Externe

Kievul pregătește sancțiuni pentru senatoarea Diana Șoșoancă, care vrea ca România să invadeze Ucrainei și să anexeze mai multe teritorii

Malvina Cojocari
| 24 martie, 2023
14:12

Ucraina a anunțat vineri că inițiază impunerea de sancțiuni împotriva senatoarei Dianei Şoşoacă, ca „persoană care reprezintă o amenințare la adresa securității naționale”. Reacția Kievului vine după ce senatoarea a depus un proiect de lege prin care cere ca România să anexeze mai multe teritorii ale Ucrainei, scrie HotNews.

Reacția Ucrainei a venit prin purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe de la Kiev, Oleg Nikolenko, care acuză „un exemplu clasic din cartea de metodică a revanșismului rus”.

„Mass-media: Senatorul Parlamentului României Diana Şoşoacă a inițiat un proiect de lege prin care se propune anexarea de către România a unei părți a regiunii de sud a Ucrainei. Prin acest demers, politicianul marginal încearcă să „recupereze identitatea culturală a populației românești”.
Un exemplu clasic din cartea de metodică a revanșismului rus. Condamnăm ferm încercarea de a pune sub semnul întrebării integritatea teritorială a Ucrainei, de a submina spiritul de bună vecinătate dintre Ucraina și România.
MAE al Ucrainei inițiază impunerea de sancțiuni împotriva Dianei Şoşoacă ca persoană care reprezintă o amenințare la adresa securității naționale”, a scris pe Facebook oficialul ucrainean.

De ce s-a înfuriat Kievul

Senatoarea Diana Șoșoacă cere anexarea prin lege a teritoriilor din vechiul regat al României, care acum sunt în Ucraina. Șoșoacă – invitată frecvent la evenimentele găzduite de ambasadorul Rusiei în România, Valery Kuzmin – a depus luni un proiect de lege care prevede denunțarea de către țara noastră a „Tratatului cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina”.

Proiectul de lege „pentru modificarea Legii nr. 129/1997 pentru ratificarea Tratatului cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina” depus de Șoșoacă prevede:

„Articolul unic se transformă în Art. 1. După Art. 1 se introduc următoarele articole:
Art. 2 – În temeiul art. 27 din Tratat, acesta va fi denunțat de partea română în anul 2027, cu respectarea termenului de încunoștințare de cel puțin 1 an înainte de expirarea perioadei de valabilitate.
Art. 3 – România anexează teritoriile istorice care i-au aparținut, respectiv Nordul Bucovinei, Herța, Bugeacul (Cahul, Bolgrad, Ismail), Maramureșul istoric și Insula Șerpilor.
Art. 4 – După adoptarea prezentei legi și publicarea în Monitorul Oficial vor fi notificate autoritățile competente, inclusiv ONU, pentru aducerea la îndeplinire a dispozițiilor legii”.

„Cel mai mare act de trădare postdecembrist”

„Pornind de la Dreptul natural și legitim al unității naționale și de la faptul că reunificarea națională este necesară din mai multe considerente – pentru reparație istorică, socială, morală și economică, dar și pentru interesele geostrategice ale României, mai ales în contextele invocate de NATO și UE – solicităm anexarea teritoriilor istorice ale României, respectiv Nordul Bucovinei, Herța, Buceagul (Cahul, Bolgrad și Ismail), Maramureșul istoric și Insula Șerpilor, teritorii românești furate de URSS și deținute abuziv de Ucraina.
Prin acest demers dorim să fie anulat cel mai mare act de trădare postdecembrist, respectiv Tratatul de buna vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina, ratificat prin Legea nr. 129/1997, prin care s-a recunoscut Pactul Ribbentrop-Molotov.
De asemenea, prin acest demers dorim să recuperăm identitatea culturală, tradițiile, obiceiurile și religia populației românești estimată la aproximativ 1 milion de români, inclusiv familii mixte.
Argumentul că prin semnarea acestui tratat se realiza integrarea țării noastre în NATO este fals, întrucât polonezii au aderat la NATO înaintea noastră, în 1999, fara sa semneze vreun document de recunoaștere a Pactului Ribbentrop Molotov”, susține senatoarea neafiliată în expunerea de motive a proiectului.
Ea vorbește și despre „disprețul și batjocura statului ucrainean față de statul român si cetățenii de etnie română ce trăiesc în teritoriile ocupate vremelnic, exprimat prin adoptarea Legii minorităților naționale în anul 2022”: „Reiterăm solicitarea de a ni se înapoia teritoriile deținute pe nedrept de către Ucraina, împreună cu cetățenii de etnie română: Nordul Bucovinei, Herța, Buceagul (Cahul, Bolgrad și Ismail), Maramureșul istoric și Insula Șerpilor, teritorii românești furate de URSS și deținute abuziv de Ucraina”.

Musafir al lui Kuzmin

Șoșoacă este invitată la evenimentele găzduite de ambasadorul Rusiei în România, Valery Kuzmin, după ce Rusia a invadat Ucraina.

În noiembrie 2022, Ambasadorul Rusiei la București, Valery Kuzmin, a sărbătorit Ziua Unității Naționale a Rusiei cu numeroase figuri cunoscute din România, precum senatorul Diana Șoșoacă, fostul europarlamentar Adrian Severin și „peste 20 de membri ai corpului diplomatic din statele prietenoase”.

În 9 februarie 2023, Ambasada Rusiei la Bucureștia găzduit „o recepție cu ocazia Zilei Diplomatului Rus, la care au fost prezenți reprezentanți ai corpului diplomatic, ai Parlamentului României, ai mai multor agenții guvernamentale, medii de afaceri, mass-media, ONG-uri, oameni de știință și de cultură, precum și compatrioți”.

„Un act de înaltă trădare”

În ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului în care a fost adoptată „Declaraţia Parlamentului României” la împlinirea, în 24 februarie, a unui an de la declanşarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei, Diana Șoșoacă a acuzat de la tribună „un act de înaltă trădare”.

Diana Șoșoacă a luat cuvântul în timp ce parlamentarii dezbăteau declarația privind sprijinul României pentru Ucraina și a susținut că toate acțiunile de la București arată că „România a devenit teatru de război”, iar „românii vor deveni carne de tun”. Președintele de ședință i-a tăiat microfonul Dianei Șoșoacă, după ce aceasta a lansat de la tribună acuzații de trădare.

„Este foarte interesant că din decembrie pe teritoriul NATO au loc operațiuni cu trupe militare din Spania (…)
Noi, vezi Doamne, domnul președinte Iohannis, aprobă toate solicitările NATO care vin ca răspuns la provocări. Provocările cui?
Ucraina nu este membru NATO. Tot ce se întâmplă acolo este de fapt un conflict între SUA și Federația Rusă, iar teritoriul României este un fel de teatru de răboi.
Românii vor fi folosiți drept carne de tun (…)
De ce nu își dorește nimeni negocieri de pace? Dacă vorbești despre pace, ești numit putinist. Dacă vorbești despre Ucraina, ești numit hitlerist. Nazismul este în floare.
Ceea ce faceți cu teritoriul României este un act de înaltă trădare. Nu sunt nici alături de Ucraina, nici alături de Rusia. Vreau să știu în cât timp timp va veni NATO să apere România, dacă țara noastră va fi atacată. Vor veni în 72 de ore și până atunci ne vom descurca cum putem”, a clamat Șoșoacă.
Ea a acuzat că Iohannis, „un preşedinte cu cetăţenie germană”, „face interesele Austriei şi Germaniei” și „vinde ţara”.

Șoșoacă și-a continuat discursul avertizând că „mai avem un pas şi vom fi solicitaţi probabil după o lună de la intrarea în război, încălcând Constituţia, să aprobăm intrarea României în război”.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Diana Şoşoacă, Киев

Știri similare

Politică

Ruslan Stefanciuk i-a mulțumit Maiei Sandu pentru „ajutorul militar, financiar, umanitar și politic”. Cu cine s-a întâlnit președinta la Kiev

Politică

Dodon se contrazice? În decembrie îi sugera Maiei Sandu să meargă la Kiev, în ianuarie o critică pentru vizită

Politică

„Am fost despărțiți cu sârmă ghimpată, ni s-a interzis limba”. Despre ce au vorbit Nicușor Dan și Maia Sandu în prima conferință comună

Ana-Maria Dolghii
| 10 iunie, 2025
16:59

Președinta Maia Sandu și omologul său din România, Nicușor Dan, care se află în vizită la Chișinău, au susținut o conferință de presă, după întrevederea pe care au avut-o. Discuțiile au vizat întărirea relațiilor bilaterale, dezvoltarea mijloacelor comune de răspuns la războiul hibrid dus de Federația Rusă și integrarea europeană a Republicii Moldova. Nicușor Dan a dat asigurări că România va continua să sprijine aderarea Republicii Moldova la UE și și-a exprimat încrederea că, în urma alegerilor parlamentare din această toamnă, forțele politice pro-europene vor câștiga.

Războiul hibrid rusesc

Liderul de la Cotroceni a declarat că a discutat cu președinta Sandu subiectul combaterii războiului hibrid rusesc.

„Cea mai mare amenințare a prezentului este, evident, Federația Rusă. Dincolo de războiul din Ucraina care generează insecuritate în toată zona, trebuie să fim foarte atenți și să avem mijloace comune răspuns la războiul hibrid. Și am vorbit azi despre colaborarea în această direcție”, a precizat președintele.

La rândul său, Maia Sandu a subliniat că atacurile hibride ale Rusiei sunt îndreptate împotriva țărilor democratice și care susțin Ucraina în lupta sa împotriva agresiunii ruse.

„Atât Republica Moldova, cât și România știu ce înseamnă această amenințare. Am fost ținta unor atacuri grave, menite să se slăbească și să ne dezbine, să ne rupă în tabere opuse, între adevăr și minciună, să ne erodeze încrederea unii în alții și să ne împiedice să construim împreună un viitor pașnic. Dar noi rezistăm. (…) Pericolul nu a dispărut, din potrivă. (…) De aceea trebuie să rămânem vigilenți, să învățăm unii de la alții, să investim în educație, să fim uniți, să ne apărăm reciproc, ca parteneri, ca prieteni, ca frați și surori.

Istoria ne-a arătat, cu o durere greu de pus în cuvinte, ce se poate întâmpla atunci când nu reușim să ne apărăm de rău. Am fost despărțiți cu sârmă ghimpată, ni s-a interzis limba, părinții și bunicii noștri au fost deportați, familiile – destrămate, iar cultura și tradițiile – subminate. Au fost vremuri în care oamenilor li se lua dreptul de a simți, de a vorbi, de a spera”, a punctat ea.

Colaborarea bilaterală

Cei doi șefi de stat au vorbit, în cadrul întrevederii, și despre relațiile bilaterale dintre Republica Moldova și România.

Maia Sandu a precizat că a fost abordat subiectul problemei cozilor de la vamălile de la frontiera dintre cele două state. „Am vorbit cu dl. președinte despre nevoia de a reduce timpii de așteptare de la frontieră. Prutul trebuie să fie o punte, nu o piedică”, a precizat ea.

Nicușor Dan a menționat, la rândul său, că au discutat despre consolidarea cooperării în toate domeniile în care are loc. „Vorbim, cum ați spus, de domeniul energetic, proiectele de interconectare, vorbim de infrastructură, pentru ca R. Moldova să fie mai aproape de piața europeană. Am vorbit de vamă, bineînțeles. Am vorbit, de asemenea, de necesitatea ca companiile românești să investească mai mult în Republica Moldova și de acel fond de garantare pe care România îl promite mediului privat de mai mult timp, de proiecte comune de educație care să continue”, a spus acesta.

Aderarea Republicii Moldova la UE

Cei doi șefi de stat au vorbit și despre procesul de aderare al Republicii Moldova la UE.

„Republica Moldova este în mijlocul procesului de aderare la Uniunea Europeană. România a ales acest drum mai demult și a trăit schimbări semnificative spre un trai mai bun. Oricât s-ar strădui unele voci ale Kremlinului să strige, vedem modernizarea României în toate domeniile: de la salarii și pensii mai mari la autostrăzi, afaceri de succes, universități moderne și tot mai multe comunități prospere. (…) România ne este alături pe acest drum cu experiență, cu sprijin concret, dar mai ales cu o voce fermă la Bruxelles, o voce care ne apără interesele, ne susține aspirațiile. Pentru asta vă suntem recunoscători. (…) Moldova nu vine doar să primească, ci vine să contribuie, să fie parte dintr-o Europă mai puternică și mai unită, alături de România, așa cum este și firesc”, spus Maia Sandu.

Iar Președintele Dan a declarat că prezența sa la Chișinău este „o garanție” a continuării spriijinului pe care România îl acordă Republicii Moldova, inclusiv în procesul de integrare europeană.

„Urmează o etapă importantă – 28 septembrie, Sunt foarte optimist că, așa cum au făcut-o de câteva ori în perioada recentă, cetățenii R. Moldova vor avea spiritul civic necesar pentru a păstra direcția europeană pe care R. Moldova și-a construit-o”, a adăugat liderul de la Cotroceni.

Precizăm că Nicușor Dan întreprinde pe 10 iunie prima sa vizită în Republica Moldova de când a preluat funcția de președinte al României, în luna mai.