Ai încă un motiv să intri în posesia cardului vedetă de la Victoriabank – STAR Card, pentru că am pregătit o MEGA surpriză pentru toți deținătorii lui.
În perioada 15 iulie – 15 octombrie 2020, la prima cumpărătură cu un STAR Card primești garantat 200 de puncte STAR (1 punct STAR = 1 MDL)
Și asta nu e tot!
12 norocoși, deținători STAR Card, care vor efectua în această perioadă cumpărături de minim 300 de lei vor primi înapoi toți banii utilizați.
Nici aceasta nu e tot!
Pe final de promoție, alți 5 clienți STAR Card vor primi de 10 ori mai mult decât suma tranzacționată în perioada promoției.
Campania este împărțită în 6 etape, după cum urmează:
Premiul garantat reprezintă 200 de puncte STAR, acordate pentru prima cumpărătură efectuată cu STAR Card la comercianți (utilizând POS) sau în Internet (inclusiv plățile comunale prin VB24 Web/VB24 Mobile), în loc de 10 puncte, conform condițiilor generale. Punctele pentru prima tranzacție non cash, efectuată la comercianți, utilizând POS sau în internet, inclusiv plățile comunale prin VB24 Web / VB24 Mobile, pot fi obținute de către deținătorii de carduri de credit STAR Card indiferent de faptul dacă contractele de credit au fost semnate înainte sau în perioada Campaniei vizate. Pentru această categorie de premii vor fi eligibili și angajații băncii și persoanele afiliate acestora.
Premiile intermediare vor fi acordate celor 2 câștigători selectați, aleatoriu, și reprezintă mărimea netă a sumei totale de tranzacții efectuate cu STAR Card și multiplicată cu 5, dar nu mai mult de 5 000 MDL.
Pe final de promoție, vor fi selectați 5 câștigători ai premiilor finale. Premiul final reprezintă suma totală a tranzacțiilor în perioada 15.07 – 15.10.2020, efectuate cu STAR Card, multiplicată cu 10, maxim 50 000 MDL.
Calculul premiilor intermediare și celor finale include toate tranzacțiile cu cardul la comercianți, utilizând POS, sau în internet, inclusiv plățile comunale prin VB24 Web și VB24 Mobile, indiferent de suma tranzacției.
Tragerea la sorți a câștigătorilor intermediari și finali va fi realizată în decurs de 7 zile de la finalizarea etapei în desfășurare, prin intermediul platformei www.random.org.
Statutul lui Dumitru Vartic în dosarul privind decesul soției sale, Ludmila Vartic, a fost schimbat. Acesta a devenit învinuit, după ce până acum avea calitatea de bănuit. Totodată, Dumitru Vartic a fost pus sub acuzare pentru două episoade infracționale. De asemenea, în privința învinuitului a fost aplicată măsura preventivă sub formă de obligare de a nu părăsi țara, cu aplicarea consemnului la frontieră. Informațiile au fost comunicate de Procuratura Generală pe 25 mai.
Conform Procuraturii Generale, Dumitru Vartic, cercetat în cauza penală privind violența în familie soldată cu decesul Liudmilei Vartic, a fost pus sub învinuire pe 22 mai 2026 de către procurorul de caz din cadrul Procuraturii municipiului Chișinău, Oficiul Râșcani.
Bărbatului i-au fost incriminate două capete de acuzare: violență în familie soldată cu tentativă de sinucidere (art. 201¹ alin. (3) lit. b) din Codul penal), pentru acțiuni pretins comise în luna noiembrie 2025, când victima ar fi avut o tentativă de sinucidere ca urmare a actelor de violență exercitate asupra acesteia; și violență în familie soldată cu sinuciderea victimei la 3 martie 2026 (art. 201¹ alin. (3) lit. b) din Codul penal).
Conform Procuraturii Generale, învinuitului i se impută acțiuni și inacțiuni intenționate comise asupra unui membru de familie, inclusiv prin intermediul tehnologiilor informaționale și al comunicațiilor electronice, manifestate prin izolare, intimidare în scopul impunerii voinței și exercitării controlului asupra victimei, precum și prin interzicerea utilizării bunurilor și resurselor comune, acțiuni care, potrivit acuzării, ar fi determinat tentativa de sinucidere și ulterior sinuciderea victimei.
Totodată, în privința învinuitului a fost aplicată măsura preventivă sub formă de obligare de a nu părăsi țara, cu aplicarea consemnului la frontieră.
Conform procurorilor, urmărirea penală este în continuare în desfășurare, fiind așteptate rezultatele expertizei medico-legale suplimentare în comisie. La fel, după recepționarea tuturor rezultatelor expertizelor dispuse, urmează a fi numită și expertiza psihologico-psihiatrică post mortem.
***
Ludmila Vartic, fostă educatoare la o grădiniță din Hîncești și mamă a două fetițe, a decedat pe 3 martie 2026 după ce ar fi căzut de la etajul 11 al unui bloc din Chișinău. Mai multe ONG-uri și activiști au calificat cazul drept femicid, susținând că soțul acesteia, Dumitru Vartic, ar fi exercitat abuzuri asupra femeii timp de mai mulți ani. Dumitru Vartic a respins acuzațiile. Pe fondul reacțiilor publice, Dumitru Vartic și-a dat demisia din funcția de vicepreședinte al raionului Hîncești. De asemenea, Partidul Acțiune și Solidaritate l-a exclus din rândurile sale.
Pe marginea cazului a fost inițiat un dosar pentru violență în familie soldată cu determinare la suicid, în care Dumitru Vartic avea până acum statut de bănuit.
Fraudele bancare online nu mai înseamnă doar mesaje suspecte sau apeluri evidente. Astăzi, escrocii construiesc scenarii credibile, folosesc date reale despre victime și exploatează emoțiile pentru a obține acces la bani sau credite. În partea a doua a interviului pentru rubrica „Sfaturile expertului”, Marina Zanoga, directoare a Ariei Legalitate din cadrul Energbank, explică cum poate fi recunoscută o tentativă de fraudă înainte să fie prea târziu și ce măsuri pot face diferența între prevenție și pierderi financiare majore.
Pentru cei care nu au reusit să citească prima parte, vedeți AICI.
Care sunt semnalele concrete prin care o persoană poate identifica imediat o tentativă de fraudă, chiar și atunci când scenariul pare plauzibil?
Orice fraudă urmează aproape același scenariu. Când îl recunoști, ești deja mai protejat. Totul începe printr-un contact neașteptat: un apel, SMS, e-mail sau un mesaj pe WhatsApp. Urmează imediat o poveste construită să provoace emoție sau panică: contul tău este în pericol, ai câștigat un premiu, ai un colet blocat sau cineva încearcă să ia un credit în numele tău. Apoi apare presiunea timpului. Ți se spune să acționezi imediat, fără să verifici informația sau să închizi apelul. Transmiteți codul ca să confirmăm sau verificăm comanda etc. În grabă nu ești atent că ai dat un cod care a venit de la o bancă nu companie poștală și de fapt ai confirmat o tranzacție de care poate nici nu știi. Exact această urgență artificială este unul dintre cele mai clare semne ale fraudei. În paralel, ți se cere o acțiune: să oferi un cod, să accesezi un link, să instalezi o aplicație sau să transferi/depui bani. Dacă solicitarea pare neobișnuită sau prea insistentă, trebuie tratată cu maximă prudență. Dacă încerci să te opui, ceri clarificări, pui întrebări și întâlnești rezistență este un semnal. Dacă vreai să schimbi limba de comunicare și ți se refuză, la fel e un semnal de alarmă.
Mulți cred că un număr afișat ca fiind al băncii garantează autenticitatea apelului. În realitate, numerele pot fi falsificate prin spoofing. La fel, faptul că interlocutorul știe numele tău sau banca unde ai cont nu înseamnă că este legitim. Un alt semnal important este reacția atunci când vrei să verifici informația. Un angajat real al băncii îți va spune că poți suna înapoi sau merge la sucursală. Un fraudator va încerca să te țină în apel și să te grăbească sau chiar facă să te simți vinovat.
Dacă simți presiune, urgență sau impresia că nu ai voie să verifici informația sau să te opui, oprește-te! Exact în acel moment ești cel mai aproape de o fraudă.
Există cazuri în care victimele sunt convinse nu doar să transfere economiile, ci și să contracteze un credit în favoarea escrocilor. Cum poate fi prevenită și gestionată o astfel de situație?
Din experiența mea, aceasta este una dintre cele mai dureroase forme de fraudă, pentru că lasă în urmă nu doar pierderea economiilor, ci și o datorie. Oricât de avansate ar fi mecanismele de protecție, nicio tehnologie nu poate înlocui complet vigilența clientului. Aici, educația financiară joacă un rol esențial, pentru că oricât nu s-ar investi în tehnologii și mecanisme de protecție, nici o tehnologie nu poate fi gardianul deciziilor clientului.
Astăzi, oamenii sunt obișnuiți cu servicii rapide și complet digitale, inclusiv credite accesate în câteva minute. Este o comoditate firească, iar băncile s-au adaptat acestei realități. Aceasta, însă, vine și cu o responsabilitate pe care o împărțim cu clientul.
Un credit contractat rămâne responsabilitatea persoanei care l-a autorizat, chiar dacă decizia a fost luată sub presiune emoțională sau în urma unei manipulări. Din experiența mea, multe victime cred sincer că investesc într-o oportunitate reală și înțeleg abia mai târziu că au fost implicate într-o schemă frauduloasă. Din punct de vedere juridic, însă, o tranzacție autorizată și un credit aprobat generează obligații.
Tocmai de aceea, băncile și clienții trebuie să fie parteneri în prevenirea fraudelor. Verificările suplimentare, confirmările de tranzacții sau solicitarea unor informații adiționale nu sunt bariere create de bancă, ci măsuri de protecție. Comunicăm mereu despre aceste riscuri, instruim angajații și investim în prevenție nu pentru a complica experiența clientului, ci pentru a proteja încrederea construită în timp și relațiile pe termen lung cu oamenii care aleg Energbank.
Cea mai ieftină formă de protecție financiară pe care o ai la dispoziție este vigilența fiecăruia.
Ce măsuri concrete de protecție a clienților are implementate Energbank și cum detectează banca operațiunile suspecte în timp real?
Protecția clienților nu ține doar de tehnologie, ci în primul rând de oameni.
Da, implementăm sisteme moderne de monitorizare a tranzacțiilor suspecte și mecanisme tehnice pentru prevenirea accesului neautorizat la dispozitive, adaptându-ne constant la un peisaj al fraudelor care evoluează rapid. Colaborăm cu Banca Națională și cu autoritățile competente, pentru că lupta împotriva fraudei nu poate fi dusă de un singur actor, dar printr-un efort comun.
Totuși, din experiența mea, cea mai importantă linie de apărare rămâne factorul uman. Îmi vine în minte un caz concret care spune uneori mai mult decât orice sistem tehnic. Un client fidel, pe care îl cunoșteam de ani de zile, a venit într-o zi să închidă toate depozitele, într-o sumă semnificativă. Comportamentul lui era neobișnuit: grăbit, tensionat, mereu în apeluri telefonice și cu răspunsuri pregătite pentru orice întrebare.
În mod normal, o astfel de cerere ar fi putut fi procesată rapid. Colegii noștri însă au ales să nu se oprească la procedură. Nu l-au acuzat sau blocat. Au purtat o discuție calmă, de clarificare, creând un spațiu de încredere. Treptat, a devenit clar că era vorba despre o schemă de investiții și despre un transfer iminent. Intervenția lor a oprit frauda, nu prin tehnologie, ci prin dialog.
Astfel de situații nu pot fi replicate întotdeauna în mediul digital, unde interacțiunea umană este limitată. Dar ori de câte ori avem ocazia și există un semnal de risc, mergem mai departe decât procedura standard. Pentru că, dincolo de conturi și tranzacții, vorbim despre oameni și despre responsabilitatea de a-i proteja.
Există posibilitatea legală de a recupera banii în cazul unei fraude confirmate și care sunt pașii pe care trebuie să îi urmezi?
Prima și cea mai importantă lecție despre recuperarea banilor pierduți într-o fraudă este că ești contra cronometru. Din momentul în care banii ies din cont, fiecare secundă contează. Fraudatorii sunt organizați și rapizi. Banii sunt mutați în lanț, sumele sunt fragmentate, transferate în conturi din alte țări sau convertite în criptomonede în câteva minute. Cu cât trece mai mult timp până la reacție, cu atât șansele de recuperare scad.
