stiri.md

Activistul John Onoje a murit. Acesta a locuit în ultimii ani în Belgia

Un cititor NewsMaker ne-a scris că activistul John Onoje, originar din Sierra Leone și care s-a refugiat în Republica Moldova în 1999, ar fi decedat la Bruxelles. Urmare a informațiilor, activistul Oleg Brega, care îl cunoștea pe Onoje, a confirmat pentru NewsMaker moartea acestuia. Onoje, în vârstă de 64 de ani, a murit pe 14 februarie 2024. NewsMaker nu a aflat motivul decesului. Sursele redacției au precizat doar că moartea activistului nu a fost una violentă. 

Un cititor NewsMaker ne-a scris pe 25 iunie că activistul John Onoje ar fi decedat la Bruxelles. Cititorul a remarcat că John Onoje nu a fost pe rețelele de socializare de mai multe luni și că o internaută a scris la o postare a activistului, unde a fost felicitat cu ziua de naștere, că a decedat.

NewsMaker l-a contactat pe activistul Oleg Brega, care îl cunoștea pe Onoje. Brega a confirmat pentru redacția noastră că Onoje a murit pe 14 februarie.

NewsMaker a solicitat un comentariu cu privire la circumstanțele decesului de la ambasadorul Republicii Moldova în Belgia Viorel Cibotaru. Deocamdată nu avem un răspuns.

Sursele NewsMaker au precizat că moartea nu a fost una violentă.

***

John Onoje a venit la Chișinău din Sierra Leone în 1999. În ianuarie 2011, el a dobândit cetățenia Republicii Moldova.

moldova.org a scris anterior că Onoje a părăsit micul stat african din vestul continentului când un război sângeros a început între musulmani și catolici. Potrivit sursei, între protestele împotriva comuniștilor și frica de mafie, John vindea ziare la piața centrală din Chișinău. În 2011, John s-a transformat din activist în politician, a aderat la PNL. Tot atunci, decidea să candideze pentru funcția de președinte. Pentru a depune dosarul complet avea nevoie de semnăturile de susţinere a 15 deputaţi în Parlament însă nu a câștigat susținerea. În noiembrie 2011, el protesta la Ministerul de Externe de la Chișinău, fiind nemulțumit de vizita ministrului Afacerilor Externe a Federației Ruse în Moldova. În 2012, Onoje spunea că a fost bătut într-un WC public din capitală, după ce cu o zi înainte fusese insultat rasial, în public, de liderul comuniștilor, Vladimir Voronin, relatează Europa Liberă. Înainte de aceasta el participase în capitală la mini-proteste împotriva demonstrațiilor antiguvernamentale ale comuniștilor și creștin-democraților. curaj.tv a scris că Onoje intenționa să candideze atât la Președinție, cât și la Parlament „dar abia la alegerile locale din 2015 a fost înregistrat ca independent”. Potrivit sursei, a fost votat de 487 de chișinăuieni ca să intre în consiliul local Chișinău, dar a fost insuficient. Sursa a mai scris, în 2019, că Onoje „de un an e plecat în Belgia și a obținut azil ca cetățean moldovean pentru că este persecutat acasă”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari | NewsMaker

CC: candidații la funcția de judecător constituțional scapă de Vetting, dar lista de sancțiuni a SIS rămâne valabilă

Curtea Constituțională (CC) a declarat inadmisibile o serie de sesizări cu privire la aspecte-cheie ale numirii judecătorilor CC, dar și persoane asociate măsurilor restrictive internaționale. Înalta Curte a decis că judecătorii CC pot deține funcția două mandate consecutive și nu a găsit temei pentru introducerea unei verificări obligatorii (vetting) sau pentru crearea unor comisii independente de selectare a candidaților. De asemenea, Curtea Constituțională a considerat legală includerea cetățenilor Republicii Moldova în lista subiecților asociați sancțiunilor internaționale de către Serviciul de Informații și Securitate (SIS). Precizările au fost făcute de președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, în cadrul unui briefing de presă din 18 septembrie.

Numirea judecătorilor CC

Procedura de numire a judecătorilor CC a fost contestată anterior de deputatul neafiliat Gaik Vartanean. Una dintre principalele sesizări se referea la norma legală care permite judecătorilor Curții Constituționale să dețină această funcție timp de două mandate. Autorul sesizării susținea că această prevedere subminează independența judecătorilor.

Totuși, Curtea Constituțională a avut o altă opinie. Domnica Manole a spus că, în decizia sa, instanța a subliniat că Constituția stabilește că judecătorii constituționali sunt numiți pentru un mandat de șase ani, dar nu prevede o limitare expresă a numărului de mandate, ca în cazul altor funcții înalte.

Curtea a constatat că autorul sesizării nu a argumentat în ce mod numirea unui judecător pentru al doilea mandat afectează independența judecătorilor. Mai mult, Curtea a reținut că durata mandatului judecătorilor constituționali nu coincide cu durata mandatului autorităților politice care au competența să-i numească în funcție, aceasta reprezentând o garanție suplimentară pentru independența lor. Prin urmare, dispoziția legală care permite două mandate pentru funcția de judecător constituțional nu contravine Constituției”, a menționat președinta CC.

Au fost respinse, de asemenea, cererile privind introducerea prin lege a obligativității unui concurs public pentru selectarea judecătorilor constituționali, crearea unei comisii de selecție independente și implementarea procedurii de vetting pentru candidați. Înalta Curte consideră că Constituția atribuie în mod clar competențe de numire celor trei autorități competente — Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii — și nu obligă legislatorul să introducă asemenea proceduri.

Cu privire la vetting-ul judecătorilor constituționali, Curtea a reținut că, deși în alte state vetting-ul judecătorilor constituționali a fost considerat ca având un scop legitim, obligativitatea acestuia nu decurge din prevederile Constituției Republicii Moldova invocate de autorul sesizării”, a spus Manole.

Cu privire la interzicerea ex-membrilor de partid să devină judecători CC, Curtea Constituțională a făcut trimitere la poziția Comisiei de la Veneția, subliniind că apartenența la un partid în trecut nu trebuie să constituie un obstacol, cu condiția ca magistratul să înceteze orice activitate politică înainte de depunerea jurământului.

Amintim că, în iunie, Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii au numit cinci din cei șase judecători noi ai Curții Constituționale. Trei dintre dintre aceștia sunt magistrați ai Înaltei Curți cărora le expirau mandatele. Anterior, NM a relatat cine a intrat în componența „nou-veche” a Curții Constituționale, ce acuzații au înaintat societatea civilă și opoziția autorităților și ce spune legea despre numirea judecătorilor constituționali.

Lista SIS

În cadrul briefing-ului, Domnica Manole a comunicat că obiecțiile formulate față de Legea privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale au fost, de asemenea, declarate inadmisibile. Reclamanții au contestat procedurile și criteriile de includere a persoanelor fizice sau juridice pe lista subiecților afiliația sancțiunilor internaționale de către Serviciul de Informații și Securitate, invocând încălcarea prezumției de nevinovăție și a dreptului la un proces echitabil.

Curtea a subliniat că includerea pe listă nu echivalează cu o acuzație penală sau cu o sancțiune, ci reprezintă o măsură preventivă de securitate. Curtea a observat că persoanele vizate au putut contesta ordinul Serviciului de Informații și Securitate de includere în listă în fața instanțelor de judecată, fapt care dovedește că dreptul la un proces echitabil poate fi exercitat, conform garanțiilor din Codul administrativ”, a declarat Domnica Manole.

Potrivit ei, autorii obiecțiilor nu au demonstrat modul în care normele contestate le-ar afecta alte drepturi. Aceasta a subliniat că o simplă enumerare a articolelor Constituției, fără argumente clare, nu constituie o critică veritabilă, iar Curtea nu-i poate substitui, în acest sens, pe autori.

În plus, președinta Curții Constituționale a menționat că prevederile contestate ale legii nu încalcă accesul la justiție, principiul nediscriminării sau prezumția de nevinovăție, deoarece nu sunt sancțiuni penale, ci măsuri preventive de securitate. Conform ei, Curtea nu a putut la o analiză în fond pe baza criticilor formulate, deoarece autorii nu au prezentat argumentele de rigoare.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: