segodnya.ua

31 de amenințări la adresa sectorului energetic al Moldovei. Ce vor face autoritățile în caz de blackout?

Guvernul a aprobat pe 11 decembrie regulamentul și planul de acțiuni pentru situații excepționale în sectorul energetic. Documentul descrie aproximativ 30 de amenințări și scenarii de urgență, precum și măsurile pe care autoritățile și companiile energetice trebuie să le întreprindă în condiții critice. Cea mai probabilă amenințare identificată este întreruperea livrării de gaze și, ca urmare, problemele legate de energia electrică.

Ce prevede planul anticriză

Documentul, care are peste o sută de pagini, descrie riscurile și planul de acțiune în cazul unei amenințări energetice. Acesta a fost elaborat pe baza metodologiei Rețelei Europene a Operatorilor de Sisteme de Transport al Energiei Electrice (ENTSO-E). Metodologia prevede diferite scenarii de criză, cum ar fi: stoparea livrării de gaze sau supraîncărcarea rețelelor electrice asociate; schimbări bruște de temperatură (răcire sau încălzire extremă); sabotaj intern, erori umane și chiar amenințări la adresa personalului din sectorul energetic.

Documentul menționează, de asemenea, că trei amenințări descrise în metodologia ENTSO-E nu sunt relevante pentru Republica Moldova: erupțiile vulcanice, accidente la centrale nucleare și întreruperea livrării de combustibil nuclear.

Fiecare scenariu de criză posibil are cinci niveluri de probabilitate — de la foarte scăzut la foarte ridicat — și cinci grade de consecințe — de la ușoare la foarte grave. Potrivit documentului, singura amenințare cu probabilitate foarte ridicată în Republica Moldova este stoparea livrării de gaze.

Printre consecințele posibile ale acestei amenințări se numără oprirea unor obiective generatoare de energie electrică, creșterea prețurilor pentru energie, deficitul de energie, restricționarea exportului de energie electrică (Moldova exportă energie regenerabilă) și avarii în sistemul energetic.

În acest context, producătorii de energie electrică trebuie să intensifice măsurile pentru generarea de energie, să efectueze reparații și să pună în funcțiune toate sistemele de rezervă disponibile.

O altă amenințare posibilă este supraîncărcarea sistemului energetic din cauza limitării livrării de gaze. Acest lucru poate duce la o presiune suplimentară asupra rețelelor electrice în perioadele reci sau calde, când oamenii folosesc masiv aparatele de aer condiționat. În plan, probabilitatea acestui scenariu este considerată ridicată.

În acest caz, operatorii rețelelor de transport al energiei electrice trebuie să monitorizeze constant situația, să elaboreze planuri pentru prevenirea supraîncărcărilor și să achiziționeze echipamente capabile să reducă presiunea.

Printre riscurile considerate cu probabilitate ridicată se numără și cele legate de reglementarea pieței de energie electrică; „fluxurile nedorite” din surse de energie regenerabilă; condițiile meteorologice nefavorabile (scăderea temperaturii la -10/-20 grade, precipitații abundente, inundații, ninsori, caniculă, vânt puternic, polei); avarii tehnice ale rețelelor electrice, erori umane și altele.

Cine nu va rămâne fără energie electrică în cazul deconectărilor în evantai

Documentul menționează instituțiile care vor beneficia de alimentare neîntreruptă cu energie electrică în cazul unor posibile întreruperi programate.

Prioritare sunt spitalele republicane, regionale, raionale și municipale,  Spitalul de Urgență, Centrul de Transfuzie a Sângelui, Agenția Națională pentru Sănătate Publică, orfelinatele și grădinițele.

Pe locul doi sunt stațiile de măsurare și pompare a gazelor, sistemele de termoficare centralizată care asigură servicii comunale sectorului rezidențial.

Pe locul trei sunt dispeceratele furnizorilor de resurse energetice și servicii comunale. Pe locul patru – Guvernul, Parlamentul, Administrația Prezidențială, Ministerul Apărării, SIS, MAI, Inspectoratul pentru Situații de Urgență, Serviciul de Protecție și Pază de Stat, Serviciul Vamal.

Aeroportul și alte infrastructuri de transport sunt pe locul cinci.

Câtă energie electrică produce și consumă Moldova

Planul prezintă date despre consumul și producerea energiei electrice în Republica Moldova. Astfel în  2023, consumul total al Moldovei, fără regiunea transnistreană, a fost de 4,3 mii de milioane kWh. Cele mai mari vârfuri de consum se înregistrează în perioadele de iarnă și vară, când consumul instantaneu ajunge la 1.000 MWh.

În 2023, cea mai mare parte a celor 4,3 mii de milioane kWh consumate în țară au fost achiziționate de la Centrala de la Cuciurgan (situată în Transnistria) – 3,3 mii de milioane kWh. Alte 524,6 milioane kWh au fost produse de Termoelectrica Chișinău. Restul provine din surse regenerabile și de la CET-Nord din Bălți și Hidrocentrala de la Costești.

Capacitatea potențială a sistemului energetic al Republicii Moldova, fără a lua în considerare Transnistria, este de 727 MWh, dintre care 324 MWh sunt produși de compania Termoelectrica, iar alți 37,4 MWh — de CET-Nord. Hidrocentrala de la Costești poate genera până la 16,4 MWh. Alte 350,3 MWh provin din surse regenerabile, dintre care 220,95 MWh — panouri solare, 122,5 MWh — turbine eoliene, iar 6,86 MWh — instalații pentru producerea energiei electrice din biogaz.

În afară de cele 727 MWh, se mai produc 87,1 MWh din alte surse, cum ar fi instalații vechi ale fabricilor de zahăr construite între 1956 și 1981.

În Transnistria există posibilitatea de a genera 2,6 mii MWh, dintre care 2,52 MWh revin Centralei Electrice de la Cuciurgan, iar restul — Hidrocentralei de la Dubăsari și Centralei Termoelectrice a întreprinderii „Tirotex”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Estonia va avea ambasadă la Chișinău. Grosu: „Un lucru care spune mult despre relațiile noastre”

Estonia va deschide o ambasadă la Chișinău, care urmează să devină operațională în a doua parte a acestui an. Anunțul a fost făcut de președintele Parlamentului, Igor Grosu, în cadrul vizitei oficiale a șefilor parlamentelor din Estonia, Letonia și Lituania în Republica Moldova.

Potrivit lui Igor Grosu, decizia autorităților de la Tallinn este un semn clar de prietenie, solidaritate și încredere față de Republica Moldova și confirmă nivelul înalt al relațiilor dintre Chișinău și statele baltice. Odată cu deschiderea misiunii diplomatice estoniene, toate cele trei state baltice vor avea ambasade la Chișinău.

„Astfel, toate cele trei state baltice vor avea ambasade în Republica Moldova. Un lucru care spune mult despre nivelul relațiilor noastre. De fiecare dată când vorbim despre aderarea la Uniunea Europeană, privim firesc spre dumneavoastră. Pentru că știți ce înseamnă să ieși dintr-o zonă gri a istoriei, să rupi dependențe, să reformezi instituții și să alegi ferm libertatea. Parcursul statelor baltice ne arată că transformarea este posibilă”, a declarat oficialul.

Igor Grosu a accentuat că parcursul european al Republicii Moldova nu mai este o chestiune de „dacă”, ci de „când”, iar acest termen depinde de efortul intern și de sprijinul partenerilor europeni.

Igor Grosu a evidențiat și cooperarea practică dintre Republica Moldova și statele baltice. Estonia este principalul partener al țării în procesul de digitalizare a serviciilor publice, experiența estoniană contribuind la construirea unor instituții mai eficiente și mai transparente. Letonia sprijină formarea noii generații de funcționari publici prin programe de instruire în drept european și economie, iar Lituania susține proiecte de energie regenerabilă în spitale, școli și grădinițe, menite să sporească independența energetică și să reducă costurile pentru instituțiile publice.

Președintele Riigikogu al Republicii Estonia, Lauri Hussar, a precizat, în debutul intervenției sale, că vizita comună a speakerilor baltici a fost discutată de mai mulți ani și are loc acum datorită direcției europene asumate de Republica Moldova:

„Sunt foarte bucuros să spun aici cu voce tare și să vă asigur că noi suntem aici pentru că vreți să vă integrați în Uniunea Europeană. Vă sprijinim pe această cale, în acest proces. Vă ajutăm și vă sugerăm chiar și mai mult. În conformitate cu ceea ce ați făcut deja, ceea ce ați realizat, pot să spun că, într-adevăr, aparțineți marii familii europene. Acolo este locul Republicii Moldova”, a menționat acesta.

Președintele Seimasului Republicii Lituania, Juozas Olekas, a anunțat că extinderea Uniunii Europene va fi o prioritate majoră pentru Lituania la nivel comunitar în următorii ani.

„ Procesul de integrare europeană este impresionant, vedem ambiția moldovenilor de a implementa reforme, iar această perioadă reprezintă o oportunitate unică pentru țara dumneavoastră. În 2027, Lituania va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene, iar extinderea Uniunii Europene va fi în topul agendei noastre, alături de securitate și apărare”, a menționat oficialul.

La rândul său, președinta Saeimei Republicii Letonia, Daiga Mieriņa, a reiterat sprijinul ferm al Letoniei pentru parcursul european al Republicii Moldova, subliniind că Chișinăul este perceput la Riga ca parte integrantă a familiei europene.

„Din partea noastră, suntem gata să facem tot ce este necesar pentru ca procesul de integrare să fie pe cât de rapid este nevoie. Letonia este gata să continue instruirea funcționarilor publici pentru a acoperi necesitățile de capacitate instituțională”, a spus aceasta.

În același timp, Daiga Mieriņa a făcut referire la cooperarea în domeniul securității și apărării, apreciind eforturile autorităților de la Chișinău în acest sector.

„Ne bucurăm să auzim că ați dublat bugetul de apărare. Fiecare euro investit în apărarea națională ne face pe toți mai puternici împotriva agresorului. Moldova este parte a familiei europene și vrem să continuăm să lucrăm împreună pentru ca integrarea să aibă loc cât mai curând”, a conchis președinta Saeimei.

***

Președinții parlamentelor din Letonia, Lituania și Estonia se află la Chișinău în perioada 2–4 februarie, într-o vizită oficială efectuată la invitația președintelui Parlamentul Republicii Moldova, Igor Grosu.

Pe 3 februarie, începând cu ora 10:30, oficialii celor trei state vor rosti discursuri în plenul Legislativului, în cadrul ședinței solemne de inaugurare a sesiunii parlamentare de primăvară, urmând ulterior întrevederi cu președinții fracțiunilor parlamentare.

Agenda vizitei mai include întâlniri cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, prim-ministrul Alexandru Munteanu, viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, precum și viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: