru prevenirea supraîncărcărilor și să achiziționeze echipamente capabile să reducă presiunea.

Printre riscurile considerate cu probabilitate ridicată se numără și cele legate de reglementarea pieței de energie electrică; „fluxurile nedorite” din surse de energie regenerabilă; condițiile meteorologice nefavorabile (scăderea temperaturii la -10/-20 grade, precipitații abundente, inundații, ninsori, caniculă, vânt puternic, polei); avarii tehnice ale rețelelor electrice, erori umane și altele.

Cine nu va rămâne fără energie electrică în cazul deconectărilor în evantai

Documentul menționează instituțiile care vor beneficia de alimentare neîntreruptă cu energie electrică în cazul unor posibile întreruperi programate.

Prioritare sunt spitalele republicane, regionale, raionale și municipale,  Spitalul de Urgență, Centrul de Transfuzie a Sângelui, Agenția Națională pentru Sănătate Publică, orfelinatele și grădinițele.

Pe locul doi sunt stațiile de măsurare și pompare a gazelor, sistemele de termoficare centralizată care asigură servicii comunale sectorului rezidențial.

Pe locul trei sunt dispeceratele furnizorilor de resurse energetice și servicii comunale. Pe locul patru – Guvernul, Parlamentul, Administrația Prezidențială, Ministerul Apărării, SIS, MAI, Inspectoratul pentru Situații de Urgență, Serviciul de Protecție și Pază de Stat, Serviciul Vamal.

Aeroportul și alte infrastructuri de transport sunt pe locul cinci.

Câtă energie electrică produce și consumă Moldova

Planul prezintă date despre consumul și producerea energiei electrice în Republica Moldova. Astfel în  2023, consumul total al Moldovei, fără regiunea transnistreană, a fost de 4,3 mii de milioane kWh. Cele mai mari vârfuri de consum se înregistrează în perioadele de iarnă și vară, când consumul instantaneu ajunge la 1.000 MWh.

În 2023, cea mai mare parte a celor 4,3 mii de milioane kWh consumate în țară au fost achiziționate de la Centrala de la Cuciurgan (situată în Transnistria) – 3,3 mii de milioane kWh. Alte 524,6 milioane kWh au fost produse de Termoelectrica Chișinău. Restul provine din surse regenerabile și de la CET-Nord din Bălți și Hidrocentrala de la Costești.

Capacitatea potențială a sistemului energetic al Republicii Moldova, fără a lua în considerare Transnistria, este de 727 MWh, dintre care 324 MWh sunt produși de compania Termoelectrica, iar alți 37,4 MWh — de CET-Nord. Hidrocentrala de la Costești poate genera până la 16,4 MWh. Alte 350,3 MWh provin din surse regenerabile, dintre care 220,95 MWh — panouri solare, 122,5 MWh — turbine eoliene, iar 6,86 MWh — instalații pentru producerea energiei electrice din biogaz.

În afară de cele 727 MWh, se mai produc 87,1 MWh din alte surse, cum ar fi instalații vechi ale fabricilor de zahăr construite între 1956 și 1981.

În Transnistria există posibilitatea de a genera 2,6 mii MWh, dintre care 2,52 MWh revin Centralei Electrice de la Cuciurgan, iar restul — Hidrocentralei de la Dubăsari și Centralei Termoelectrice a întreprinderii „Tirotex”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

În regiunea transnistreană vor fi majorate tarifele la serviciile comunale

Începând cu 1 ianuarie 2026, în regiunea transnistreană vor crește tarifele la gaz, electricitate, apă și încălzire. Despre aceasta a anunțat pe 28 iulie organul executiv local într-un comunicat de presă.

Astfel, tariful la gaz pentru consumatorii casnici va crește cu 3% — până la 1,75 ruble per metru cub. Electricitatea se va scumpi cu 5% și va costa 1,5 ruble per kWh. Apa va fi mai scumpă cu 8%, ajungând la 10,54 ruble per metru cub.

Tariful pentru încălzirea centralizată se va majora cu 5% — până la 769,83 ruble per gigacalorie. În schimb, încălzirea de la centralele autonome va fi puțin mai ieftină — până la 578,9 ruble (anul acesta fiind 586,21 ruble).

Amintim că, pe 18 iunie anul acesta, liderul de facto de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a declarat că regiunea transnistreană se confruntă cu riscul unui „colaps financiar și social”. Prăbușirea economică bruscă a provocat o criză energetică, cu care regiunea s-a confruntat la începutul anului 2025. Rusia a întrerupt livrările de gaz către stânga Nistrului. Din această cauză, localnicii de pe malul stâng al Nistrului au trăit mai bine de o lună fără gaz, căldură, apă caldă și cu pene de curent programate.

În februarie, Chișinăul și Tiraspolul au ajuns la un acord privind modul de livrare a gazului în regiunea transnistreană. Această schemă, potrivit autorităților de la Tiraspol, este finanțată printr-un credit din partea Rusiei. Gazul este livrat de compania maghiară MET prin intermediul Moldovagaz, iar plata este făcută de o companie din Dubai (numele ei nu este cunoscut). Atunci, Chișinăul a anunțat că vor fi livrate până la 3 milioane de metri cubi zilnic, pentru a fi acoperit strictul necesar al regiunii, dar nu și pentru a reporni producția industrială. Cu toate acestea, autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol au decis să încheie mai devreme sezonul de încălzire, iar ulterior s-a aflat că marile întreprinderi industriale — care alimentează în mare parte bugetul regiunii — și-au reluat activitatea.

În iunie a apărut informația că regiunea se confruntă din nou cu probleme în ceea ce privește livrarea gazului. Volumul producției industriale a scăzut aproape la jumătate în această perioadă. Scăderea în sectorul energetic a constituit 51,5%, iar în metalurgia feroasă — 68%. Doar industria alimentară, care deservește piața internă a regiunii, a fost afectată într-o măsură mai mică. Exporturile regiunii transnistrene s-au redus cu 31,5%, iar asta fără a lua în calcul exportul de energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan către malul drept al Nistrului.

Criza, însă, nu s-a încheiat aici. La începutul lunii iunie, stațiile PECO au încetat să mai vândă gaz. De asemenea, organul executiv local a anunțat că salariile vor fi plătite în tranșe, dar nu mai rar de o dată pe lună. Totodată, legislativul nerecunoscut de la Tiraspol a decis redirecționarea încasărilor curente din bugetele locale către cel al regiunii.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: