segodnya.ua

31 de amenințări la adresa sectorului energetic al Moldovei. Ce vor face autoritățile în caz de blackout?

Guvernul a aprobat pe 11 decembrie regulamentul și planul de acțiuni pentru situații excepționale în sectorul energetic. Documentul descrie aproximativ 30 de amenințări și scenarii de urgență, precum și măsurile pe care autoritățile și companiile energetice trebuie să le întreprindă în condiții critice. Cea mai probabilă amenințare identificată este întreruperea livrării de gaze și, ca urmare, problemele legate de energia electrică.

Ce prevede planul anticriză

Documentul, care are peste o sută de pagini, descrie riscurile și planul de acțiune în cazul unei amenințări energetice. Acesta a fost elaborat pe baza metodologiei Rețelei Europene a Operatorilor de Sisteme de Transport al Energiei Electrice (ENTSO-E). Metodologia prevede diferite scenarii de criză, cum ar fi: stoparea livrării de gaze sau supraîncărcarea rețelelor electrice asociate; schimbări bruște de temperatură (răcire sau încălzire extremă); sabotaj intern, erori umane și chiar amenințări la adresa personalului din sectorul energetic.

Documentul menționează, de asemenea, că trei amenințări descrise în metodologia ENTSO-E nu sunt relevante pentru Republica Moldova: erupțiile vulcanice, accidente la centrale nucleare și întreruperea livrării de combustibil nuclear.

Fiecare scenariu de criză posibil are cinci niveluri de probabilitate — de la foarte scăzut la foarte ridicat — și cinci grade de consecințe — de la ușoare la foarte grave. Potrivit documentului, singura amenințare cu probabilitate foarte ridicată în Republica Moldova este stoparea livrării de gaze.

Printre consecințele posibile ale acestei amenințări se numără oprirea unor obiective generatoare de energie electrică, creșterea prețurilor pentru energie, deficitul de energie, restricționarea exportului de energie electrică (Moldova exportă energie regenerabilă) și avarii în sistemul energetic.

În acest context, producătorii de energie electrică trebuie să intensifice măsurile pentru generarea de energie, să efectueze reparații și să pună în funcțiune toate sistemele de rezervă disponibile.

O altă amenințare posibilă este supraîncărcarea sistemului energetic din cauza limitării livrării de gaze. Acest lucru poate duce la o presiune suplimentară asupra rețelelor electrice în perioadele reci sau calde, când oamenii folosesc masiv aparatele de aer condiționat. În plan, probabilitatea acestui scenariu este considerată ridicată.

În acest caz, operatorii rețelelor de transport al energiei electrice trebuie să monitorizeze constant situația, să elaboreze planuri pentru prevenirea supraîncărcărilor și să achiziționeze echipamente capabile să reducă presiunea.

Printre riscurile considerate cu probabilitate ridicată se numără și cele legate de reglementarea pieței de energie electrică; „fluxurile nedorite” din surse de energie regenerabilă; condițiile meteorologice nefavorabile (scăderea temperaturii la -10/-20 grade, precipitații abundente, inundații, ninsori, caniculă, vânt puternic, polei); avarii tehnice ale rețelelor electrice, erori umane și altele.

Cine nu va rămâne fără energie electrică în cazul deconectărilor în evantai

Documentul menționează instituțiile care vor beneficia de alimentare neîntreruptă cu energie electrică în cazul unor posibile întreruperi programate.

Prioritare sunt spitalele republicane, regionale, raionale și municipale,  Spitalul de Urgență, Centrul de Transfuzie a Sângelui, Agenția Națională pentru Sănătate Publică, orfelinatele și grădinițele.

Pe locul doi sunt stațiile de măsurare și pompare a gazelor, sistemele de termoficare centralizată care asigură servicii comunale sectorului rezidențial.

Pe locul trei sunt dispeceratele furnizorilor de resurse energetice și servicii comunale. Pe locul patru – Guvernul, Parlamentul, Administrația Prezidențială, Ministerul Apărării, SIS, MAI, Inspectoratul pentru Situații de Urgență, Serviciul de Protecție și Pază de Stat, Serviciul Vamal.

Aeroportul și alte infrastructuri de transport sunt pe locul cinci.

Câtă energie electrică produce și consumă Moldova

Planul prezintă date despre consumul și producerea energiei electrice în Republica Moldova. Astfel în  2023, consumul total al Moldovei, fără regiunea transnistreană, a fost de 4,3 mii de milioane kWh. Cele mai mari vârfuri de consum se înregistrează în perioadele de iarnă și vară, când consumul instantaneu ajunge la 1.000 MWh.