Primul pas este să suni imediat banca. Nu mâine, nu după ce te consulți cu cineva, ci în acel moment. În primele minute există uneori posibilitatea tehnică de a bloca sau rechema o tranzacție. Concomitent, blochezi cardul, blochezi accesul la aplicația bancară ca să oprești orice altă operațiune neautorizată. Al doilea pas este depunerea unei plângeri la poliție. Fără acest pas nu există dosar, nu există investigație oficială.
Trebuie să menționez și un aspect mai puțin confortabil: dacă un client divulgă voluntar coduri de confirmare, PIN-ul sau datele de acces, chiar și sub presiune emoțională, situația juridică poate deveni considerabil mai complicată.
De aceea, în toate acțiunile noastre: campanii, spoturi, discuții directe cu clienții, transmitem același mesaj – prevenția este mult mai valoroasă decât orice procedură de recuperare. Un moment de atenție înainte de a acționa nu costă nimic, dar poate face diferența.
Ce formate de informare a clienților s-au dovedit cu adevărat eficiente la Energbank și ce poate face o bancă dincolo de comunicatele clasice?
Într-o lume în care oamenii sunt expuși constant la informație, formatele clasice precum ghidurile sau bannerele nu mai sunt suficiente. Din experiența noastră, funcționează cel mai bine comunicarea acolo unde este clientul: pe telefon, în rețelele sociale, în mesaje scurte și clare. O poveste de câteva zeci de secunde are adesea mai mult impact decât explicații tehnice, pentru că oamenii reacționează la situații reale, nu la statistici. De aceea, integrăm informarea în toate punctele de contact cu clientul, de la sucursală până la aplicația mobilă, și ne propunem să transformăm fiecare interacțiune într-o oportunitate de a întări vigilența și construi încrederea.
În final, este un efort comun, al băncilor, autorităților și presei, pentru că frauda este un risc care ne privește pe toți.
BIO
Marina Zanoga este Directoare a Ariei Legalitate în cadrul B.C. „Energbank” S.A., avocat cu peste 18 ani de experiență și profesionist certificat ACAMS (Association of Certified Anti-Money Laundering Specialists), cu expertiză în domeniile bancar, financiar, al serviciilor de plată, conformității și guvernanței corporative. A oferit consultanță unor instituții financiare, investitori și organizații de top în cadrul unor proiecte complexe și tranzacții de amploare și coordonează activitatea juridică și de guvernanță corporativă în cadrul Energbank. De asemenea, face parte din Consiliul Biroul Istoriilor de Credit.
În România s-a încheiat votul privind denumirea unui parc din București. Dacă inițial în sondaj conducea „Parcul Maia Sandu”, la finalul procesului de vot a câștigat denumirea „Parcul Donald Trump” – idee formulată de primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, care a decis organizarea sondajului după apariția unor reacții critice la propunerea sa.
În total, pentru „Donald Trump” și-au exprimat votul 28 071 de persoane.
Respondenții au ales și denumirea unui patinoar din București. Aceștia au optat pentru „Doru Tureanu”, fost hocheist român.
***
Pe 7 aprilie 2026, Daniel Băluță anunța că noul parc din Sectorul 4 din București, amenajat lângă Parcul Tudor Arghezi, va purta numele „actualului președinte al Statelor Unite, Donald J. Trump, ca simbol al prieteniei și valorilor comune care ne unesc”. Pe 18 mai, Băluță a spus că unii bucureșteni „au îmbrățișat această idee”, ca extinderea Parcului Tudor Arghezi să se numească Parcul Donald Trump, însă „alții au fost extrem de nervoși pe acest subiect”, motiv pentru care a fost lansat un sondaj.
Pentru extinderea Parcului Tudor Arghezi, votanții au putut alege între: Maia Sandu, Donald Trump, Barack Obama, Jacques Chirac, Vaclav Havel, Emmanuel Macron, Joe Biden, Angela Merkel, Francois Mitterrand și Helmut Kohl. Pe 20 mai, din totalul a peste 4 000 de persoane care și-au exprimat votul, 61% au votat ca noul parc să se numească „Maia Sandu”, 15% „Donald Trump” și 15% „Barack Obama”.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, și omologul său belarus, Alexandr Lukașenko, a avut duminică, 24 mai, o discuție la telefon — prima de la declanșarea invaziei la scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei. Cei doi oficiali au discutat despre îmbunătățirea relațiilor bilaterale și riscurile pentru Belarus — un aliat al Moscovei — în cazul implicării în război.
Conform serviciului de presă al președintelui belarus, convorbirea a avut loc la inițiativa părții franceze. Macron și Lukașenko au discutat despre „problemele regionale și relațiile Belarusului cu UE și, în special, cu Franța”.
Surse ale postului francez de televiziune TF1/LCI au confirmat că discuția a avut loc. Potrivit acestora, Macron „a subliniat riscurile pentru Belarus legate de o posibilă implicare în războiul agresiv al Rusiei împotriva Ucrainei”. „De asemenea, el i-a cerut lui Alexandr Lukașenko să întreprindă pașii necesari pentru îmbunătățirea relațiilor dintre Belarus și Europa”, a declarat interlocutorul postului TV.
Ultima discuție telefonică dintre Emmanuel Macron și Alexandr Lukașenko a avut loc 26 februarie 2022 — la două zile după declanșarea invaziei ruse la scară largă asupra Ucrainei. Atunci, președintele Franței a declarat că i-a cerut omologului său belarus „să asigure retragerea trupelor ruse de pe teritoriul țării sale” și că Belarus nu trebuie să devină „un complice de facto al Rusiei în războiul împotriva Ucrainei”.
Apelul din 24 mai a avut loc după ce Rusia a lansat un atac cu „Oreșnik” asupra teritoriului Ucrainei. Macron a declarat că Franța „condamnă acest atac și utilizarea rachetei balistice „Oreșnik”, ceea ce demonstrează, în primul rând, o tentativă de escaladare suplimentară și impasul războiului agresiv”.
După revenirea lui Donald Trump la Casa Albă pentru al doilea mandat prezidențial, relațiile dintre Belarus și SUA au început să se îmbunătățească. În același timp, raporturile cu Europa rămân tensionate, iar sancțiunile europene continuă să fie în vigoare, chiar dacă Washingtonul ridică treptat restricțiile impuse Minskului, notează Meduza. Surse Bloomberg au afirmat că SUA fac presiuni asupra Ucrainei și cer Kievului să convingă statele europene să relaxeze restricțiile privind importul de îngrășăminte potasice din Belarus.
Începând cu 25 mai 2026, operatorii economici trebuie să țină cont de noi cerințe la introducerea mărfurilor pe teritoriul Uniunii Europene, prin România. Potrivit Serviciului Vamal al Republicii Moldova, modificările vizează procedurile de transmitere a informațiilor de siguranță și securitate, fiind obligatorie depunerea Declarației Sumare de Intrare în Sistemul de Control al Importurilor.
Potrivit Serviciului Vamal, Autoritatea Vamală Română a anunțat modificări legate de implementarea Fazei 6 a sistemului NCTS (Noul Sistem Computerizat de Tranzit) și de aplicarea Convenției privind regimul de tranzit comun. Modificările vizează procedurile privind transmiterea informațiilor de siguranță și securitate, fiind obligatorie depunerea Declarației Sumare de Intrare (ENS) în Sistemul de Control al Importurilor (ICS2).
Astfel, mediul de afaceri trebuie să țină cont de următoarele:
Dacă mărfurile intră pe teritoriul Uniunii Europene însoțite de o declarație de tranzit sau de un carnet TIR emis în Republica Moldova, este obligatorie depunerea declarației ENS în sistemul ICS2.
Dacă mărfurile intră fără declarație de tranzit sau carnet TIR, sunt necesare următoarele etape:
depunerea declarației ENS în sistemul ICS2;
transmiterea notificării de prezentare a mărfurilor în sistemul TSD-PN;
depunerea declarației de tranzit în sistemul NCTS-RO.
Potrivit Serviciului Vamal, în toate situațiile, operatorii economici trebuie să se asigure că dețin acces la sistemul ICS2 pentru depunerea declarațiilor sumare de intrare.
Pentru pregătirea accesului în sistem este necesar:
obținerea codului EORI;
deținerea unei semnături electronice calificate;
crearea sau actualizarea contului în sistemele informaționale vamale române;
configurarea profilurilor și acceselor necesare.
În contextul noilor cerințe și pentru evitarea eventualelor întârzieri sau blocaje la intrarea pe teritoriul Uniunii Europene, Serviciul Vamal a recomandat operatorilor economici aplicarea regimului de tranzit comun, cu depunerea declarațiilor la autoritatea vamală competentă și indicarea birourilor vamale implicate pe întregul itinerar până la destinație.
