Un cititor NewsMaker ne-a scris că activistul John Onoje, originar din Sierra Leone și care s-a refugiat în Republica Moldova în 1999, ar fi decedat la Bruxelles. Urmare a informațiilor, activistul Oleg Brega, care îl cunoștea pe Onoje, a confirmat pentru NewsMaker moartea acestuia. Onoje, în vârstă de 64 de ani, a murit pe 14 februarie 2024. NewsMaker nu a aflat motivul decesului. Sursele redacției au precizat doar că moartea activistului nu a fost una violentă.
Un cititor NewsMaker ne-a scris pe 25 iunie că activistul John Onoje ar fi decedat la Bruxelles. Cititorul a remarcat că John Onoje nu a fost pe rețelele de socializare de mai multe luni și că o internaută a scris la o postare a activistului, unde a fost felicitat cu ziua de naștere, că a decedat.
NewsMaker l-a contactat pe activistul Oleg Brega, care îl cunoștea pe Onoje. Brega a confirmat pentru redacția noastră că Onoje a murit pe 14 februarie.
NewsMaker a solicitat un comentariu cu privire la circumstanțele decesului de la ambasadorul Republicii Moldova în Belgia Viorel Cibotaru. Deocamdată nu avem un răspuns.
Sursele NewsMaker au precizat că moartea nu a fost una violentă.
***
John Onoje a venit la Chișinău din Sierra Leone în 1999. În ianuarie 2011, el a dobândit cetățenia Republicii Moldova.
moldova.org a scris anterior că Onoje a părăsit micul stat african din vestul continentului când un război sângeros a început între musulmani și catolici. Potrivit sursei, între protestele împotriva comuniștilor și frica de mafie, John vindea ziare la piața centrală din Chișinău. În 2011, John s-a transformat din activist în politician, a aderat la PNL. Tot atunci, decidea să candideze pentru funcția de președinte. Pentru a depune dosarul complet avea nevoie de semnăturile de susţinere a 15 deputaţi în Parlament însă nu a câștigat susținerea. În noiembrie 2011, el protesta la Ministerul de Externe de la Chișinău, fiind nemulțumit de vizita ministrului Afacerilor Externe a Federației Ruse în Moldova. În 2012, Onoje spunea că a fost bătut într-un WC public din capitală, după ce cu o zi înainte fusese insultat rasial, în public, de liderul comuniștilor, Vladimir Voronin, relatează Europa Liberă. Înainte de aceasta el participase în capitală la mini-proteste împotriva demonstrațiilor antiguvernamentale ale comuniștilor și creștin-democraților. curaj.tv a scris că Onoje intenționa să candideze atât la Președinție, cât și la Parlament „dar abia la alegerile locale din 2015 a fost înregistrat ca independent”. Potrivit sursei, a fost votat de 487 de chișinăuieni ca să intre în consiliul local Chișinău, dar a fost insuficient. Sursa a mai scris, în 2019, că Onoje „de un an e plecat în Belgia și a obținut azil ca cetățean moldovean pentru că este persecutat acasă”.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Moțiunea simplă împotriva ministrului energiei, Dorin Junghietu, a picat. Doar 38 de deputați au votat în favoarea demiterii ministrului. Moțiunea de cenzură a fost înaintată la ședința Parlamentului din 19 februarie de către 42 de deputați din opoziție, nemulțumiți de starea lucrurilor în domeniul energetic, inclusiv de tarifele mari la gaz și facturi.
Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a ieșit la raport în fața deputaților pe 19 februarie, după ce opoziția a înaintat o moțiune simplă împotriva politicilor din domeniu. Oficialul a spus că Moldova se confruntă cu „succesiune de crize”, amplificate de bombardamentele rusești asupra infrastructurii ucrainene, cu „consecințe directe asupra Republicii Moldova”. Ministerul insistă pe cele trei mari proiecte de infrastructură de interconectare cu România, pentru a evita situații de black-out.
Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a spus că energia, în special gazul, a fost folosită și ca instrument politic. El a menționat că gazele naturale reprezintă doar aproximativ 16% din consumul final de energie al Moldovei, dar unele percepții de criză sunt amplificate pentru a crea panică și nemulțumire în rândul oamenilor.
„Se încearcă deliberat crearea unei percepții de catastrofă generalizată pentru a genera panică și nemulțumire socială. Aceste riscuri au fost agravate semnificativ de bombardamentele Federației Ruse asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Aceste atacuri nu afectează doar Ucraina. Ele au consecințe directe asupra securității energetice a Republicii Moldova și asupra stabilității în întreaga regiune”, potrivit lui Junghietu.
Ministrul Energiei a amintit despre back-outul parțial din 31 ianuarie 2026 din cauza pierderii unor conexiuni pe liniile electrice din Ucraina. Sistemul de protecție s-a declanșat și a oprit alimentarea cu energie, iar frecvența în rețeaua națională a scăzut până la 48 Hz. Oficialul a explicat că nu a fost o defecțiune internă, ci efectul războiului din Ucraina.
„Acest episod a demonstrat fără echivoc cât de importante sunt interconecțiunile cu România și de ce insistăm pe proiectele strategice, cum ar fi linia Bălți-Suceava, Strășeni-Gutinaș și, bineînțeles, Vulcănești-Chișinău”, a menționat el.
Pe tema gazelor, ministrul Junghietu a numit „manipulări deliberate” despre speculațiile la tema tarifelor și facturilor. Majoritatea consumatorilor aleg să rămână la furnizorii care aplică tarife reglementate, ceea ce arată că tarifele actuale sunt corecte, după cum a mai explicat Junghietu. Diferențele dintre costul real de import al gazului și cel aplicat în tarif, numite devieri, sunt întotdeauna compensate prin ajustări viitoare ale prețului pentru consumatori.
„Astăzi, tariful la gaze naturale este cu aproximativ 2,15 lei mai mic decât cel anterior, aprobat încă în noiembrie 2024. Energocomul a acumulat devieri pozitive în anii 2025-2026, iar acestea se întorc consumatorilor prin prețuri mai mici. Doar pentru acest sezon rece, aproape 400 de milioane de lei au fost economisiți pentru familiile din Republica Moldova și pentru întreprinderi. Acest lucru demonstrează că strategia de achiziție a gazelor s-a dovedit a fi una eficientă”, a accentuat oficialul.
Opoziția: Să vă dați demisia de onoare
Deputatul partidului „Democrația Acasă”, Alexandru Verșinin, a declarat că moțiunea depusă de membrii opoziției nu are un caracter politic, ci reprezintă „o factură morală” pe care guvernarea trebuie să o achite pentru promisiunile încălcate în fața cetățenilor. Parlamentarul a subliniat povara financiară pe care o resimt oamenii atunci când achită facturile și a cerut demisia de onoare a ministrului Energiei, Dorin Junghietu.
„Haideți să stingem lumina aici în Parlament, să închidem toate afacerile, să stingem lumina în toate apartamentele, și o să vedeți că o zi întreagă Moldova va fi independentă energetic. Când ieșiți la tribună și vă dați mari specialiști în gaze, mai gândiți-vă la oameni. Și unica șansă demnă a dumneavoastră a fost astăzi să spuneți adevărul, să veniți cu cifre. Dar dumneavoastră asta n-ați făcut. Așa că îmi pare rău că ministerul dumneavoastră a devenit o fabrică de justificări și am să vă rog să vă dați demisia de onoare”, a afirmat Verșinin.
Liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, ținând Constituția țării în mână, a subliniat că statul este obligat să asigure un nivel de trai decent pentru toți cetățenii. El a criticat conducerea instituțiilor din domeniul energetic, care „pot da sfaturi despre independența energetică, având salarii de peste 100.000 de lei”.
„Dar întrebarea mea este pentru cei care astăzi au ieșit la tribună și ne-au convins că prețul de 30 de lei sau de 17 lei este mai bun decât un preț ieftin. Pentru că noi stăm astăzi în picioare, nu în genunchi sau pe burtă. Dar familiile falimentate, care nu-și pot plăti salariile și facturile… oamenii care au pensii de 2.000 de lei și facturi de 5.000 de lei și care se gândesc până în vară sau până în toamnă cum să le plătească, v-ați gândit la ei? Dar la economiile lor v-ați gândit?”, a spus Costiuc.
Unul dintre liderii blocului Alternativa și fost premier, Ion Chicu, a atras atenția asupra perioadelor de dependență energetică, menționând că acestea au început în anii ’90, când anumite datorii și scheme au fost create de actori privați și gestionate ulterior de guvernele anterioare, inclusiv prin cedarea controlului asupra Moldovagaz către Gazprom. El a amintit că proiecte precum gazoductul Iași-Ungheni și interconexiunea sudică Vulcănești–Chișinău au fost inițiate anterior și finalizate sau puse în funcțiune abia în 2019–2020.
Chicu a precizat că dependența energetică afectează întreaga economie, nu doar consumatorii casnici, incluzând industria alimentară, construcțiile și procesarea fructelor, care folosesc gaze naturale în producție.
„Cum poți afirma că nu ne pasă de gazele naturale? Pâinea se coace cu ajutorul gazelor, cărămida, toată industria, uscarea fructelor, pe ce funcționează? Pe soare? Pe voi? Pe gaze, oameni buni. De ce? Haideți să ne concentrăm pe viitor, la viziuni de viitor, să lăsăm politica. Și vă rog insistent pe miniștrii din cabinet, când vin aici, să se comporte ca demnitari de stat, să nu uite că parlamentul este ales de oameni, iar voi sunteți puși de partid”, a încheiat Chicu.
Deputatul Partidului Nostru, Constantin Cuiumju, a declarat în luarea sa de cuvânt de la tribuna Parlamentului că situația din sistemul energetic este una „foarte tensionată și instabilă”, cu facturi „exagerate” și „un black-out”. În acest context, parlamentarul a acuzat lipsa de reacție din partea instituțiilor responsabile din domeniul energetic.
„Astăzi, nu discutăm doar despre tarife, discutăm despre capacitatea Ministerului Energiei de a anticipa riscuri, de a coordona instituțiile din domeniu și de a proteja interesul public. Discutăm despre responsabilitatea politică. Nu vorbim despre un incident izolat, ci despre o succesiune de probleme care se leagă între ele. Aceleași reacții tardive, aceeași lipsă de asumare, iar în final, aceleași consecințe. Cetățeanul suportă costul”, a menționat acesta.
Deputatul PSRM, Bogdat Țîrdea, a atras atenția asupra prețului ridicat la gaz în Moldova comparativ cu țările vecine și a criticat politica energetică a autorităților, lipsa de transparență și modul în care sunt stabilite tarifele.
„Priviți la prețurile la gaze, echivalent în lei moldovenești: Moldova – 17 lei, Letonia – 15,90 lei, România – 12,50 lei, Armenia – 6,60 lei, Georgia – 3,50 lei, Belarus – 2,70 lei, Rusia – 1,80. De ce nu publicați prețurile de achiziție la gaze? Dacă totul e corect, totul e frumos, publicați-le”, a comentat Țîrdea.
PAS: Moldova timp de decenii a fost „paralizată strategic”
Deputatul PAS, Radu Marian, a declarat de la tribuna Parlamentului că situația energetică din Republica Moldova a fost, timp de decenii, „paralizată strategic”, iar dependența de o singură sursă de energie a pus țara într-o poziție vulnerabilă față de presiunile externe și de creșteri bruște de prețuri. Parlamentarul a explicat că discuțiile din ultimii ani s-au concentrat prea mult pe probleme imediate – tarife, crize temporare, facturi – fără a aborda viziunea pe termen lung pentru securitatea energetică a țării și accesul cetățenilor la prețuri rezonabile.
„Guvernările de până acum au preferat să ne țină dependenți de o singură țeavă, de o singură sursă, de un singur furnizor care ne-a șantajat ori de câte ori a avut ocazia. Până în 2021 nu s-a bătut un cui pentru a ne lega electric de România sau de Europa. Nu s-a făcut nimic pentru ca soarele și vântul nostru să ne dea lumină în casă. Această inacțiune ne-a costat scump și ne-a ținut pe loc”, a menționat parlamentarul.
Radu Marian a a precizat că doar 25 % din populația țării se încălzește cu gaz, iar tema aceasta fost principală „sursă de șantaj” a Kremlinului pentru Republica Moldova.
„Rusia a vrut să creeze percepția că, fără gazele lor, noi vom eșua. Exact același lucru vor să-l transmită și politicienii controlați de Moscova, inclusiv în această sală. Și ce este interesant, că cei care azi aici, din opoziție, ne vorbesc nou despre securitate energetică, au fost cei care au cedat infrastructura de gaze către Federația Rusă, care au cedat infrastructura de kerosen la aeroport către Federația Rusă și, ce a spus și domnul ministru azi, erau gata să vândă, să cedeze activele strategice de energie către Gazprom”, a afirmat parlamentarul.
Deputatul PAS, Radu Marian, a precizat că obiectivul principal este reducerea dependenței Moldovei de sursele externe care pun în pericol securitatea țării și asigurarea unui preț rezonabil pentru cetățeni. El a explicat că planul pe termen lung se concentrează pe trei direcții: producerea de energie acasă, creșterea interconexiunilor cu vecinii și Europa, și dezvoltarea energiei regenerabile.
*** Moțiunea împotriva lui Dorin Junghietu este a doua depusă de opoziția parlamentară în această sesiune. Prima moțiune, îndreptată împotriva ministrei Agriculturii, a eșuat pe 5 februarie. Tot în aceeași zi, deputații au anunțat depunerea unei a treia moțiuni, de data aceasta împotriva ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi.
La ședința Parlamentului din 19 februarie, deputații au anunțat despre o a treia moțiune împtotriva ministrului Apărării Anatolie Nosatîi.
Potrivit Regulamentului Parlamentului, o moțiune simplă poate fi inițiată de cel puțin 15 deputați și se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți, dar nu mai puțin de 26 de voturi. Moțiunea simplă nu atrage automat demiterea unui ministru sau a Guvernului, ci reprezintă o poziție politică a Parlamentului față de activitatea unui ministru sau a unui domeniu de activitate și presupune, de regulă, prezentarea unui raport și desfășurarea unor dezbateri în plen.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