În 2023, cea mai mare parte a celor 4,3 mii de milioane kWh consumate în țară au fost achiziționate de la Centrala de la Cuciurgan (situată în Transnistria) – 3,3 mii de milioane kWh. Alte 524,6 milioane kWh au fost produse de Termoelectrica Chișinău. Restul provine din surse regenerabile și de la CET-Nord din Bălți și Hidrocentrala de la Costești.

Capacitatea potențială a sistemului energetic al Republicii Moldova, fără a lua în considerare Transnistria, este de 727 MWh, dintre care 324 MWh sunt produși de compania Termoelectrica, iar alți 37,4 MWh — de CET-Nord. Hidrocentrala de la Costești poate genera până la 16,4 MWh. Alte 350,3 MWh provin din surse regenerabile, dintre care 220,95 MWh — panouri solare, 122,5 MWh — turbine eoliene, iar 6,86 MWh — instalații pentru producerea energiei electrice din biogaz.

În afară de cele 727 MWh, se mai produc 87,1 MWh din alte surse, cum ar fi instalații vechi ale fabricilor de zahăr construite între 1956 și 1981.

În Transnistria există posibilitatea de a genera 2,6 mii MWh, dintre care 2,52 MWh revin Centralei Electrice de la Cuciurgan, iar restul — Hidrocentralei de la Dubăsari și Centralei Termoelectrice a întreprinderii „Tirotex”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Vineri, 27 noiembrie 2026, ora 16.00, Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, va inaugura expoziția jubiliară Constantin Brancuși – 150 de ani de la naștere – O premieră expozițională în Republica Moldova

Expoziția, prilejuită de împlinirea a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, organizată în parteneriat cu Muzeul Național de Artă al României, București, Centrul de Documentare, Cercetare și Promovare Constantin Brâncuși din Târgu-Jiu, România și Banca Națională a Moldovei, va prezenta, pentru prima dată în Republica Moldova, o lucrare din seria Supliciu, realizată de renumitul sculptor și aflată în colecția Muzeului Național de Artă al României, dar și o serie de fotografii de epocă, realizate în anul 1937, care reflectă lucrările de execuție și amplasare a Coloanei fără Sfârșit, parte a Ansamblului Monumental Calea Eroilor de la Târgu Jiu, România, precum și un film al regizorului român Cornel Mihalache, bazat pe textele filozofice ale artistului.

Figură centrală în mișcarea artistică modernă, Constantin Brâncuși (1876 Hobița, România – 1957, Paris, Franța), este considerat unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganța formei și utilizarea sensibilă a materialelor, combinând simplitatea artei populare românești cu rafinamentul avangardei pariziene. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea,  precum și importanța acordată luminii și spațiului sunt trăsăturile caracteristice ale creației lui Brâncuși. Opera sa a influențat profund conceptul modern de formă în sculptură, pictură și desen.

Supliciu, realizat în 1907 (bronz), face parte din Galeria de Artă Românească Modernă a Muzeului Național de Artă al României. 

Această sculptură încheie seria capetelor de expresie în poziție verticală. Este o lucrare unde atenția creatorului se mută pe reprezentarea emoțiilor modelului. Amputarea umărului, torsionarea gâtului, detaliile de finețe care structurează forma feței constituie o primă sinteză de limbaj modernist, în corespondență vizuală cu Auguste Rodin și Medardo Rosso.

În cadrul evenimentului, Banca Națională a Moldovei va lansa o monedă comemorativă din argint, dedicată împlinirii a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, care a fost emisă la solicitarea Muzeului Național de Artă al Moldovei, fapt ce conferă proiectului o dimensiune simbolică și instituțională accentuată. 

Evenimentul inaugural va reuni oficiali de rang înalt din conducerea Republicii Moldova, membri ai corpului diplomatic acreditat în Republica Moldova, reprezentanți ai instituțiilor culturale și ai mediului artistic, precum și invitați din România. Prezența acestora va conferi evenimentului o dimensiune diplomatică și culturală deosebită, subliniind importanța dialogului cultural dintre Republica Moldova și România.

Prezența operei lui Constantin Brâncuși la Chișinău va constitui un moment memorabil pentru viața culturală din Republica Moldova. Expunerea acesteia depășește, prin semnificația sa, cadrul unui eveniment expozițional, constituind un puternic gest de deschidere, precum și o expresie a valorilor culturale comune, dar și de solidaritate și dialog cultural între Republica Moldova și România. 

Sponsor General: VICTORIABANK

Partener permanent: OTP Bank

Expoziție realizată cu sprijinul: Fundației Familia Sturza din Chișinău și Î.M. VINĂRIA PURCARI  S.R.L.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: